Admiterea excepţiei de necompetenţă materială invocată de instanţă din oficiu

Sentinţă civilă 266 din 10.03.2022


Tip speță – Hotărâre

Număr speţă: 266/10.03.2022

Domeniu asociat: Contencios Administrativ şi Fiscal

Conţinut speță: admiterea excepţiei de necompetenţă materială invocată de instanţă din oficiu

Prin contestația inițială, contestatorul A V  contestă modul de calcul și de stabilire a impozitului pe mijloacele de transport, impozit pentru care s-a emis somația de executare  din 20.07.2021 pentru suma de 30 504 lei.

- conform art. 268 din Codul de procedură fiscală „(1) Împotriva titlului de creanţă, precum şi împotriva altor acte administrative fiscale se poate formula contestaţie potrivit prezentului titlu. Contestaţia este o cale administrativă de atac şi nu înlătură dreptul la acţiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal.  (2) Este îndreptăţit la contestaţie numai cel care consideră că a fost lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal. În lipsa unui act administrativ fiscal, devin incidente prevederile art. 8 alin.

(1) teza a doua şi art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. (3) Baza de impozitare şi creanţa fiscală stabilite prin decizie de impunere se contestă numai împreună. (4) Pot fi contestate în condiţiile alin. (3) şi deciziile de nemodificare a bazei de impozitare prin care nu sunt stabilite creanţe fiscale.

(5) În cazul deciziilor referitoare la baza de impozitare, reglementate potrivit art. 99 alin. (1), contestaţia se poate depune de orice persoană care participă la realizarea venitului.

(6) Bazele de impozitare constatate separat într-o decizie referitoare la baza de impozitare pot fi atacate numai prin contestarea acestei decizii.

Din interpretarea textului legal citat, se observă că are calitatea de a contesta un act administrativ-fiscal, aşa cum este  titlul de creanță, decizia de impunere, orice persoană care consideră că a fost lezată în drepturile sale prin efectele acestui act.

 De altfel, nu numai în materia dreptului fiscal, ci şi în materia contenciosului administrativ, în general, este consacrat dreptul oricărei persoane vătămate de a contesta, potrivit procedurii prevăzute de lege, un act administrativ care nu îi este adresat (faţă de care este terţ) dar despre care apreciază că produce efecte vătămătoare în privinţa drepturilor sale subiective sau a intereselor sale legitime.

- se observă că se contestă de către un terț  sumele stabilite ca fiind datorate cu titlu de impozit mijloace de transport de către autorul lui, A G  decedat, impozit care  se stabilește prin decizia de impunere, decizie care este asimilată titlului de creanță fiscală, conform art. 100 alin. 2 din Codul de procedură fiscală și care poate fi  contestat potrivit sipozițiilor titlului VIII intitulat „  Soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva actelor administrative fiscale”

- conform art. 10, alin.(1) din Legea nr.554/2004 privind contenciosul administrativ „Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de lei se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de lei se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.”

Faţă de aceste considerente instanţa urmează a admite excepţia de  necompetenţă materială a Judecătoriei Tecuci invocată de instanță din oficiu  şi să decline competenţa în favoarea Tribunalului Galaţi, Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal.