Admiterea excepţiei de necompetenţă materială invocată de instanţă din oficiu raportat la obiectul litigiului drepturi băneşti – obligarea la plata drepturilor salariale restante

Sentinţă civilă 225 din 11.03.2022


Tip speță – Hotărâre

Număr speţă: 225/11.03.2022

Domeniu asociat: civil

Conţinut speță: admiterea excepţiei de necompetenţă materială invocată de instanţă din oficiu raportat la obiectul litigiului drepturi băneşti – obligarea la plata drepturilor salariale restante

Instanţa reţine că pretenţiile reclamantului sunt întemeiate pe un raport juridic de muncă.

Prin Decizia în interesul legii nr. 46 din 15 decembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 16 iulie 2009, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţiile Unite, a reţinut că: „Prestarea muncii se realizează în cadrul unor raporturi sociale care, odată reglementate prin norme de drept, devin, de regulă, raporturi juridice de muncă.”

Potrivit art. 269 din Codul muncii, „(1) Judecarea conflictelor de munca este de competenta instanţelor judecătoreşti, stabilite potrivit legii.”

Totodată, instanţa reţine că potrivit art. 95 Cod de proc. civ., tribunalul este instanţa de drept comun, având plenitudine de competenţă pentru cauzele care se soluţionează în primă instanţă.

Potrivit art. 36 alin. 3 din Legea 304/2004, în cazul Tribunalelor funcţionează complete specializate pentru cauze privind conflictele de muncă.

Faţă de aceste prevederi legale, raportat la obiectul cererii de chemare în judecată, instanţa apreciază că excepţia de necompetenţă materială a Judecătoriei Tecuci, invocată din oficiu, este întemeiată, urmând a fi admisă.

În ceea ce priveşte instanţa competentă a soluţiona prezenta cauză raportat la obiectul acţiunii şi la domiciliul/sediul părţilor, instanţa apreciază că este Tribunalul Galaţi - Secţia litigii de muncă, motiv pentru care va declina competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Galaţi- Secţia litigii de muncă.