Lovirea sau alte violente

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal nr. 3512/P/2015 înregistrat pe rolul Judecătoriei Caracal sub nr. ......./207/2019, au  fost trimiși în judecată, în stare de libertate, inculpații R....... I......, cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, prev. de art. 193 alin. (2) C.pen. în referire la art. 199 alin. (1) C.pen. cu apl. art. 113 și urm. și art. 77 alin. (1) lit. a) C.pen. și T..... C......., cercetată în stare de libertate pentru săvârșirea infracțiunii de loviri sau alte violențe, prev. de art. 193 alin. (2) C.pen. în referire la art. 199 alin. (1) C.pen., cu apl. art. 77 alin. (1) lit. a) și d) C.pen.

Prin același rechizitoriu s-a dispus clasarea cauzei, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. c) C.pen., față de inculpatul R....... B......, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de loviri sau alte violențe prev. de art. 193 alin. (2) C.pen. în referire la art. 199 C.pen. cu apl. art. 77 alin. (1) lit. a) și d) C.pen., cu motivarea că fapta nu a fost săvârșită de acesta.

În fapt, s-a reținut în actul de sesizare a instanței că, în data de 21.11.2015, inculpații au exercitat acte de violență asupra persoanei vătămate G....... A......, cauzându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare un nr. de 8-9 zile de îngrijiri medicale, inculpata T....... C......fiind sora persoanei vătămate, iar inculpatul R....... I......, nepotul acesteia.

În sarcina inculpatei T....... C......s-a reținut că, împreună cu inculpatul minor R....... I......, a lovit-o pe persoana vătămată G....... A......, sora sa, pe care a tras-o de păr și cu care s-a îmbrâncit, cauzându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare un nr. de 8-9 zile de îngrijiri medicale, fapta sa întrunind elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 193 alin. (2) C.pen. în referire la art. 199 alin. (1) C.pen., cu apl. art. 77 alin. (1) lit. a) și d) C.pen.

În sarcina inculpatului R....... I...... s-a reținut că, împreună cu inculpata T..... C......., a lovit-o pe persoana vătămată G....... A......, mătușa sa, cu pumnii și picioarele, peste corp și în zona feței, cauzându-i acesteia leziuni ce au necesitat pentru vindecare un nr. de 8-9 zile de îngrijiri medicale, fapta sa întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de loviri sau alte violențe, prev. de art. 199 alin. (1) C.pen. cu apl. art. 113 și urm. și art. 77 alin. (1) lit. a) C.pen.

Comiterea faptelor reținute în sarcina inculpaților rezultă, potrivit rechizitoriului, din următoarele probe: declarația persoanei vătămate, certificat medico-legal nr. 1184/A2 din 23.11.2015, declarații martori G...... I...... A........., S...... G...... D........., S........ S....... și K..... S...... și declarații date în calitate de suspecți, respectiv inculpați, de R....... B......, R....... I...... și T..... C........

Prin încheierea de ședință din camera de consiliu nr. 10/14.01.2020 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr. ..../207/2019/a1, judecătorul de cameră preliminară a constat nulitatea absolută a declarațiilor date de inculpatul R....... I...... în cursul urmăririi penale în calitate de suspect, și în calitate de inculpat, precum și a proceselor verbale de aducere la cunoștință a drepturilor, aferente acestor declarații și a dispus excluderea acestora lor materialul probator administrat în faza de urmărire penală.

Prin aceeași încheiere, s-a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și efectuării actelor de urmărire penală și s-a dispus începerea judecății.

Încheierea a rămas definitivă, prin respingerea contestațiilor formulate de inculpați și de persoana vătămată, potrivit încheierii nr. 85/2020 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr. ..../207/2019/a1.

La termenul de judecată din data de 20.10.2020, înainte de începerea cercetării judecătorești, persoana vătămată G....... A...... s-a constituit parte civilă împotriva inculpaților, solicitând obligarea fiecăruia dintre aceștia la plata sumei de câte 15.000 lei cu titlu de daune materiale, respectiv câte 5.000 lei cu titlu de daune morale.

Înainte de începerea cercetării judecătorești, ulterior citirii actului de sesizare, instanța a adus la cunoștința inculpaților dispozițiile art. 374 alin (4) C.pr.pen. rap. la art. 396 alin (10) C.pr.pen. privind judecata în procedură simplificată, precum și soluțiile posibile ca urmare a acestei proceduri.

Ambii inculpați au arătat că solicită ca judecata sa aibă loc conform procedurii simplificate prevăzută de art. 374 alin. (4) C.pr.pen.

În ședința publică din data de 27.10.2020, instanța a admis cererile inculpaților de soluționare a cauzei în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, apreciind că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 374 alin. (4) C.pr.pen., în sensul că fiecare inculpat a declarat personal, înainte de începerea cercetării judecătorești, că recunoaște în totalitate fapta descrisă în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să aibă loc potrivit procedurii abreviate și să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, necontestate, legal și loial administrate. De asemenea, instanța a constatat că inculpații nu sunt acuzați de săvârșirea unor infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață și a apreciat că probele administrate în cursul urmăririi penale sunt suficiente pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei.

Prin încheierea de ședință din data de 27.10.2020, instanța, în temeiul art. 386 alin. (1) C.pr.pen., a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpaților, pusă în discuție din oficiu, în sensul înlăturării circumstanțelor agravante prev. de art. 77 alin. (1) lit. a) C.pen., reținute prin rechizitoriu în sarcina fiecărui inculpat.

Sub aspect probatoriu, în faza de judecată, ca urmare a admiterii cererii formulate de inculpați, în temeiul art. 374 alin. (4) rap. la art. 100 alin. (3) C.pr.pen., a fost administrată proba cu înscrisurile în circumstanțiere depuse de aceștia, iar pe latură civilă, a fost încuviințată pentru persoana vătămată constituită parte civilă proba cu înscrisuri și proba cu 2 martori, respectiv Goman Cristinel și G...... I...... A........., care au fost audiați la termenul de judecată din data de 03.11.2020.

La data de 13.11.2020, inculpatul R....... I...... a depus la dosar concluzii scrise, prin care a solicitat ca fiecărui inculpat în parte să îi fie aplicată pedeapsa amenzii penale.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

În fapt, în dimineața zilei de 21.11.2015, în jurul orelor 07:00-08:00, pe str. N..... T......din orașul Drăgănești Olt, în apropierea magazinului aparținând martorului K..... S......, persoana vătămată G....... A...... a fost lovită cu pumnii și picioarele, peste corp și în zona feței de către nepotul său, R....... I......, în vârstă de 17 ani la acea dată și lovită, îmbrâncită și trasă de păr de către sora sa, T....... C......(mama inculpatului), suferind în urma agresiunii leziuni ce au necesitat pentru vindecare un nr. de 8-9 zile de îngrijiri medicale.

Situația de fapt expusă mai sus rezultă din coroborarea probelor administrate pe parcursul urmăririi penale cu declarațiile date de inculpați în fața instanței de judecată (filele 77, 79 D.I.).

Astfel, din declarația persoanei vătămate G....... A...... (fila 17 D.U.P.) rezultă că în data de 21.11.2015, în jurul orei 07:00, în timp ce se afla pe str. N. T........ din orașul Drăgănești Olt, în apropierea magazinului aparținând lui K......., a fost lovită în zona feței de către R....... B......, iar apoi, de către fiul acestuia, R....... I...... și T..... C......., soția lui R....... B......, aceștia din urmă lovind-o cu pumnii și picioarele și tăvălind-o pe jos.

Din declarația martorei S...... G...... D......... (fila 24 D.U.P.) rezultă că în dimineața respectivă, în jurul orei 7:30-08:00, aceasta se afla împreună cu persoana vătămată G....... A...... la magazinul lui Kasper din apropierea locuinței sale, timp în care R....... B......, R....... I...... și T....... C......au văzut-o pe persoana vătămată și au început să îi adreseze injurii, aceasta din urmă răspunzându-le în același mod. A mai precizat martora că cei 3 au început să o lovească pe persoana vătămată, primul fiind R....... B......, urmat de R....... I...... și T..... C......., care au lovit-o cu pumnii și picioarele, după care conflictul a fost aplanat de organele de poliție.

Potrivit martorului G...... I...... A......... (fila 20 D.U.P.), în dimineața zilei de 21.11.2015, acesta a auzit că se iscase o ceartă între R....... B......, R....... I...... și T..... C......., pe de o parte, și G....... A......, pe de altă parte și a văzut momentul în care cei 3 au lovit-o cu pumnii și picioarele pe persoana vătămată și a vrut să îi despartă, dar între timp au sosit organele de poliție la fața locului.

Martora N...... S.....(filele 26, 77 D.U.P.) a relatat organelor de urmărire penală faptul că în ziua de 21.11.2015, în jurul orei 09:00, se afla în incinta localului B..... din orașul Drăgănești Olt și a văzut pe fereastră când persoana vătămată traversa strada către un magazin aflat vis-a-vis de locuința acesteia, moment în care s-au apropiat de aceasta R....... I...... și T..... C......., care au început să o lovească cu pumnii și picioarele, însă nu știe de la ce a pornit conflictul, întrucât vorbeau în limba rromani și nu înțelegea discuțiile. A mai precizat martora că persoana vătămată a căzut la pământ și îi lipsea un dinte în urma loviturilor primite, acuzând totodată dureri la nivelul picioarelor și stomacului.

Martorul K..... S...... (fila 30 D.U.P.) a relatat că nu are cunoștință despre incidentul din acea zi, dar știe faptul că relațiile dintre cele două familii sunt tensionate de mai mult timp, însă nu cunoaște motivul pentru care se ceartă, întrucât o fac în limba lor, pe care nu o înțelege.

R....... B......, fiind audiat în calitate de suspect, respectiv inculpat (filele 38, 40 D.U.P.), a declarat că în dimineața de 21.11.2015, a ieșit în curte împreună cu fiul său, întrucât au fost treziți din somn de pietrele aruncate spre foișorul din curtea lor, iar când au ajuns la poartă, au văzut cum soția sa, inculpata T..... C......., era trasă de păr de persoana vătămată G....... A.......

Potrivit certificatului medico-legal nr. 1184/A2 din 23.11.2015 emis de S.J.M.L. Olt, persoana vătămată a necesitat pentru vindecare un nr. de 8-9 zile de îngrijiri medicale (fila 19 D.U.P.), leziunile putând fi produse la data de 21.11.2015 prin lovire cu corp dur. Printre leziunile suferite, în cuprinsul certificatului medico-legal s-a menționat și ruperea unui dinte al lucrării proteice a persoanei vătămate.

Fiind audiați în cursul urmăririi penale, inculpații R....... I...... și T....... C......au negat faptele reținute în sarcina lor de către organele de urmărire penală, însă în cursul judecății, înainte de începerea cercetării judecătorești, au recunoscut faptele reținute prin actul de sesizare și au solicitat ca judecarea cauzei să aibă loc potrivit procedurii simplificate (filele 77, 79 D.I.)

În drept, fapta inculpatului R....... I......, în vârstă de 17 ani la momentul comiterii faptei, care, la data de 21.11.2015, în jurul orelor 07:00-08:00, în timp ce se afla pe str. N..... T......din orașul Drăgănești Olt, a lovit cu pumnii și picioarele, peste corp și în zona feței, pe mătușa sa, G....... A......, cauzându-i acesteia leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 8-9 zile de îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 199 alin. (1) C.pen. (violența în familie) rap. la art. 193 alin. (2) C.pen. (loviri sau alte violențe), cu apl. art. 113 și urm. C.pen.

Fapta inculpatei T..... C......., care, împreună cu fiul său, R....... I......, în vârstă de 17 ani la momentul comiterii faptei, la data de 21.11.2015, în jurul orelor 07:00-08:00, în timp ce se afla pe str. N..... T......din orașul Drăgănești Olt, a lovit-o pe persoana vătămată G....... A......, sora sa, pe care a îmbrâncit-o și a tras-o de păr, cauzându-i acesteia leziuni ce au necesitat pentru vindecare un nr. de 8-9 zile de îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 199 alin. (1) C.pen. (violența în familie) rap. la art. 193 alin. (2) C.pen. (loviri sau alte violențe), cu apl. art. 77 lit. d) C.pen.

Potrivit prevederilor art. 193 alin. (1) C.pen., lovirea sau orice alte acte de violență cauzatoare de suferințe fizice se pedepsesc în condițiile legii penale. Varianta agravată a acestei infracțiuni, în temeiul dispozițiilor alin. (2) al aceluiași articol se reține în ipoteza în care prin activitatea ilicită au fost produse victimei leziuni traumatice ori i-a fost afectată sănătatea, a căror gravitate este evaluată la cel mult 90 de zile de îngrijiri medicale, împrejurare reținută în prezenta cauză, având în vedere că leziunile traumatice ale persoanei vătămate, rezultate ca urmare a agresiunii exercitate de inculpați, au necesitat 8-9 zile de îngrijiri medicale.

Conform art. 199 alin. (1) C.pen., dacă fapta prevăzută la art. 193 C.pen. este săvârșită asupra unui membru de familie, maximul special al pedepsei se majorează cu o pătrime.

Instanța reține că fiecare dintre cei 2 inculpați are calitatea de membru de familie, în sensul art. 177 alin. (1) lit. a) C.pen., în raport cu persoana vătămată G....... A......, inculpatul R....... I...... fiind nepotul acesteia, iar inculpata T..... C......., sora acesteia.

Astfel, ambii inculpați au calitatea de subiect activ calificat al infracțiunii prev. de art. 199 alin. (1) C.pen.

În ceea ce îl privește pe inculpatul R....... I......, sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii în discuție constă în aceea că inculpatul a exercitat acte de violență asupra mătușii sale, persoana vătămată G....... A......, prin aplicarea unor lovituri cu pumnii și picioarele în zona feței și a corpului acesteia.

Urmarea imediată constă în producerea de suferințe fizice, în cazul alin. (1), și în producerea unor leziuni traumatice (răniri) sau afectarea sănătății (îmbolnăvire) persoanei care să fi necesitat pentru vindecare îngrijiri medicale de cel mult 90 de zile, în cazul alin. (2). Diferența dintre varianta tip și varianta agravată este dată de existența sau nu a îngrijirilor medicale, în primul caz producându-se numai suferințe fizice, care nu necesitat tratament. Astfel, problema zilelor de îngrijiri medicale reprezintă nu numai un criteriu medical, terapeutic, ci și un criteriu legal de apreciere a gravității vătămării, cu consecințe asupra corectei încadrări juridice a faptei. În acest context, este necesară fie examinarea medico-legală a persoanei, fie o expertiză medico-legală care, evaluând gravitatea leziunilor traumatice produse, stabilește, dacă este cazul, incidența criteriului zilelor de îngrijiri medicale.

În prezenta cauză, se reține din cuprinsul certificatului medico-legal nr. 1184/A2 din 23.11.2015 (fia 19 D.U.P.) faptul că urmarea imediată este reprezentată de leziunile traumatice cauzate persoanei vătămate prin actele de lovire exercitate asupra acesteia de către inculpați, fiind necesare pentru vindecare un număr de 8-9 zile de îngrijiri medicale.

Legătura de cauzalitate este dovedită, din probele administrate în cauză rezultând faptul că producerea leziunilor traumatice ale victimei, leziuni ce au necesitat 8-9 zile de îngrijiri medicale, reprezintă o consecință a acțiunii inculpatului de exercitare a acțiunii de lovire asupra acesteia.

Sub aspectul laturii subiective, se constată că inculpatul a acționat cu vinovăție în modalitatea intenției directe, conform dispozițiilor art. 16 alin. (3) lit. a) C.pen., întrucât a prevăzut rezultatul faptei sale și a urmărit producerea lui, intenția directă a inculpatului rezultând din modul în care acesta a acționat, prin actele de agresiune exercitate asupra persoanei vătămate.

Având în vedere că la data comiterii faptei, inculpatul era minor, având 16 ani împliniți, în cauză devin incidente dispozițiile art. 113 alin. (3) C.pen. potrivit cărora ,,Minorul care a împlinit vârsta de 16 ani răspunde penal potrivit legii”, iar conform art. 114 alin. (1) C.pen., ,,Față de minorul care, la data săvârșirii infracțiunii, avea vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani, se ia o măsură educativă neprivativă de libertate.”

De asemenea, conform art. 134 alin. (1) C.pen., dispozițiile titlului V al Părții Generale din C.pen. se aplică și majorilor care, la data săvârșirii infracțiunii, aveau vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani.

Așadar, instanța constată, pe baza probelor administrate în cauză, dincolo de orice îndoială, că fapta reținută în sarcina inculpatului există, că aceasta constituie infracțiune și că a fost săvârșită de către inculpat, motiv pentru care, în baza art. 396 alin. (10) C.pr.pen. rap. la art. 114 alin. (1) C.pen., urmează să aplice inculpatului R....... I......, în vârstă de 17 ani la data comiterii faptei, o măsură educativă neprivativă de liberate, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 199 alin. (1) C.pen. (violența în familie) rap. la art. 193 alin. (2) C.pen. (loviri sau alte violențe), cu apl. art. 113 și urm. C.pen., solicitarea acestuia formulată prin intermediul concluziilor scrise, în sensul de a i se aplica o sancțiune cu amendă penală, fiind contrară dispozițiilor legale.

Potrivit art. 115 alin. (2) C.pen., la alegerea măsurii educative neprivative de libertate, instanța va avea în vedere criteriile enunțate de art. 74 C.pen., respectiv gravitatea infracțiunii săvârșite și periculozitatea infractorului, care se evaluează în funcție de împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și de mijloacele folosite, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedentele penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

La individualizarea măsurii ce urmează a fi aplicată, instanța va avea în vedere împrejurarea că inculpatul a săvârșit infracțiunea în timpul zilei, în stradă, în apropierea unui magazin de pe str. N..... T......din orașul Drăgănești Olt, în prezența mai multor persoane, relevând astfel o agresivitate care se răsfrânge asupra periculozității sale.

Inculpatul a săvârșit fapta cu violență, aplicând persoanei vătămate lovituri cu pumnul în zona feței și la nivelul corpului, ceea ce denotă o periculozitate sporită a acestuia.

Cu privire la starea de pericol creată pentru valoarea socială ocrotită, se constată că infracțiunea de lovire sau alte violențe, fiind una de rezultat, transformă o eventuală amenințare într-o veritabilă atingere adusă integrității fizice a persoanei vătămate. Starea de pericol este evidentă, având în vedere îndrăzneala inculpatului de a agresa victima într-un mod atât de violent.

În ceea ce privește motivul și scopul săvârșirii infracțiunii, se constată că între cele două familii există un conflict mai vechi, potrivit declarațiilor martorilor audiați în cauză și referatului întocmit de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Olt.

Referitor la circumstanțele personale, se reține, din fișa de cazier judiciar (fila 21 D.I.) și referatul întocmit de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Olt (filele 35-38 D.I.), că inculpatul nu figurează cu antecedente penale, fiind la primul contact cu legea penală, iar acesta are în prezent vârsta de 22 ani, provenind dintr-o familie numeroasă și are 2 copii în vârstă de 6, respectiv 7 ani, aceștia provenind dintr-o relație de concubinaj.

Din același referat rezultă că inculpatul nu deține un loc de muncă cu forme legale, întreținându-se din confecționarea obiectelor de uz casnic confecționate de familia sa și că nu este interesat de continuarea studiilor, oprindu-se la finalizarea studiilor la nivelul de 8 clase.

Tot din raportul întocmit de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Olt rezultă că între membrii celor două familii înrudite există un conflict mai vechi, care persistă și în prezent.

Deși inculpatul nu a recunoscut comiterea faptei în cursul urmăririi penale, acesta și-a schimbat poziția în fața instanței, înainte de începerea cercetării judecătorești, recunoscând acuzația adusă și solicitând judecarea cauzei potrivit procedurii abreviate a recunoașterii învinuirii.

În aceste condiții, instanța apreciază că se impune luarea față de inculpat a măsurii educative a asistării zilnice, pe o durată orientată către maximul acesteia, cu impunerea totodată a unor obligații în sarcina inculpatului.

Potrivit art. 120 C.p., măsura educativă a asistării zilnice constă în obligația minorului de a respecta un program stabilit de serviciul de probațiune, care conține orarul și condițiile de desfășurare a activităților, precum și interdicțiile impuse minorului, această măsură putând fi luată pentru o perioadă cuprinsă între 3 și 6 luni, iar supravegherea acesteia se face sub coordonarea serviciului de probațiune.

Față de cele menționate, în baza art. 120 C.pen. rap. la art. 115 alin. (1) lit. d) C.pen., va aplica inculpatului R....... I......, fiul lui B.... și C......, , în mun. Slatina, jud. Olt, domiciliat în orașul Drăgănești-Olt, str. N...... T....., nr. 260, jud. Olt, , cetățean român, studii 8 clase, necăsătorit, fără ocupație, stagiul militar nesatisfăcut, fără antecedente penale, măsura asistării zilnice, pentru o perioadă de 5 luni, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 199 alin. (1) C.pen. (violența în familie) rap. la art. 193 alin. (2) C.pen. (loviri sau alte violențe), cu apl. art. 113 și urm. C.pen., cu apl. art. 396 alin. (10) C.pr.pen.

În baza art. 121 alin. (1) lit. a), d) și e) C.pen., ținând cont atât de referatul emis de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Olt, cât și de circumstanțele concrete ale comiterii faptei și persoana inculpatului, va impune acestuia, pe perioada executării măsurii educative, obligațiile de a urma un curs de formare profesională, de a nu se apropia la o distanță mai mică de 25 m. de persoana vătămată și a nu comunica cu persoana vătămată G....... A...... (dată fiind starea conflictuală existentă de mai mult timp între membrii celor două familii), precum și de a se prezenta la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Olt la datele fixate de acesta.

În baza art. 121 alin. (3) C.pen. și art. 69 din Legea 253/2013, supravegherea inculpatului se va efectua de către Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Olt.

În baza art. 123 C.pen., instanța va atrage atenția inculpatului asupra posibilității prelungirii măsurii educative până la durata maximă a acesteia, în cazul în care nu respectă cu rea-credință condițiile de executare a măsurii educative sau a obligațiilor impuse.

În ceea ce o privește pe inculpata T..... C......., sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii în discuție constă în aceea că inculpata, împreună cu fiul său, R....... I......, în vârstă de 17 ani la data comiterii faptei, a exercitat acte de violență asupra surorii sale, persoana vătămată G....... A......, prin aceea că a lovit-o, îmbrâncindu-se cu aceasta și trăgând-o de păr.

În prezenta cauză, se reține din cuprinsul certificatului medico-legal nr. 1184/A2 din 23.11.2015 (fia 19 D.U.P.) faptul că urmarea imediată este reprezentată de leziunile traumatice cauzate persoanei vătămate prin actele de lovire exercitate asupra acesteia de către inculpați, fiind necesare pentru vindecare un număr de 8-9 zile de îngrijiri medicale.

Legătura de cauzalitate este dovedită, din probele administrate în cauză rezultând faptul că producerea leziunilor traumatice ale victimei, leziuni ce au necesitat 8-9 zile de îngrijiri medicale, reprezintă o consecință a acțiunii inculpatei de exercitare a acțiunii de lovire asupra acesteia.

Sub aspectul laturii subiective, se constată că inculpata a acționat cu vinovăție în modalitatea intenției directe, conform dispozițiilor art. 16 alin. (3) lit. a) C.pen., întrucât a prevăzut rezultatul faptei sale și a urmărit producerea lui, intenția directă a inculpatei rezultând din modul în care aceasta a acționat, prin actele de agresiune exercitate asupra persoanei vătămate.

Așadar, instanța constată, pe baza probelor administrate în cauză, dincolo de orice îndoială, că fapta reținută în sarcina inculpatei există, că aceasta constituie infracțiune și că a fost săvârșită de către inculpată, motiv pentru care, în baza art. 396 alin. (2) C.pr.pen., urmează să dispună condamnarea inculpatei T....... C......pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 199 alin. (1) C.pen. (violența în familie) rap. la art. 193 alin. (2) C.pen. (loviri sau alte violențe), cu apl. art. 77 lit. d) C.pen.

La individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată, instanța va avea în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 74 C.pen.

Instanța reține că inculpata a săvârșit fapta cu violență, în timpul zilei, în stradă, în apropierea unui magazin de pe str. N..... T......din orașul Drăgănești Olt, în prezența mai multor persoane, asupra unui membru al familiei, respectiv a surorii sale, relevând astfel o agresivitate care se răsfrânge asupra periculozității sale, iar în urma leziunilor suferite, persoana vătămată a necesitat pentru vindecare un nr. de 8-9 zile de îngrijiri medicale.

De asemenea, se reține că inculpata a comis fapta împreună cu o persoană minoră, respectiv împreună cu fiul acesteia. Angrenarea fiului inculpatei în săvârșirea unei infracțiuni denotă un grad mai ridicat de pericol al faptei, nu numai prin prisma faptului că aceasta a fost ajutată de încă o persoană la comiterea faptei, ci cu atât mai mult prin prisma ascendentului moral pe care îl avea asupra fiului său. Astfel, participarea la comiterea unei infracțiuni, alături de fiul său, minor, ar fi putut produce efecte negative în ceea ce privește conduita viitoare a acestuia, respectiv posibilitatea ca acesta să săvârșească în continuare, pe viitor, infracțiuni.

În ceea ce privește motivul și scopul săvârșirii infracțiunii, se constată că între cele două familii există un conflict mai vechi, potrivit declarațiilor martorilor audiați în cauză și referatului întocmit de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Olt.

Referitor la circumstanțele personale, se reține, din fișa de cazier judiciar (fila 20 D.I.), că inculpata nu figurează cu antecedente penale, fiind la primul contact cu legea penală, având în prezent vârsta de 50 ani, inculpatul R....... I...... din prezenta cauză fiind fiul acesteia.

Având în vedere criteriile prevăzute de art. 74 alin. (1) C.pen. pentru individualizarea pedepsei, astfel cum au fost analizate anterior, instanța constată, prin raportare la prevederile art. 74 alin. (2) C.p., că se impune aplicarea unei pedepse cu închisoarea pentru inculpata T..... C......., apreciindu-se că pedeapsa amenzii, astfel cum a fost solicitată de apărătorul ales al inculpatei, pe de o parte, nu ar fi oportună în raport cu gravitatea faptei, iar pe de altă parte, nu au fost identificate elemente pe baza cărora instanța să poată stabili situația patrimonială a inculpatei în vederea individualizării în concret a unei astfel de pedepse, respectiv a stabilirii cuantumului unei zile amendă.

De asemenea, urmează a fi avută în vedere împrejurarea că sunt incidente atât o cauză de reducere, cât și una de agravare a pedepsei, fapt pentru care urmează a se face aplicarea prevederilor art. 79 alin. (3) C.pen.

Instanța reține cu prioritate faptul că, pentru infracțiunea de violență în familie, prev. de art. 199 alin. (1) C.pen., pedeapsa este cea prevăzută pentru infracțiunea la care se raportează, cu majorarea cu ¼ a maximului special al acesteia.

Așadar, întrucât în cauză, pentru infracțiunea de loviri sau alte violențe prev. de art. 193 alin. (2) C.pen., limitele pedepsei sunt de la 6 luni la 5 ani închisoare sau amendă, urmează a se da efect cauzelor de reducere, respectiv agravare a pedepsei, în raport cu noile limite stabilite potrivit art. 199 alin. (1) C.pen. rap. la art. 193 alin. (2) C.pen., respectiv închisoarea de la 6 luni la 6 ani și 3 luni.

Având în vedere cauza legală de reducere a limitelor de pedeapsă cu 1/3 potrivit art. 396 alin. (10) C.pr.pen., ca urmare a parcurgerii procedurii simplificate a recunoașterii învinuirii, instanța urmează a stabili o pedeapsă între noile limite reduse, respectiv 4 luni și 4 ani și 2 luni închisoare.

Având în vedere că inculpata a comis fapta împreună cu un minor, în cauză sunt incidente dispozițiile art. 78 alin. (1) C.pen. rap. la art. 77 lit. d) C.pen., putând fi aplicată o pedeapsă până la maximul special, de 4 ani și 2 luni.

Cu toate acestea, instanța apreciază, având în vedere toate circumstanțele comiterii faptei și pe cele personale ale inculpatei, dar și împrejurarea că de la data comiterii faptei (21.11.2015) și până în prezent au trecut aproximativ 5 ani (trimiterea în judecată dispunându-se abia la 4 ani de la comiterea faptei), cauza nu a necesitat administrarea unui probatoriu complex, autorii au fost identificați încă de la momentul comiterii faptei și a fost necesară audierea unui număr relativ redus de martori, că aplicarea unei pedepse orientate către minim este suficientă la acest moment pentru atingerea scopului punitiv și de reeducare al acesteia.

Prin urmare, instanța urmează să dispună condamnarea inculpatei T....... C......la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 199 alin. (1) C.pen. (violența în familie) rap. la art. 193 alin. (2) C.pen. (loviri sau alte violențe), cu apl. art. 77 lit. d) C.pen.

Totodată, având în vedere situația conflictuală existentă între membrii celor două familii, care persistă încă din anul 2015, de la momentul comiterii faptelor (dacă nu chiar și mai devreme), conflictul fiind cunoscut la nivelul comunității, potrivit declarațiilor martorilor și aspectelor reținute în cuprinsul referatului de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Olt, instanța apreciază că în cauză se impune aplicarea, pentru inculpata T..... C......., a pedepsei complementare prev. de art. 66 alin. (1) lit. n) C.pen., respectiv a interzicerii dreptului de a comunica cu persoana vătămată G....... A......, ori de a se apropia de aceasta la o distanță mai mică de 25 m., pentru o perioadă de 3 ani.

Așadar, în baza art. 67 alin. (1) C.pen., va aplica inculpatei T....... C......pedeapsa complementară a interdicției de a comunica cu persoana vătămată G....... A......, ori de a se apropia de aceasta la o distanță mai mică de 25 m., prev. de art. 66 alin. (1) lit. n) C.pen., pentru o perioadă de 3 ani, care se va executa în condițiile art. 68 alin. (1) lit. b) C.pen., respectiv de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

Ca efect al dispozițiilor art. 65 alin. (1) C.pen., având în vedere aplicarea unei pedepse complementare în cauză, instanța va aplica inculpatei T....... C......pedeapsa accesorie a interdicției de a comunica cu persoana vătămată G....... A......, ori de a se apropia de aceasta la o distanță mai mică de 25 m., prev. de art. 66 alin. (1) lit. n) C.pen., care se va executa în condițiile art. 65 alin. (3) C.pen., respectiv din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată.

În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei principale aplicate, văzând dispozițiile art. 91 C.pen., în raport de persoana inculpatei, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, precum și de posibilitățile sale de îndreptare, instanța consideră că aplicarea pedepsei este suficientă și, chiar fără executarea acesteia, condamnata nu va mai comite alte infracțiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

Astfel, potrivit prevederilor art. 91 C.p., se poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere dacă pedeapsa aplicată este închisoarea de cel mult 3 ani, infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an, acesta și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, iar în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii, precum și de posibilitățile sale de îndreptare, instanța apreciază că aplicarea pedepsei în cuantum minim este suficientă și, chiar fără executarea acesteia, condamnatul nu va mai comite alte infracțiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

În concret, astfel cum s-a precizat anterior, instanța urmează să aplice inculpatei pedeapsa de 1 an închisoare, pedeapsă mai mică decât maximul de 3 ani închisoare prevăzut de lege pentru a se putea dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. Totodată, în fața instanței, inculpata și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității.

Cu privire la condiția referitoare la persoana inculpatei, instanța constată că acesta este în vârstă de 50 ani și nu a mai fost anterior condamnată pentru săvârșirea unei infracțiuni, apreciindu-se că există în mod concret posibilitatea de îndreptare fără executarea pedepsei aplicate în regim de detenție.

Pentru realizarea acestui scop, instanța urmează să stabilească un termen de supraveghere de 2 ani, conform art. 92 alin. (1) C.p., cuantum apreciat suficient pentru respectarea măsurilor și obligațiilor de supraveghere ce urmează a fi stabilite, termen ce se va calcula, conform art. 92 alin. (2) C.p., de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

Prin urmare, având în vedere prevederile art. 93 alin. (1) C.p., va obliga inculpata ca pe durata termenului de supraveghere de 2 ani să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Olt, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin. (3) C.pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpata T....... C......va presta o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Liceului Teoretic Tudor Vladimirescu din orașul Drăgănești Olt, jud. Olt sau în cadrul Primăriei orașului Drăgănești Olt, jud. Olt, pe o perioadă de 60 de zile, în condițiile art. 57 din Legea nr. 253/2013, urmând ca supravegherea îndeplinirii măsurilor și obligațiilor impuse inculpatei să se efectueze de către Serviciului de probațiune de pe lângă Tribunalul Olt.

În baza art. 404 alin. (2) C.pr.pen. și art. 91 alin. (4) C.pen., instanța va atrage atenția inculpatei T....... C......asupra prevederilor art. 96 C.pen. referitoare la revocarea suspendării executării sub supraveghere cu consecința executării pedepsei în regim privativ de libertate, în cazul nerespectării măsurilor de supraveghere sau neexecutării obligațiilor impuse, în cazul neîndeplinirii obligațiilor civile până la expirarea termenului de supraveghere (cu excepția situației în care dovedește că nu a avut nicio posibilitate să le plătească) ori în cazul săvârșirii de noi infracțiuni pe durata termenului de supraveghere de 2 ani.

În ceea ce privește acțiunea civilă formulată în cauză, instanța o va admite în parte, pentru următoarele considerente:

Persoana vătămată s-a constituit parte civilă împotriva ambilor inculpați, solicitând obligarea fiecărui inculpat în parte la plata sumei de 15.000 lei daune materiale și 5.000 lei daune morale.

Potrivit art. 19 alin. (1) C.pr.pen., acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acțiunii penale. Alin. (5) al aceluiași text prevede modalitatea prin care se repară prejudiciul material sau moral cauzat persoanei vătămate prin săvârșirea infracțiunii, respectiv potrivit dispozițiilor legii civile. Așadar, în cauză devin incidente dispozițiile din C.civ. privind răspunderea civilă delictuală.

Prevederile art. 1349 C.civ. și cele ale art. 1357 – 1371 C.civ. reglementează răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie, în timp ce dispozițiile art. 1381 – 1395 C.civ. prevăd regulile aplicabile în ceea ce privește repararea prejudiciului în cazul răspunderii delictuale.

Conform art. 1349 C.civ., „(1) Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. (2) Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral”. Totodată, art. 1357 C.civ. statuează următoarele: „(1) Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare. (2) Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă”. Din analiza acestor dispoziții reiese că incidența răspunderii civile delictuale într-un caz concret presupune întrunirea cumulativă a următoarelor condiții: săvârșirea unei fapte ilicite; producerea unui prejudiciu; existența unei legături de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu; vinovăția autorului faptei ilicite.

De asemenea, art. 252 C.civ. prevede că „Orice persoană fizică are dreptul la ocrotirea valorilor intrinseci ființei umane, cum sunt viața, sănătatea, integritatea fizică și psihică, demnitatea, intimitatea vieții private, libertatea de conștiință, creația științifică, artistică, literară sau tehnică”. Persoana păgubită are la dispoziție mai multe mijloace de apărare, printre care și cel enunțat de art. 253 alin. (4) C.civ., conform căruia „De asemenea, persoana prejudiciată poate cere despăgubiri sau, după caz, o reparație patrimonială pentru prejudiciul, chiar nepatrimonial, ce i-a fost cauzat, dacă vătămarea este imputabilă autorului faptei prejudiciabile. În aceste cazuri, dreptul la acțiune este supus prescripției extinctive”, iar potrivit art. 61 alin. (1) C.civ., ,,Viața, sănătatea și integritatea fizică și psihică a oricărei persoane sunt garantate și ocrotite în mod egal de lege”.

În cauză, persoana vătămată, constituită parte civilă cu suma de 5.000 lei pentru fiecare inculpat în parte, reprezentând daune morale, a solicitat obligarea inculpaților la repararea prejudiciului moral cauzat acesteia prin săvârșirea de către fiecare inculpat a infracțiunii de violență în familie, această infracțiune constituind, așa cum a fost descrisă anterior, fapta ilicită care antrenează răspunderea civilă delictuală în sensul art. 1357 C.civ.

Prejudiciul reprezintă consecința păgubitoare ce s-a produs prin săvârșirea faptei ilicite, acesta constând, în concret, în lezarea integrității fizice și psihice a persoanei vătămate.

În ceea ce privește legătura de cauzalitate, acțiunea inculpaților a avut drept urmare lezarea integrității fizice a persoanei vătămate, iar fapta ilicită a fost comisă de aceștia cu forma de vinovăție a intenției directe.

În ceea ce privește acțiunea civilă având ca obiect daunele morale, instanța reține că nu există criterii clare de cuantificare a acestor daune, care au un statut diferit de cel al prejudiciului patrimonial, susceptibil de o evaluare exactă. Este de necontestat faptul că, prin natura sa nepecuniară, prejudiciul moral nu poate fi exprimat în bani, dar nici nu este oportună o altă modalitate de reparare. Astfel, instanța are îndatorirea de a asigura reparația bazată pe un raport echitabil între fapta inculpatului și prejudiciul suferit în plan psihic de către partea civilă, prejudiciul moral neputând fi dovedit cu probe certe, existând doar criterii generale lăsate la aprecierea judecătorului, care va stabili cuantumul bănesc al prejudiciului suferit, întrucât, spre deosebire de prejudiciul material, a cărui întindere trebuie să fie certă, în cazul daunelor morale, certitudinea poartă numai asupra existenței prejudiciului, nu și asupra posibilității de evaluare a acestuia.

Daunele morale reprezintă așadar prejudiciul de natură nepatrimonială al unei fapte ilicite și culpabile, prin care se aduce atingere valorilor cu conținut neeconomic care definesc personalitatea umană și, în pofida faptului că acest rezultat nu poate fi evaluat pecuniar, generează dreptul și obligația corelativă de reparare.

Instanța are în vedere atât numărul de zile de îngrijiri medicale (8-9 zile) necesare părții civile în urma agresiunii și faptul că aceasta a suferit, ca urmare a comiterii faptei, potrivit certificatului medico-legal, o ruptură a unui dinte din lucrarea proteică, echimoze și tumefacții la nivelul feței, respectiv brațului și antebrațului stâng (renunțând însă la examenul ortopedic la momentul efectuării investigațiilor), cât și faptul că, potrivit declarațiilor martorilor, aceasta și-a revenit după o perioadă de aproximativ 2 luni după momentul agresiunilor din 21.11.2015, mergând de mai multe ori la spital.

Infracțiunea de loviri sau alte violențe este de natură să provoace o stare de disconfort psihic, o suferință psihică generatoare de prejudicii morale, orice suferință repercutându-se în planul afectivității și psihicului persoanei vătămate, care suportă astfel, pe lângă o suferință fizică, și una de ordin psihic.

În ceea ce privește integritatea fizică și psihică, acestea apar ca fiind un atribut inerent ființei umane, intangibil, de o valoare incomensurabilă. Acestea constituie premisa viețuirii în condiții normale, a dezvoltării personalității omului și a implicării sale sociale.

Impunerea în sarcina persoanei vătămate a obligației de a dovedi, prin înscrisuri sau alte asemenea mijloace de probă, prejudiciul moral ce i-a fost cauzat apare ca fiind o sarcină excesivă, incompatibilă cu garanțiile specifice dreptului la un proces echitabil, consacrat la nivel convențional prin art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Concluzia exonerării persoanei vătămate de proba unui prejudiciu concret este și o consecință a naturii dreptului lezat – integritatea fizică și psihică – natură care nu face loc unei evaluări mecanice.

Cu toate acestea, instanța apreciază că obligarea fiecărui inculpat în parte la plata sumei de 2.000 lei cu titlu de daune morale este suficientă pentru a compensa prejudiciul moral cauzat persoanei vătămate, neputându-se poate vorbi, pe de o parte, în acest context, de o reparare propriu-zisă a prejudiciului, această sumă având un caracter preponderent indemnitar, dat fiind faptul că un drept atât de strâns legat de personalitatea omului nu poate fi supus mecanismului reparatoriu de tip clasic, dar, pe de altă parte, evaluarea daunelor morale nu trebuie să fie excesivă pentru autorii daunelor și nici nu trebuie să constituie o sursă nejustificată de îmbogățire pentru persoana prejudiciată.

În ceea ce privește acțiunea civilă îndreptată împotriva fiecărui inculpat în parte pentru suma de 15.000 lei, cu titlu de daune materiale, instanța constată că persoana vătămată nu a dovedit întinderea acestui prejudiciu, nefiind administrată nici în cursul urmăririi penale și nici în cursul judecății vreo probă prin care să se stabilească în concret întinderea prejudiciului material suferit de persoana vătămată ca urmare a săvârșirii faptelor ilicite.

Față de aspectele anterior expuse, instanța apreciază că sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale sub aspectul daunelor morale, motiv pentru care, în baza art. 397 alin. (1) C.pr.pen. și art. 25 alin. (1) C.pr.pen. rap. la art. 19 alin. (1) și (2) C.pr.pen. și la art. 1357 C.civ., art. 1381 alin. (1) C.civ. și art. 253 alin. (4) C.civ., rap. la art. 58 alin. (1) și art. 61 alin. (1) C.civ., va admite în parte acțiunea civilă și va obliga pe inculpații R....... I...... și T....... C......la plata către persoana vătămată G....... A...... a sumei de 2.000 lei fiecare, cu titlu de daune morale.

În baza art. 397 alin. (1) C.pr.pen., va respinge în rest acțiunea civilă, ca neîntemeiată.

În ceea ce privește cheltuielile judiciare, în baza art. 272 alin. (1), art. 274 alin. (1) și alin. (2) C.pr.pen., art. 275 alin. (4) C.pr.pen. și art. 398 C.pr.pen. va obliga pe inculpații R....... I...... și T....... C......la plata sumei de 400 lei pentru fiecare inculpat în parte (800 lei în total) cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat (300 lei reprezentând cheltuieli judiciare aferente urmăririi penale și 500 lei cheltuieli judiciare aferente camerei preliminare și judecății).

În baza art. 272 alin. (2) și art. 275 alin. (6) C.pr.pen., art. 5 alin. (1) lit. b) și art. 6 din Protocolul privind stabilirea onorariilor pentru furnizarea serviciilor de asistență judiciară în materie penală, onorariul parțial al apărătorului din oficiu al inculpatei T..... C......., av. P. I. din cadrul Baroului Olt, în cuantum de 600 lei (delegația nr. 1288/05.08.2020), ca urmare a prezentării apărătorului ales al inculpatei, va rămâne în sarcina statului și se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.

În baza art. 272 alin. (2) și art. 275 alin. (6) C.pr.pen., art. 5 alin. (1) lit. b) și art. 6 din Protocolul privind stabilirea onorariilor pentru furnizarea serviciilor de asistență judiciară în materie penală, onorariul parțial al apărătorului din oficiu al inculpatului R....... I......, av. M. V. I.din cadrul Baroului Olt, în cuantum de 600 lei (delegația nr. 1287/05.08.2020), ca urmare a prezentării apărătorului ales al inculpatului, va rămâne în sarcina statului și se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.

Postat 26.11.2020

Domenii speta

Spete similare