Pretentii

document finalizat

Cod ECLIECLI:RO:JDBRLD:2021:001.001396

Dosar nr. X

R O M I N I A

JUDECATORIA BIRLAD

JUDB

Sentinta civila Nr. 1396/2021

Sedinta publica de la 11 Mai 2021

INSTANTA

In urma deliberarii in secret in Camera de Consiliu, conform art. 395 C.pr.civ., a adoptat urmatoarea hotarire:

I. Procedura de judecata

A. Cererea de chemare in judecata

Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante la data de 05.12.2014 sub nr. X, repartizat in mod aleatoriu prezentului complet C. Civil 2, reclamantii X si X au chemat in judecata pe pirita X, solicitind obligarea piritei la plata sumei de 88.650 lei reprezentindrenovari si imbunatatiri efectuate la imobilul casa de locuit situata in sat. Bogesti, com. Pogana, jud. Vaslui, precum si stabilirea unui drept deretentie asupra imobilului mentionat pina la achitarea de catre pirita a despagubirilor.

In motivarea in fapt a cererii a aratat ca, parata este mama reclamantului X, iar imobilul , casa de locuit din satul Bogesti, com. Pogana , jud. Vaslui este mostenire ramasa la decesul tatalui reclamantului in anul 2008. In anul 2008, au lucrat in Italia, fiecare avand un contract de munca. Nu au putut veni decat la inmormantarea defunctului X, fiind nevoiti sa se intoarca in Italia imediat dupa inmormantare. Chiar daca au contribuit financiar la inmormantare, nu si-au facut probe ca sa dovedeasca faptul ca fiul decedatului a acceptat succesiunea tatalui in mod tacit si nici nu s-au gandit macar o data ca se va putea invoca faptul ca este strain de mostenirea lasata de tatal sau, cu atat mai mult cu cat stia ca fratii lui au renuntat la succesiunea tatalui, prin declaratii autentice inca din anii 201 1- 2013, intrucat acestia primisera o locuinta in Barlad.

Averea ramasa dupa decesul lui X, compusa din imobil, casa de locuit si terenuri intravilane si extravilane, din Bogesti urmand sa ramana reclamantilor.

Dupa moartea lui X,( sotul paratei si tatal reclamantului), parata a inceput sa-i roage pe reclamanti sa se intoarca acasa, pentru ca imobilul era in stare avansata de degradare si necesita reparatii capitale, iar ea era destul de batrana si neputincioasa ca sa se mai ocupe de renovarea locuintei.

Astfel ca din anul 2013, au revent in Romania, definitiv, iar banii adunati in cei 11 ani in care au lucrat in Italia, i-au investit in renovarea casei vechi.

Dupa doi ani de zile insa au inceput sa apara neintelegeri intre parti. Parata dorea sa-si joace in continuare rolul de mama, sa conduca totul in acea gospodarie, iar reclamantul, ajuns la varsta de 55 de ani nu mai accepta sa fie condus de mama lui, dorind sa-si organizeze viata asa cum credea de cuviinta, sa faca investitiile pe care le considera necesare si utile pentru un trai decent. De aici au inceput tot felul de neintelegeri. In mod legal paratul, in calitate de unic fiu ce nu renuntase la mostenirea tatalui sau, urma sa mosteneasca 3/4 din bunurile ramase la decesul tatalui sau, iar parata 1/4.

Parata a promovat actiunea de dezbatere a succesiunii dupa defunctul sau sot, vrand sa stabileasca cota ei de mostenire, astfel incat sa aiba siguranta ca va putea locui in acel imobil pentru tot restul vietii.

Nemultumirile ei au determinat avocatul la care a apelat sa profite de faptul ca reclamantii nu au facut acte de acceptare tacita sau expresa in termenul de 6 luni de zile de la decesul lui X, acestia fiind plecati in acea perioada la munca in Italia. Reclamantul nu a apelat la un aparator si nici nu a declarat apel, astfel ca, din principalul mostenitor al defunctului X, a ajuns sa fie declarat ca fiind strain de mostenire, iar mostenitor unic a ramas parata, in calitate de sotie supravietuitoare, singura acceptanta tacit a mostenirii, Conform sentinte civile nr. X/ 26.03.2015, pronuntate de Judecatoria Barlad.

Chiar daca au existat tensiuni intre parti, parata s-a impacat cu reclamantii, constienta fiind ca nu are nevoie doar de o casa de locuit ci si de ingrijiri, astfel incat a insistat ca reclamantii sa ramana in continuare in imobil, pe motiv ca dupa moartea ei tot reclamantul va fi mostenitor, iar imobilul ii va reveni de drept, fratii lui declarand ca nu au nici o pretentie.

Daca in primii doi ani, reclamantii au facut investitii in imobil pentru ca se considerau principalii mostenitori (cota reclamantului fiind de 3/4), dupa dezbaterea succesiunii, au continuat sa investeasca in imobilul renovat partial, pentru ca acesta sa devina locuibil, cu acceptul paratei.

Au renovat intregul imobil, reconstruind practic casa batraneasca, de la temelie, construind alte doua camere, bucatarie, baie, beci si anexe gospodaresti. Au cumparat materiale de constructii noi in valoare de 46.750 lei si au platit manopere in valoare de 41.900 lei. Deasemeni, ei au lucrat in gospodarie, aducand plusul de valoare acestui imobil, care a ajuns sa fie proprietatea exclusiva a paratei. Neintelegerile dintre parti s-au accentuat in decursul timpului, atat mama cat si fiul fiind firi aprige, ireconciliante, astfel ca s-a ajuns ca in baza art. 1034 din Codul de procedura civila, la cererea paratei, reclamantii sa fie evacuati din imobil, pentru lipsa titlului locativ, astfel ca toata munca lor de 16 ani a ramas in gospodaria paratei X, ei fiind obligati sa plece din imobil, fara a putea lua cu ei decat cel mult bunurile mobile.

In drept,a invocat dispozitiile art.1345- 1348, art. 2495-2499 C. civ.Cod Civil.

B. Apararile formulate

Pirita a depus intimpinare prin care a invocat exceptia prescriptiei dreptului material al actiune,cu privire la despagubirile solicitate.

Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea cererii de chemare in judecata, ca neintemeiata.

C. Probe

In cauzaa fost administrata proba cu inscrisuri, proba cu interogatoriu, piritei

II. In fapt:

Analizind actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele:

Reclamantul X este fiul piritei X si sotul reclamantei X.

Prin Sentinta civila nr. X de la data de 26 martie 2015 pronuntata in dosarul nr. X/189/2014 s-a dezbatut succesiunea ramasa de pe urma defunctului XX, decedat la data de 07.03.2008, stabilindu-se ca unic mostenitor legal ca fiind pirita X, in calitate de sotie supravietuitoare, care culege intreaga masa succesorala, fiind declarati straini de mostenire XX, XX, XX, X, cit si X.Prin aceeasi hotarire judecatoreasca s-a stabilit masa succesorala ramasa de pe urma defunctului XX, din aceasta facind parte si o casa de locuitcu 2 camere, chiler, anexe gospodaresti, precum si suprafata de 1370 m.p. teren aflat in ingraditura casei, imobil situat in com. Pogana, jud. Vaslui.

In motivarea hotaririi judecatoresti s-a retinut in baza declaratiilor martorilor audiati in cauza, ca X are sotie si 3 copii in Italia, insa de vreun an de zile acesta locuieste in casa parintilor sai. In vara anului 2014, X a inlocuit acoperisul casei cu tabla noua, a turnat pardoseala si parchet in doua camere si in hol, lucrari care au fost facute cu banii lui. In timp ce X se afla in Italia, la aceeasi casa reclamanta a construit un chiler cu banii ei. Martora a mai declarat ca in ultimele luni intre reclamanta si fiul ei X au aparut neintelegeri. Totodata, s-a retinut ca, de vreo 2 ani, X locuieste in casa succesorala si la aceasta casa, in anul 2014, a efectuat urmatoarele lucrari: a inlocuit acoperisul casei, a demolat niste chilere si a construit altele in spatele casei, a inlocuit ferestrele si usile cu altele din termopan.

Prin Sentinta civila nr. X/2018 de la data de 26 noiembrie 2018 pronuntata in dosarul nr. Xs-a dispus evacuarea reclamantilor X si Xdin imobilul proprietatea piritei X situat in imobilul din sat. Bogesti, com. Pogana, jud. Vaslui.

III. In drept: In ceea ce privestelegea aplicabila cauzei,reclamantula invocat dispozitiileNouluicivil privind imbogatirea fara justa cauza, respectiv art. 1345-1348 C. civ.

Potrivit art. 3 din Legea 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii 287/2009 privind codul civil,stabileste ca actele si faptele juridice incheiate ori, dupa caz , savirsite sau produse inainte de intrarea in vigoare a Codului civil nu pot genera alte efecte juridice decit cele prevazute de legea in vigoare la data incheieriisau dupa caz, savirsirii sau producerii lor. Imbogatirea fara justa cauza, reprezinta un fapt juridic licit, iar legea aplicabila este cea in vigoare de la data savirsirii acestuia.

Intrucitlucrarile au fost efectuateincepind cu anul 2014, sunt aplicabile dispozitiilein vigoare la data savirsirii acestora, respectiv:

Potrivit art.1345 C. civ.cel care, in mod neimputabil, s-a imbogatit fara justa cauza in detrimentul altuia este obligat la restituire, in masura pierderii patrimoniale suferite de cealalta persoana, dar fara a fi tinut dincolo de limita propriei sale imbogatiri.

Conform art.1346 C. civ., imbogatirea este justificata atunci cind rezulta: a). din executarea unei obligatii valabile; b). din neexercitarea de catre cel pagubit a unui drept contra celui imbogatit; c). dintr-un act indeplinit de cel pagubit in interesul sau personal si exclusiv, pe riscul sau sau ori, dupa caz, intentia de a gratifica.

IV. Asupra exceptiei prescriptiei dreptului material la actiune, exceptie invocata depirita, instantaretine urmatoarele:

Potrivit art. 201 din Legea 71 /2011 de punere in aplicare a codului civil, prevede ca prescriptiile incepute si neimplinite la data intrarii in vigoarea a noului cod civil sunt si ramin supuse dispozitiilor legale care le-au instituit.

In raport de momentul inceperii cursului prescriptiei dreptului material la actiune - anul 2014, fata de dispozitiile art.201 din Legea 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii 287/2009 C. civil, instanta apreciaza ca sunt aplicabile dispozitiile noului cod civil.

Potrivit art. 2523 C. civ.,prescriptia incepe sa curga de la data cind titularul dreptului la actiune a cunoscut sau, dupa imprejurari, trebuia sa cunoasca nasterea lui.Potrivit art. 2517 C. civ.,termenul de prescriptieeste de 3 ani, daca legea nu prevede un alt termen. In conformitate cu dispozitiile art. 2.503alin. 1 C. civ. odata cu stingerea dreptului la actiune privind un drept principal se stinge si dreptul la actiune privind drepturile accesorii, afara de cazul in care legeaar dispune altfel.

Instanta retineincidenta dispozitiilor art. 2537 alin. 1 pct.1 C. civ., care prevad ca,prescriptia se intrerupe printr-un act voluntarde executare sau prin recunoasterea, in orice mod a dreptului a carui actiune se prescrie, facuta de catre cel in folosul caruia curge prescriptia.

Obligatia de plata a sumei de bani, lunare, reprezentindcontravaloareaimbunatatirilor este nascuta in anul 2014, dupa finalizarea lucrarilor de imbunatatire invocate de pirita, iar inceputulprescriptiei dreptului la actiune a inceput sa curga de la data la care reclamantii au cunoscut nasterea dreptului la actiune- respectiv anul 2014. De la aceasta data si pina la data promovarii actiunii 05.12.2018 au trecut mai mult de 3 ani. Cu toate acesteaeste relevant in cauza faptul ca reclamantii au locuit in imobil pina la data evacuarii, respectiv la data pronuntarii Sentintei civile nr. X/2018 de la data de 26 noiembrie 2018 pronuntata de Judecatoria Birlad in dosarul nr. X.

Instanta apreciaza careclamantii au exercitat posesia asupra imobilului asupra caruia au efectuat imbunatatiri. Este adevarat ca dreptul dedus judecatii este prescriptibil intr-un termen de 3 ani, conform art. 2517 C. civ. Totusi, conform art. 2537 alin. 1 pct.1 C. civ. prescriptia se intrerupe prin recunoasterea dreptului a carui actiune se prescrie, facuta de cel in folosul caruia curge prescriptia (in cazul de fata piritei).Se retine ca, pirita a permis careclamantii sa locuiasca in imobil,pina la data pronuntarii sentintei civile nr. X/2018 de la data de 26 noiembrie 2018 pronuntata de Judecatoria Birlad in dosarul nr. X, aspect necontestat. Posesia exercitata de reclamanti, echivalind cu o recunoastere neechivoca a dreptului reclamantilor, au intrerupt cursul prescriptiei in ceea ce priveste dreptul material la actiune.

Intrucit de la momentul intreruperii 26.11.2018 si pina la dataintroducerii actiunii – 05.12.2018 nu au trecut mai mult de 3 ani, instanta urmeaza sa respinga exceptia prescriptiei dreptului material la actiunea apreciind ca nu este intemeiata.

V. Solutia instantei asupra fondului cauzei: Analizind situatia de fapt la principiul imbogatirii fara justa cauza, instanta apreciaza ca actiunea formulata de reclamant este intemeiata, pentru urmatoarele considerente:

Reclamantiiau investit instanta cu o actiune in pretentii, actiunea in realizare, astfel cum expres a precizat, actiune intemeiata pe imbogatirea fara justa cauza.

Imbogatirea fara justa cauza este faptul juridic prin care patrimoniul unei persoane este marit pe seama patrimoniului altei persoane, fara ca pentru aceasta sa existe un temei juridic. Din acest fapt juridic se naste obligatia pentru cel care isi vede marit patrimoniul sau dea restitui, in limita maririi, catre cel care si-a diminuat patrimoniul. Acestuia din urmai se recunoaste posibilitatea intentarii unei actiuni in justitie prin care pretinde restituirea, actiune care se numeste actio de in rem verso.

Practica judecatoreasca si literatura de specialitatea au stabilit conditiile in care poate fi intentata actiunea in restituire, conditiilefiind de doua feluri materiale si juridice.

Conditiile materiale ale intentarii actiunii in restituire sunt: a). marirea unui patrimoniu, prin dobindirea unei valori apreciabile in bani; b). micsorea unui patrimoniu ca o consecinta a maririi; c). existenta unei legaturiintre sorirea patrimoniului si diminuarea celuilalt, in sensul ca ambele fenomene sunt efectul unei cauze unice.

Conditiile juridice ale acestei actiuni sunt: a). absenta unei cauze legitime a maririi patrimoniului unei persoane in detrimentul alteia; c). absenta oricarui alt mijloc juridic pentru recuperarea de catre cel care si-a micsorat patrimoniul, a pierderii suferite. In acest sens se vorbeste despre caracterul subsidiar al actiunii de restituire intemeiata pe imbogatirea fara justa cauza.

Avind in vedere aceste consideratii teoretice, instanta va analiza daca sunt indeplinite conditiile imbogatirii fara justa cauza.

Din probele administrate in cauza rezulta ca atit reclamantii, cit si pirita au contribuit la efectuarea imbunatatirilor.

Prin cererea de chemare in judecata reclamantii au sustinut ca au efectuat urmatoarele imbunatatiri:au reconstruit casa batrineasca de la temelie, au construit doua camere, bucatarie, baie, beci, anexe gospodaresti.

Astfel, asa cum s-a aratat,prin sentinta civila nr. X de la data de 26 martie 2015 a Judecatoriei Birlads-a retinut careclamantul X, a inlocuit acoperisul casei cu tabla noua, a turnat pardoseala si parchet in doua camere si in hol, lucrari care au fost facute cu banii lui, a demolat niste chilere si a construit altele in spatele casei, a inlocuit ferestrele si usile cu altele din termopan.

Prin raspunsul la interogatoriul luat piritei, cit si prinintimpinarea depusa la dosar rezulta ca pirita a recunoscut efectuarea imbunatatirilor de catre reclamanti, sustinind ca nu au fost efectuate cu acordul sau. Sustinerile sale sunt nerelevante in raport derecunoasterea dreptului reclamantilor. Mai mult decit atit recunoasterea efectuarii unor imbunatatiri rezulta din intrebarile adresate de pirita reclamantilor la interogatoriu. Faptul caintre parti au aparut neintelegeri, imprejurarea dovedita cu declaratiile de martori si recunoasterile efectuate, nu prezinta relevanta sub aspectul dreptului reclamantilor la recuperarea cheltuielilor efectuate la imobilul proprietatea piritei.

Efectuarea imbunatatirilor de catre reclamanti este dovedita cu declaratiile martorilor audiati in cauza. Astfel, martorul Xaaratat ca a ajutat la invelit casa, nefiind platit, insa nu a mai indicat si alte imbunatatiri. A recunoscut ca, la acest moment,casa arata altfel,este schimbata tabla, sunt usi termopan, geamuri. De asemenea simartorii in aparare au recunoscut ca reclamantii au efectuat imbunatatiri: martorul Xa relatat ca reclamantiiau pus tabla noua, geamuri termopan, au facut chilere.

MartorulXnu cunoaste imprejuri referitoare la imbunatatiri, in timp ce martorul X, a relatat castie ca s-au facut imbunatatiri de catre reclamant si cunoastesi faptul ca s-a facut un gard, in timp ce spalierii erau.

Prinraportul de expertiza efectuat in cauza si suplimentul la expertiza au fost identificate sievaluate atit imbunatatire efectuate de reclamanti, cit si cele efectuate de pirita,imbunatatire efectuate de reclamant fiind cuantificate la suma de 33.999 lei- imbunatatiri la casa+bucataria si baia+ gard+sopron+ alei ( mai putin gardul invocat de catre pirita ca fiind efectuat de ea, imprejurarea recunoscuta).

Rezulta cain patrimoniul piritei s-a inregistrat o crestere si, tot astfel,s-a inregistrat si micsorarea patrimoniului reclamantilor, iar cele doua fenomene au aceeasi cauza.

In continuare, ceea ce trebuie analizat in cauza, este dacaexista vreun temei al maririi valorii imobilului proprietatea piritei cu valoareaimbunatatiriloraduse la imobil la care a contribuit si reclamantii.

Instanta are in vedere Decizia Tribunalului Suprem nr. 1712/1974 ( in R.R.D. nr. 5/1975, pag, p. 67, Noul cod civil, comentarii, doctrina, jurisprudenta, Editura Hamangiu, 2012) prin care s-a stabilit ca, nu poate fi vorba de o imbogatire fara just temei atunci cind foloasele realizate de parte sunt consecinta unui act juridic la care a consimtit si cealalta parte. Astfel, se retine in decizie, este cazul in care intre parti a intervenit o intelegere pe baza careia una dintre ele s-a stabilit in gospodaria celeilalte pentrua munci si gospodari impreuna. Intr-o atare situatie aportul unei parti se compenseaza in general cu foloasele realizate de cealalta parte, faraa mai fi necesara existenta unei corespondente valorice perfecte, asa ca, nu poate fi vorba de o actiune pentru restabilirea unui echilibru patrimonial.

Instanta mai are in vedere careclamantul X a fost declarat strain de mostenirea lasata de defunctul tata XX, astfel ca nu are niciun drept asupra imobilului lasat mostenirea de acesta. De asemenea, prin Sentinta civila nr. X/2018 de la data de 26 noiembrie 2018 s-a stabilit ca reclamantii nu detin niciun titlu valabil asupra imobilului, acestia avind calitatea de tolerati, calitatea care a incetat odata cu pronuntarea hotaririi de evacuarea prin manifestarea de vointa a proprietarului, respectiv a piritei X.Desi s-au efectuat imbunatatiri in timpul convietuirii de catre reclamanti, pirita neaga acordul sau cu privire laefectuarea imbunatatilor.

Rezulta ca marireavalorii imobilului proprietatea piriteieste fara justa cauza, fara just temei, temeiulacestui fenomennefiind nici legea ( bunuri comune) siniciun act juridic ( pirita exprimindu-si refuzul ).

Pentru toate motivele de fapt si de drept mai sus invocate, instanta urmeaza sa admita actiunea in pretentii intemeiata pe imbogatire fara justa cauza, formulata de reclamantii XX si X in contradictoriu cu piritaX si sa o obligepirita sa plateasca reclamantilor suma de 33 999 lei reprezentind contravaloarea imbunatatirilor efectuate la imobilul situat in sat. Bogesti, com. Pogana, jud. Vaslui, identificate si evaluate, conform suplimentului la raportul de expertiza in specialitatea constructii.

Avind in vedere manifestarea de vointa a reclamantilor cu privire la cererea privind stabilirea unui drept de retentie, exprimatin sedinta publica de la data de 11.06.2019, in temeiul art. 406 C.procv. civ., urmeaza sa ia act de renuntarea la capatul de cerere privind stabilirea dreptului de retentie asupra imobilului situat in sat. Bogesti, com. Pogana, jud. Vaslui.

Asupra cheltuielilor de judecata:reclamantii au efectuat urmatoarele cheltuieli de judecata (taxa judiciara de timbru 2200 lei+ onorariu expertiza- 1500 lei+ onorariu avocat 1100 lei). Instantaretinedispozitiile art.lin. 2 C.proc. civ. care prevad ca: cind cererea a fost admisa in parte, judecatorii vor stabili masura in carefiecare parte poate fi obligata la plata cheltuielilor de judecata.

Fata de solutia la careajuns instanta in urma deliberarii, instanta in temeiul art. 453 C.proc. civ. urmeaza sa oblige pirita sa achite reclamantilor suma de 2674,97 lei reprezentind cheltuieli de judecata.

1

Domenii speta

Spete similare