Pretentii

Pe rolul instanței civile se află soluţionarea cererii de chemare în judecată având ca obiect „pretenţii” formulată de reclamanta ..................în contradictoriu cu pârâta  ..........și cu intervenienții ............și .............

Prezenta şi susţinerile părţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la termenul de judecată din data de 13.09.2022 ce face parte integrantă din prezenta, când instanţa având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 28.09.2022, apoi la data de 06.10.2022 şi, deliberând, a pronunţat  următoarea hotărâre:

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești la data de 22.05.2020, sub număr de dosar 9094/281/2020, reclamanta ............în contradictoriu cu pârâta ............si intervenienta ............, a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 58.392,48 lei reprezentând contravaloare reparație și manoperă reparație pentru auto marca Porsche Cayenne cu număr de înmatriculare ............, obligarea pârâtei la plata penalităților de întârziere de 0,2% pe zi de întârziere calculate la nivelul sumei de despăgubire neachitate și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat, în esenţă, că în data 22.12.2019, la orele 18:30, autoturismul marca Porche Cayenne, proprietatea reclamantei, a fost implicat într-un accident de circulaţie, pe fondul neacordării de prioritate de către autoturismul marca Ford Fiesta, cu numărul de înmatriculare …………, condus de ............, din pricina coliziunii celor două autoturisme rezultând avarierea ambelor.

La data de 30.12.2019 inspectorul de daună al societăţii de asigurare ............ numitul .............. a întocmit procesul-verbal de constatare nr. 39749/30.12.2019 prin care au fost constatate avariile produse autoturismului, iar la data de 12.01.2020, acelaşi inspector a întocmit procesul-verbal suplimentar de constatare seria D-SC-39749 prin care a apreciat asupra înlocuirii casetei de direcţie a autoturismului şi care prin poziţia în care a fost montat nu a putut fi observat la prima notă de constatare.

În urma efectuării reparaţiilor aferente, s-a eliberat factura fiscală ................... pentru suma totală de ................ lei reprezentând contravaloare manoperă, costuri suplimentare, vopsitorie şi piese schimbate.

La data de 24.03.2020 pârâta S.C. ..........a notificat reclamantei decizia prin care a menţionat că nu acordă despăgubirile aferente dosarului de daună deschis în baza poliţei de asigurare de răspundere civilă auto, în urma administrării expertizei auto extrajudiciare din care a rezultat că avariile autovehiculelor nu sunt compatibile.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 10, 17, 21 alin. 4 şi 5, art. 22 din Legea nr. 132/2017 și art. 1385 alin. 1 şi 3 din C.proc.civ.

În dovedirea cererii, reclamanta a solicitat încuviințare probei cu înscrisuri, interogatoriul pârâtei, a intervenientei forţate, proba testimonială cu martorul ............şi proba cu expertiza auto.

Cererea a fost legal timbrată cu suma de 2.272,84 lei taxă judiciară de timbru, potrivit art. 3 alin. 1  din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

La data de 07.12.2020 intervenienta ............ a formulat întâmpinare  prin care a arătat că în data de 22.12.2019 a condus autoturismul cu număr de înmatriculare ............pe strada Grădinari (zona Mihai Bravu –Lidl)  și a intenționat să vireze la stânga. A văzut autovehiculul reclamantei cu nr. de înmatriculare ............, venind din spate  și circula regulamentare. A crezut că are timp să se încadreze, însă a fost acroșată de celălalt autovehicul care circula regulamentar.

La data de 11.03.2021 pârâta ............a formulat note scrise

În cadrul acestora, având în vedere obligaţia de a depune dosarul de daună ............, pârâta a arătat că dosarul de daună este compus exclusiv din documente deţinute de către persoana prejudiciată şi din documente ce au fost înmânate acesteia.

A arătat că diferenţele de sume nerecunoscute de către asigurator şi neachitate reprezintă diferenţa dintre tariful pieţei practicat de reprezentanţele auto şi tariful facturat de către service auto raportat la împrejurarea că reparaţia efectuată se decontează de către asigurător în baza poliţei de asigurare. De asemenea, a precizat că unităţile reparatoare emit facturi cu tarife diferenţiate în funcţie de calitatea plătitorului - client fără poliţă sau asigurător.

A menţionat că reclamanta pretinde plata penalităţilor de întârziere stabilind unilateral termen de plată 40 de zile fără ca acesta să fie un termen legal.

La termenul din data de 23.02.2021 instanța a dispus introducerea în cauză a societății de asigurare a reclamantului, respectiv intervenienta ............

Intervenienta ............ a formulat întâmpinare la data de 18.06.2021.

În cadrul acesteia, a invocat excepţia lipsei calităţii procesual pasive a intervenientei ............susţinând că raportul juridic dedus judecăţii pe care reclamanta se întemeiază este de natură civilă delictuală.

A arătat că ............ la data evenimentului, a fost asigurătorul RCA al autoturismului reclamantei, iar vinovată de producerea evenimentului rutier este .............

De asemenea, în cadrul acesteia, a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată, arătând că pârâta ............ era obligată să trimită reclamanților o adresă prin care să le comunice intenția de a efectua cercetări suplimentare, în termen de 5 zile de la deschiderea dosarului de daună, adresă care lipsește de la dosar, în lipsa acestei notificări fiind obligată la plata despăgubirii.

Din analiza documentelor de la dosar nu rezultă culpa asiguratului său în producerea accidentului, vinovată fiind intervenienta .............

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 205 şi următoarele din C.proc.civ., art. 1.385 alin. 1 C.proc.civ., Legea nr. 132/2017 şi dispoziţiile NORMEI ASF 20/2017.

În dovedirea cererii, pârâta a solicitat proba cu înscrisuri.

Sub aspectul probatoriului, instanţa a încuviinţat pentru părți proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, pentru reclamantă proba cu interogatoriul pârâtei ............ şi a intervenientei ............, proba testimonială cu martorul ............şi expertiza în specialitatea autovehicule, considerând aceste probe legale, pertinente și concludente soluționării cauzei, în temeiul art. 258 alin. 1 C.proc.civ. raportat la art. 255 C.proc.civ. Pârâta ............ a formulat note scrise și a atașat dosarul de daună nr. .............

La termenul de judecată din data de 15.11.2021 instanța a respins ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de intervenienta .............

La data de 01.02.2022, pârâta ............a formulat întâmpinare.

A solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, arătând, în esență, că reclamanta nu a depus acte care să certifice reparația autovehiculului avariat, deși a solicitat contravaloarea reparațiilor, iar reclamantei îi revine sarcina să dovedească prejudiciul și întinderea acestuia, respectiv cuantumul daunelor-interese.

A arătat că este obligaţia reclamantei de a determina în mod obiectiv despăgubirile pe baza preţurilor de referinţă aflate pe piaţă la data producerii riscului asigurat şi de a aduce la cunoştinţa asigurătorului printr-o cerere de despăgubire.

A precizat că primind cererea de despăgubire, asigurătorul nu este obligat să respecte pretenţiile, ci doar să le aibă în vedere, ca bază de calcul în evaluarea pagubei la întocmirea ofertei de despăgubire.

Cu privire la obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, pârâta a solicitat reducerea onorariului de avocat raportat la valoarea, complexitatea, durata cauzei şi activitatea desfăşurată de avocat.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 205 şi următoarele din C.proc.civ., Legea nr. 132/2017 şi dispoziţiile NORMEI ASF 20/2017.

În dovedirea cererii, pârâta a solicitat proba cu înscrisuri, expertiza tehnică auto.

La termenul din data de 28.02.2022 instanța a admis excepția tardivității formulării întâmpinării, invocată de reclamantă și a constatat decăderea pârâtei ............ din dreptul de a propune probe și a formula excepții în afara celor de ordine publică.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

În fapt, la data de 22.12.2019 autoturismul marca Porsche Cayenne cu număr de înmatriculare ............, proprietatea reclamantei (conform certificatului de înmatriculare –f. 32 vol. I), condus la acel moment de numita ............ în Ploiești, pe strada Mihai Bravu, din direcția rafinăriei Lukoil, a fost implicat într-un accident de circulație cu autoturismul marca Ford Fiesta cu numărul de înmatriculare ............, aparținând numitului ............ (conform certificatului de înmatriculare –f. 34 vol. I), condus de intervenienta ............, din coliziune rezultând avarierea ambelor autovehicule.

Părțile implicate în accident au încheiat o constatare amiabilă de accident (f.45 vol I)  prin care au convenit că vinovată de producerea accidentului se face intervenienta .............

La data accidentului autoturismul marca Ford Fiesta cu numărul de înmatriculare ............ avea încheiată o poliță de asigurare obligatorie RCA cu societatea pârâtă, conform poliței de asigurare depuse la dosar (f.33 vol.I), iar în urma acestui eveniment s-a deschis dosarul de daună ............/30.12.2019 (f.73 și urm. vol.I).

În cadrul dosarului de daună s-a întocmit procesul-verbal de constatare a pagubelor din data de 39749/30.12.2019 (f. 100 vol. I) și procesul-verbal suplimentar de daune din data de 12.01.2020 (f.106 vol. I).

Reclamanta, proprietar al autoturismului marca Porsche Cayenne cu număr de înmatriculare ............ a efectuat reparațiile autoturismului avariat în urma, fiind emis devizul de reparație din data de 10.02.2019 prin utilizarea sistemului de evaluare specializat Audatex (f.116-125 vol. I) și factura fiscală nr.5072/10.02.2020 emisă de ............ în cuantum de 58.392,48 lei. (f.115 vol. I).

Reclamanta a formulat cererea de despăgubire către pârâtă la data de 26.02.2020 cu privire la suma de 58.392,48 de lei.

La data de 24.03.2020 pârâta a notificat reclamanta în legătură cu decizia de a nu acorda despăgubirile aferente dosarului de daună ............/30.12.2019, decizia fiind luată în urma administrării expertizei tehnice auto extrajudiciare (f.140-143 vol. I) din care a rezultat că avariile autoturismelor sunt nu sunt compatibile.

Pârâta nu a făcut dovada notificării către reclamantă a intenției de a desfășura investigații privind circumstanțele producerii accidentului.

În drept, în ceea ce privește răspunderea civilă delictuală, potrivit art. 1349 alin.1 și 2 C.civ „(1) Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. (2) Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.”

Art. 1357 C.civ. prevede condiițiile pentru angajarea răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie astfel: „(1) Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare. (2) Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai uşoară culpă.”

Din aceste prevederi rezultă condițiile cu privire la răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie: săvârșirea unei fapte ilicite, producerea unui prejudiciu prin săvârșirea acestei fapte,  săvârșirea faptei cu vinovăție și legătura de cauzalitate dintre fapta săvârșită și prejudiciul produs.

În cauză, din probatoriul administrat rezultă că intervenienta ............ a săvârșit  fapta ilicită constând în nerespectarea obligației de a acorda prioritate autoturismului marca Porsche Cayenne condus de numita .............

 Astfel, la data de 22.12.2019 intervenienta conducea autovehiculul marca Ford Fiesta cu numărul de înmatriculare …….., aparținând numitului ............, tatăl acesteia, în municipiul Ploiești, pe strada Grădinari din zona Lidl, Mihai Bravu. Ajunsă în sensul giratoriu de la intersecția cu strada Mihai Bravu, intervenienta a dorit să vireze la stânga. A văzut autovehiculul marca Porsche Cayenne cu număr de înmatriculare ............ condus de numita ............ care circula regulamentar pe strada Mihai Bravu venind din spate, dar a crezut că are timp să se încadreze. Autoturismul marca Porsche Cayenne a acroșat-o în momentul pătrunderii în sensul giratoriu.

Situația de fapt se coroborează cu declarațiile martorului audiat în cauză, ............(f.185 vol.II) care se afla la acel moment în autoturismul marca Porsche Cayenne condus de numita ............ și care a relatat că în momentul când au intrat în sensul giratoriu de la Lidl, șoferul celuilalt autoturism a intrat în intersecție fără se asigure.

Aceeași situație de fapt a fost prezentată și de către intervenienta ............ care și-a recunoscut culpa în producerea accidentului, arătând că a pătruns în sensul giratoriu crezând că va avea suficient timp să se încadreze.

Din raportul de expertiză tehnică întocmit de expertul …….. (f.31-38 vol.III) a rezultat că dinamica producerii accidentului poate să corespundă împrejurărilor declarate de părți respectiv:intervenienta ............ a condus autoturismul marca  Ford Fiesta cu numărul de înmatriculare ............și a virat stânga fără a se asigura că din spate se apropia autoturismul marca Porsche Cayenne cu număr de înmatriculare ............ condus de numita ............, iar acest din urmă autoturism a intrat cu partea dreaptă față în partea stângă din față a autoturismului condus de intervenientă.

 În cadrul expertizei auto s-a reconstituit o poziție posibilă de impact dintre autoturisme, poziție care evidențiază avariile enumerate în nota de constatare întocmită de reprezentanții pârâtei și care infirmă concluziile expertizei extrajudiciare respectiv: că avariile autoturismului Ford Focus din partea stângă se puteau produce doar daca celălalt autoturism vira la dreapta, dacă autoturismul Ford Focus vira la stânga, ar fi fost avariate elementele din colțul stânga față și nu roata stângă respectiv că roata dreaptă din față a autoturismului Porsche Cayenne nu este avariată, în schimb roata stângă a autoturismului Ford Fiesta este avariată.

Ca atare, instanța reține că intervenienta ............ a săvârșit o faptă ilicită  prin care a produs un prejudiciu material constând în avarierea autoturismului Porsche Cayenne cu număr de înmatriculare ............ aparținând reclamantei, fapta fiind săvârșită cu vinovăție sub forma culpei, iar între fapta săvârșită și prejudiciu existând o legătură de cauzalitate.

Cu privire la persoana chemată să acopere prejudiciul, instanța are în vedere dispozițiile art. art. 2223 alin.1 C.civ. „În cazul asigurării de răspundere civilă, asigurătorul se obligă să plătească o despăgubire pentru prejudiciul de care asiguratul răspunde potrivit legii faţă de terţele persoane prejudiciate şi pentru cheltuielile făcute de asigurat în procesul civil.”

Legea nr. 132/2017 cuprinde dispoziții speciale în materia asigurării obligatorii de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și de tramvaie, dispozițiile relevante în cauză fiind următoarele:

Art.3 privind obligativitatea încheierii contractului RCA „Persoanele fizice sau juridice care au în proprietate vehicule supuse înmatriculării sau înregistrării în România, precum și tramvaie au obligația să se asigure pentru cazurile de răspundere civilă ca urmare a prejudiciilor produse prin accidente de vehicule în limitele teritoriale prevăzute la art. 2 pct. 18.”

Art. 11 alin.1, 2. 4 și 5 din actul normativ, privitor la riscurile acoperite de către asiguratorul de răspundere civilă „Asigurătorul RCA are obligaţia de a despăgubi partea prejudiciată pentru prejudiciile dovedite suferite în urma accidentului produs prin intermediul vehiculului asigurat.”

Art. 20 alin.1 privind cererea de despăgubire „(1)Persoana prejudiciată are dreptul să înainteze cererea de despăgubire către asigurătorul RCA sau către propriul asigurător RCA în cazul decontării directe, în cazul producerii unui risc acoperit prin asigurarea RCA sau către BAAR, în cazul producerii unui risc acoperit de acesta în condiţiile prevăzute de prezenta lege.”

Art. 21 referitor la soluţionarea cererii de despăgubire „(1)În termen de 30 de zile de la data înaintării cererii de despăgubire de către asigurat ori de către partea prejudiciată, asigurătorul RCA este obligat:

a)fie să răspundă cererii părţii solicitante, formulând în scris o ofertă de despăgubire justificată, transmisă cu confirmare de primire, în cazul în care se dovedeşte răspunderea asiguratului în producerea riscurilor acoperite prin asigurarea RCA, iar prejudiciul a fost cuantificat;

b)fie să notifice părţii prejudiciate în scris, cu confirmare de primire, motivele pentru care nu a aprobat, în totalitate sau parţial, pretenţiile de despăgubire.

(2)Dacă în termen de 30 de zile de la depunerea cererii de despăgubire de către partea prejudiciată ori de către asigurat, asigurătorul RCA nu a notificat părţii prejudiciate respingerea pretenţiilor de despăgubire, precum şi motivele respingerii, asigurătorul RCA este obligat la plata despăgubirii.

(3)Deschiderea procedurii privind efectuarea investigaţiilor se face de către asigurător dacă există indicii temeinice asupra producerii evenimentului, în baza unui raport de expertiză realizat de un expert autorizat, şi dacă acesta a notificat în scris persoana prejudiciată/asiguratul, în termen de 5 zile lucrătoare de la data deschiderii dosarului de daună şi întocmirea procesului-verbal de constatare, cu privire la intenţia de a desfăşura investigaţii. Dacă în urma cercetărilor efectuate s-a constatat faptul că despăgubirea se cuvine persoanei prejudiciate, se aplică dispoziţiile art. 11 alin. (2) lit. d). Necomunicarea notificării privind intenţia de a desfăşura investigaţii în termenul de 5 zile decade asigurătorul RCA din acest drept, fiind obligat la plata despăgubirii. Rezultatul motivat al investigaţiilor se comunică părţii prejudiciate în termen de 3 zile lucrătoare de la finalizare, dar fără a depăşi termenul prevăzut la alin. (1).

(4)Despăgubirea se plăteşte de către asigurătorul RCA în termen de 10 zile de la data acceptării ofertei de despăgubire prevăzută la alin. (1) lit. a) sau de la data la care asigurătorul RCA a primit o hotărâre judecătorească definitivă sau acordul entităţii de soluţionare a litigiului cu privire la suma de despăgubire pe care este obligat să o plătească. Documentele care stau la baza cererii de despăgubire sunt stabilite prin reglementări ale A.S.F.

(5)Dacă asigurătorul RCA nu îşi îndeplineşte obligaţiile în termenul prevăzut la alin. (4) sau şi le îndeplineşte defectuos, inclusiv dacă diminuează nejustificat despăgubirea sau întârzie achitarea despăgubirii, acesta este obligat la plata unor penalităţi de 0,2% pe zi de întârziere calculate la nivelul sumei de despăgubire cuvenită sau la diferenţa de sumă neachitată. Plata penalităţilor se face odată cu plata despăgubirii.”

Referitor la cuantumul despăgubirilor raportat la valoarea reparației autoturismului avariat art. 14 alin. 1 și alin.3 prevede că: „(1)Despăgubirile se acordă în cuantum egal cu întinderea prejudiciului până la limita maximă de răspundere a asigurătorului RCA care este egală cu cea mai mare valoare dintre limita de răspundere prevăzută în legislaţia aplicabilă şi cea prevăzută în contractul RCA, iar asigurătorul este obligat să comunice valoarea maximă de despăgubire, la cererea păgubitului sau a mandatarului acestuia, în termen de 7 zile calendaristice.

(3)Valoarea reparaţiei se stabileşte folosind sistemele de evaluare specializate sau prin documente emise în condiţiile legii în care unitatea reparatoare auto îşi poate utiliza propria valoare a orei de manoperă afişată.”

Art.2 alin.1 lit. h) din Norma 20/2017 definește noțiunea de sisteme de evaluare specializate ca fiind -  „aplicaţie informatică care se bazează pe un ansamblu de date, metode şi algoritmi de calcul care este utilizat ca suport în stabilirea costuri or de reparaţie a vehiculelor şi bunurilor avariate, precum şi/sau la stabilirea valorii de piaţă a acestora la data evenimentului;”

În cauză, instanța reține că la momentul producerii accidentului autoturismul condus de către intervenienta ............, aparținând numitului ............, avea încheiat contract de asigurare obligatorie de răspundere civilă delictuală la societatea de asigurare pârâta ............conform poliței de asigurare din dosar.

 În baza acestui contract de asigurare, potrivit dispozițiilor legale arătate, societatea de asigurări pârâtă la primirea cererii de despăgubire avea obligația fie să răspundă cererii părţii solicitante, formulând în scris o ofertă de despăgubire justificată, fie să notifice părţii prejudiciate în scris, motivele pentru care nu a aprobat, în totalitate sau parţial, pretenţiile de despăgubire. În ipoteza în care, prealabil notificărilor arătate, pârâta dorea să urmeze procedura privind efectuarea investigaţiilor avea obligația de a notifica în scris reclamanta, în termen de 5 zile lucrătoare de la data deschiderii dosarului de daună şi întocmirea procesului-verbal de constatare, intenţia sa de a desfăşura aceste investigaţii, în lipsa notificării fiind obligată la plata despăgubirii.

În cauză, instanța reține că după întocmirea în cauză a procesului-verbal de constatare a pagubelor din data de 39749/30.12.2019 și procesului-verbal suplimentar de daune din data de 12.01.2020, reclamanta a efectuat reparațiile autoturismului avariat și a formulat cererea de despăgubire către pârâtă la data de 26.02.2020 cu privire la suma de 58.392,48 de lei, în baza devizului de reparație din data de 10.02.2019 și facturii fiscale nr.5072/10.02.2020.

La data de 24.03.2020 pârâta a notificat reclamanta în legătură cu decizia de a nu acorda despăgubirile aferente dosarului de daună ............/30.12.2019, decizia fiind luată în urma administrării expertizei tehnice auto extrajudiciare (f.140-143 vol. I) din care a rezultat că avariile autoturismelor sunt nu sunt compatibile.

Instanța constată că pârâta nu a respectat dispozițiile art. 21 alin.3 din Legea nr.132/2017  și nu a dovedit în cauză îndeplinirea obligației de a notifica în scris reclamanta, în termen de 5 zile lucrătoare de la data deschiderii dosarului de daună şi întocmirea procesului-verbal de constatare, cu privire la intenţia de a desfăşura investigaţii. Astfel, pârâta a efectuat expertiza extrajudiciară fără anunțarea prealabilă a reclamantei și a notificat acesteia doar decizia de a nu acorda despăgubuirile solicitate. Nerespectarea dispozițiilor legale arătate privind notificarea intenției de desfășurare a investigațiilor atrage decaderea asigurătorului RCA din dreptul de a efectua investigații, acesta fiind obligat la plata despăgubirii în termenul de 10 zile prevăzut de art. 21 alin.4 ce se va calcula de la data cererii de despăgubire, oferta considerându-se acceptată.

 Referitor la cuantumul prejudiciului constând în contravaloarea reparațiilor autovehiculului avariat, de 58.392,48 de lei, instanța reține că pentru stabilirea sa a fost utilizat un sistem de evaluare specializat Audatex, fapt necontestat de părți.

În ceea ce privește critica pârâtei referitoare la faptul că prețul stabilit prin utilizarea acestui sistem specializat nu reflectă un preț real, nefiind respectat prețul de referință al pieței, instanța nu o poate reține. Astfel, pornind de la definiția noțiunii din cadrul art.2 alin.1 lit. h) din Norma  ASF 20/2017, astfel de sisteme specializate sunt utilizate tocmai pentru stabilirea costurilor de reparaţie a vehiculelor și la stabilirea valorii de piaţă a acestora la data evenimentului, astfel că nu se poate susține că prețurile calculate de acestea nu reflectă prețurile reale ale pieței. Totodată terțul prejudiciat sau unitatea reparatoare nu are obligația de a utiliza un anumit sistem specializat de evaluare agreat de către societatea asiguratoare.

Totodată reține că prevederile legale nu impun tarife minimale ori maximale în care ar trebui să se încadreze unitățile de reparație la momentul remedierii unor avarii al căror cost se achită prin despăgubire plătită de un asigurător, iar asigurătorul este obligat să repare în totalitate prejudiciul efectiv cauzat de asiguratul culpabil de producerea acestuia potrivit art.1385 alin.1 C.civ.. Mai mult, instanţa reţine, potrivit art.6 alin 8 din Legea nr. 132/2017 că nu poate fi limitat dreptul persoanei păgubite de a alege unitatea de service unde îşi repară autoturismul, câtă vreme această alegere se face pe criterii de calitate şi performanţă.

Aşadar, în lipsa oricărui indiciu care să creeze suspiciuni cu privire la corectitudinea evaluării costului şi timpului reparaţiilor părţilor componente sau pieselor avariate, devizul de reparaţie depus la dosarul de daună de reclamantă este un document justificativ prevăzut de lege care stabileşte valoarea reparaţiilor necesare readucerii autovehiculului în starea anterioară producerii accidentului. Totodată, emiterea facturii fiscale nr.5072/10.02.2020 dovedește pe deplin efectuarea reparațiilor autovehiculului proprietatea reclamantei.

Ca atare, pârâta avea obligația achitării în integralitate a despăgubirii în cuantum de .......... de lei, astfel cum rezultă din devizul de reparație din data de 10.02.2019 emis prin utilizarea sistemului de evaluare specializat Audatex și din factura fiscală nr..............

În consecință, instanța va admite cererea formulată și va obliga pârâta la achitarea sumei de sumei de .................. lei reprezentând contravaloare reparație și manoperă reparație pentru auto marca Porsche Cayenne cu număr de înmatriculare .............

Cu privire la penalitățile de întârziere, instanța are în vedere dispozițiile art. 21 alin.3 -5 din Legea nr. 132/2017 care reglementează nivelul penalităților de întârziere datorate pentru plata cu întârziere a creanțelor izvorând din contractele obligatorii de asigurare pentru răspunderea civilă pentru prejudiciile cauzate de accidentele produse de autovehicule și data de la care aceste penalități se datorează: „(3)Deschiderea procedurii privind efectuarea investigaţiilor se face de către asigurător dacă există indicii temeinice asupra producerii evenimentului, în baza unui raport de expertiză realizat de un expert autorizat, şi dacă acesta a notificat în scris persoana prejudiciată/asiguratul, în termen de 5 zile lucrătoare de la data deschiderii dosarului de daună şi întocmirea procesului-verbal de constatare, cu privire la intenţia de a desfăşura investigaţii. Dacă în urma cercetărilor efectuate s-a constatat faptul că despăgubirea se cuvine persoanei prejudiciate, se aplică dispoziţiile art. 11 alin. (2) lit. d). Necomunicarea notificării privind intenţia de a desfăşura investigaţii în termenul de 5 zile decade asigurătorul RCA din acest drept, fiind obligat la plata despăgubirii. Rezultatul motivat al investigaţiilor se comunică părţii prejudiciate în termen de 3 zile lucrătoare de la finalizare, dar fără a depăşi termenul prevăzut la alin. (1).

(4)Despăgubirea se plăteşte de către asigurătorul RCA în termen de 10 zile de la data acceptării ofertei de despăgubire prevăzută la alin. (1) lit. a) sau de la data la care asigurătorul RCA a primit o hotărâre judecătorească definitivă sau acordul entităţii de soluţionare a litigiului cu privire la suma de despăgubire pe care este obligat să o plătească. Documentele care stau la baza cererii de despăgubire sunt stabilite prin reglementări ale A.S.F.

(5)Dacă asigurătorul RCA nu îşi îndeplineşte obligaţiile în termenul prevăzut la alin. (4) sau şi le îndeplineşte defectuos, inclusiv dacă diminuează nejustificat despăgubirea sau întârzie achitarea despăgubirii, acesta este obligat la plata unor penalităţi de 0,2% pe zi de întârziere calculate la nivelul sumei de despăgubire cuvenită sau la diferenţa de sumă neachitată. Plata penalităţilor se face odată cu plata despăgubirii.”

Din dispozițiile arătate rezultă că lipsa comunicării notificării privind intenţia de a desfăşura investigaţii în termenul de 5 zile a atras decaderea asigurătorului  RCA din acest drept, astfel că asiguratorul era obligat la plata despăgubirii în termenul de 10 zile prevăzut de art. 21 alin.4 ce se calculează de la data cererii de despăgubire, oferta considerându-se acceptată în această ipoteză.

În cauză, cererea de depăgubire a fost primită de asigurator la data de 26.02.2020, asiguratorul având obligația de a efectua plata cel târziu la data de 09.03.2020, iar penalitățile de întârziere în cuantum de 0,2% pe zi începând să curgă începând cu data de 10.03.2020.

Ca urmare, instanța va admite în parte cererea sub acest aspect și va obliga pârâta la plata penalităților de întârziere în cuantum de 0,2% pe zi ce se vor calcula conform art. 21 alin. 4 și 5 din Legea nr. 132/2017, începând cu data de 10.03.2020 și până la achitarea efectivă a debitului.

Cu privire la cererea privind obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată conform dispoziţiilor art. 453 alin. C.pr.civ., „Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.”, iar potrivit art. 452 C.pr.civ. „Partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condiţiile legii, dovada existenţei şi întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei.”

Reclamanta a depus la dosar dovada achitării cheltuielilor de judecată în cuantum total de 9722,84 de lei compusă din 2272,84 de lei reprezentând taxă judiciară de timbru, 1500 de lei reprezentând onorariu expert și 5950 de lei reprezentând onorariu avocat.

 În ceea ce privește intervenienta ............, aceasta a făcut dovada achitării cheltuielilor de judecată în cuantum de ............... de lei reprezentând onorariu avocat.

Instanța constată că nu se impune reducerea onorariilor avocațiale ale acestor părți conform art. 451 alin.2 C.proc.civ. onorariile percepute fiind proporționale cu activitatea desfășurată în cauză de apărători și cu complexitatea cauzei. În acest sens instanța are în vedere, numărul termenelor de judecată -13, volumul de înscrisuri din dosar -3 volume și probatoriul încuviințat în cauză care nu s-a rezumat doar la proba cu înscrisuri –proba testimonială, expertiza tehnică în specialitatea autovehicule, care justifică onorariile agreate de părți cu apărătorii acestora, neexistând vreo disproporție vădită între aceste elemente și cuantumul onorariilor care să impună intervenția instanței.

Având în vedere soluția ce se va dispune în cauză, constatând culpa procesuală a pârâtei în cauză, atât față de reclamantă, cât și față de intervenientă, care a susținut în proces poziția reclamantei  și a recunoscut culpa sa în producerea accidentului, contrar susținerilor pârâtei, instanța va dispune obligarea acesteia din urmă la plata cheltuielilor de judecată respectiv .............. de lei către reclamantă și .............. de lei către intervenienta .............

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta ……., în contradictoriu cu  pârâta ……….. și cu intervenienții ............. și ............,

Obligă  pârâta la achitarea sumei de .............. lei reprezentând contravaloare reparație pentru autoturismul marca Porsche Cayenne cu număr de înmatriculare .............

 Obliga pârâta la plata penalităților de întârziere în cuantum de 0,2% pe zi ce se vor calcula conform art. 21 alin. 4 și 5 din Legea nr. 132/2017, începând cu data de 10.03.2020 și până la achitarea efectivă a debitului.

Obligă pârâta la plata cheltuielilor de judecată respectiv ............ de lei către reclamantă și ......... de lei către intervenientă.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Ploiești.

Pronunțată astăzi, 06.10.2022 prin punerea soluției la dispoziția părților pin mijlocirea grefei instanței.

PREŞEDINTE,

............

GREFIER,

............

Domenii speta

Spete similare