Sarcina probei în cadrul plângerilor contravenţionale, dată fiind prezumția relativă de legalitate şi temeinicie de care se bucură procesul-verbal de contravenție

Sentinţă civilă 247 din 20.01.2020


Sentința civilă nr. 247 din data de 20.012020 a Judecătoriei Galați, definitivă prin Decizia Civilă nr. 159 din data de 16.03.2021 a Tribunalului Galați

Obiect: plângere contravențională

Problema de drept:

Prezenta cauză prezintă ca problemă de drept relevantă sarcina probei în cadrul plângerilor contravenţionale, dată fiind prezumția relativă de legalitate şi temeinicie de care se bucură procesul-verbal de contravenție. Astfel, instanța a reținut că sarcina probei îi incumbă petentului, iar în lipsa unor mijloace de probă care să facă dovada contrară, a apreciat că nu a fost înlăturată prezumția de legalitate și temeinicie de care se bucură procesul-verbal de contravenție.

Soluția instanței de fond:

În fapt, prin procesul verbal seria ___ nr. ____________, petenta a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 50.000 lei pentru nerespectarea prevederilor art. 23 alin 1 din Legea 292/2018.

S-a reținut de către agentul constatator că în urma controlului efectuat la data de 30.07.2019 la punctul de lucru al petentei, s-a constatat că petenta a demarat  lucrările de construcție a proiectului ”Construire garaj pe teren proprietate privată”, astfel pe amplasament au fost identificate următoarele: sistem de alimentare cu energie electrică, fundație betonată, structură metalică și un box container amplasat de platforma betonată, societatea având obligația de a obține acordul de mediu.

 Conform art. 23 alin. 1 din Legea 292/2019, pentru proiectele prevăzute de prezenta lege este interzisă realizarea acestora fără obținerea deciziei etapei de încadrare/acordului de mediu şi a aprobării de dezvoltare, iar potrivit pct. 10 litera b din anexa 2 este necesară obținerea acordului de mediu pentru proiecte de dezvoltare urbană, inclusiv construcția centrelor comerciale şi a parcărilor auto publice.

Potrivit art. 26 alin 1 din Legea 292/2019, constituie contravenție şi se sancționează nerespectarea prevederilor art. 20 alin. (1), art. 23 alin. (1) şi (3) cu amendă de la 7.500 lei la 15.000 lei, pentru persoane fizice, şi de la 50.000 lei la 100.000 lei, pentru persoane juridice.

Verificând, în conformitate cu dispozițiile art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului - verbal de constatare şi sancționare a contravenției contestat, instanţa reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

Astfel, analizând procesul-verbal contestat, instanța retine că sunt inserate mențiunile obligatorii prevăzute de art. 16 din OG nr. 2/2001 referitoare la numele, prenumele si calitatea agentului constatator, denumirea și sediul contravenientului - persoana juridica, fapta săvârșită, încadrarea juridica, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator, mențiuni a căror lipsă ar atrage nulitatea absoluta a procesului-verbal de contravenție în condițiile art. 17 din O.G. nr. 2/2001.

De asemenea, instanța constată că pentru fapta descrisă a fost stabilită în mod corect încadrarea în textele de lege indicate ca temei legal al constatării și al sancționării contravenției.

În privința legalității, petenta a lipsa corespondenței între fapta reținută și dispozițiile legale pretins încălcate. Cu referire la susținerile petentei, instanța reține contrar petentei că proiectul său este încadrat la pct. 10 lit b din anexa 2 a Legii 292/2018 astfel cum s-a reținut și prin Nota de constatare din data de 02.08.2019, de altfel petenta  a depus și solicitare de emitere a acordului de mediu înregistrată la APM ________ sub nr. ___________.

Cu privire la temeinicia procesului verbal, instanţa reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul - verbal contravențional, întocmit pe baza observațiilor directe ale agentului constatator învestit cu exercițiul autorității de stat, face dovada deplină a situației de fapt şi a încadrării în drept până la proba contrară.

Din analiza practicii Curții Europene a Drepturilor Omului în materie rezultă că procesul-verbal se bucură de această prezumție cât timp faptele au fost constatate prin propriile simțuri de agentul constatator (ex propriis sensibus).

 În cauză, procesul verbal a fost încheiat pe baza constatărilor personale ale agentului constatator, astfel încât petentei îi revine sarcina de a răsturna prezumția, propunând probe în sprijinirea afirmațiilor sale.

În cauză, însă, nu au fost administrate probe care să infirme cele reținute de agentul constatator.

Conform Notei de constatare din data de ¬¬¬¬¬¬¬¬___________, în urma controlului efectuat la data de 30.07.2019 la amplasamentul situat în mun. ______, strada ______ nr. _, lot _ - lot _, lot _-lot _, lot _ aparținând petentei, s-a constatat că au fost demarate lucrările de  construcție a proiectului, pe amplasament fiind identificate: sistem de alimentare cu energie electrică, fundație betonată, structură metalică și un box container amplasat de platforma betonată. Astfel, față de constatările efectuate în teren de către agentul constatator, instanța constată ca fiind neîntemeiată susținerea petentei conform căreia nu ar fi demarat lucrările de construire, acest fapt fiind  contrazis de cele constatate la fața locului.

În ceea ce privește sancțiunea aplicată contravenientei, instanţa reține că, potrivit art. 5 alin. 5 şi art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, aceasta trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, iar, în sensul art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, instanţa hotărăște şi asupra sancțiunii aplicate prin procesul verbal de constatare şi sancționare a contravenției.

Cu referire la cauza de față, instanța reține că amenda aplicată prin actul sancționator a fost dispusă în cuantum minimal și este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.

În consecință, având în vedere că petenta nu a reușit să răstoarne prezumția de legalitate și temeinicie a actului contestat, instanța va respinge cererea ca fiind neîntemeiată.

Căi de atac exercitate:

Împotriva acestei sentințe s-a declarat apel de către petentă, care a criticat soluția instanței pentru motive de nelegalitate şi netemeinicie.

Apelul a fost respins de către Tribunalul Galați prin Decizia civilă nr. 159 din data de 16.03.2021.

Soluția instanței de control judiciar:

În sarcina contravenientei s-a reținut că, în urma controlului realizat la data de 30.07.2019, ora 09.40, la punctul de lucru din ______, str. _____, nr. _, lot _– lot _, lot. _ – lot _, lot. _ în vederea verificării/identificării şi stabilirea etapei de construcție a proiectului „Construire garaj pe teren proprietate”, s-a constatat că au fost demarate lucrările de construcție ale proiectului mai sus menționat, pe amplasament fiind identificate: sistem de alimentare cu energie electrică, fundație betonată, structură metalică, un box container amplasat pe platforma betonată. S-a constatat că, potrivit Legii 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, proiectul „Construire garaj pe teren proprietate” este încadrat în anexa 2 pct. 10 lit. b proiecte de dezvoltare urbană, societatea ______________ având obligația legală de a obține acordul de mediu înainte de începerea executării proiectului

S-a stabilit că fapta apelantei contravine disp. art. 23 alin. 1 din Legea 292/2018, astfel că potrivit dispozițiilor  art. 26 alin. 1 din Legea 292/2018, s-a aplicat amenda în cuantum de 50.000 lei.

Se observă că procesul verbal de constatare şi sancționare contravențională a fost întocmit în prezența reprezentantului apelantei petente, care a semnat procesul verbal fără a  formula obiecțiuni.

Față de motivele de apel invocate, Tribunalul constată că prima instanță s-a raportat la toate cererile şi apărările petentei, pe care le-a analizat şi le-a raportat legislației pertinente aplicabile speței. Împrejurarea că argumentarea instanței nu i-a profitat contravenientei, ca de altfel întreaga soluție, nu constituie temei pentru reformarea hotărârii.

În ceea ce privește  faptul că nu ar exista corespondență între fapta reținută în procesul verbal şi norma juridică apreciată ca fiind încălcată, Tribunalul reține că, potrivit art. 23 alin. 1 din Legea 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, pentru proiectele prevăzute de prezenta lege este interzisă realizarea acestora fără obținerea deciziei etapei de încadrare/acordului de mediu şi a aprobării de dezvoltare.

Noțiunea de proiect, în sensul actului normativ mai sus menționat  are semnificația executării lucrărilor de construcții sau a altor instalații ori lucrări, precum şi a altor  intervenții asupra cadrului natural şi peisajului, inclusiv cele care implică exploatarea resurselor minerale (art. 2 lit. e).

Potrivit art. 2 lit. i din Legea 292/2018 titularul proiectului este apreciat a fi solicitantul aprobării de dezvoltare pentru un proiect privat, autoritatea publică care inițiază un proiect sau entitățile aflate în subordinea/sub autoritatea autorităților publice centrale.

În situația de față apelanta petentă este titulara proiectului „Construire garaj pe teren proprietate”, aceasta depunând solicitarea de emitere a acordului de mediu înregistrată la APM _______ cu nr. ________.

Față de această situație, în mod corect s-a apreciat că proiectul se încadrează în Anexa 2 la Legea 292/2018 pct. 10 lit. b 10. Proiecte de infrastructură -  proiecte de dezvoltare urbană, inclusiv construcția centrelor comerciale şi a parcărilor auto publice, astfel că este neîntemeiată susținerea apelantei referitoare la faptul că nu ar exista legătură între contravenția reținută în procesul verbal şi norma juridică apreciată a fi încălcată.

Nu se justifică nici susținerile potrivit cărora la momentul controlului se monta de probă scheletul metalic al viitoarei construcții, din nota de constatare întocmită urmare controlului din data de 30.07.2019 şi planșelor fotografice reieșind că de fapt, structura metalică era amplasată deja pe platforma betonată. Ori, procesul verbal invocat de apelantă a fost întocmit la data de 22.07.2019, dată la care s-a stabilit necesitatea efectuării unor remedieri la structura metalică montată. 

Astfel, apărările formulate de apelantă nu fac dovada faptului că situația de fapt reținută ar fi netemeinică, în mod corect reţinându-se că fapta contravențională există şi că a fost săvârșită de către apelantă cu vinovăție.

În ceea ce privește sancțiunea aplicată, aceasta a fost corect individualizată, raportat la criteriile prevăzute de art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001, în mod corect, prima instanță apreciind că pericolul social al faptei contravenţionale săvârșite ridicat, având un impact negativ în privința protecției şi conservării mediului.

De altfel, sancțiunea pecuniară aplicată a fost stabilită în cuantumul minim prevăzut de art. 26 alin. 1 din Legea 282/2018, potrivit căruia constituie contravenție şi se sancționează nerespectarea prevederilor art. 20 alin. (1), art. 23 alin. (1) şi (3) cu amendă de la 7.500 lei la 15.000 lei, pentru persoane fizice, şi de la 50.000 lei la 100.000 lei, pentru persoane juridice.

Față de toate aceste aspecte, Tribunalul apreciază că prima instanță a pronunțat o hotărâre temeinică şi legală, care nu se impune a fi reformată , cu consecința respingerii apelului ca neîntemeiat , în temeiul dispozițiilor art. 480 alin. 1 Cod procedură civilă.