Plângere contravenţională

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei T  B  sub nr. ..../2020 la data de 10.09.2020, petentul G  S -L  a contestat, în contradictoriu cu intimatul I.P.J. G , procesul-verbal seria PGLW nr. 071... din 01.09.2020, solicitând admiterea plângerii contravenționale și anularea procesului-verbal de constatare a contravenției, iar în subsidiar înlocuirea sancțiunii contravenționale cu sancțiunea avertisment.

În motivarea plângerii, petentul a arătat în esență că prin procesul-verbal contravențional contestat s-a reținut că în data de 01.09.2020, în jurul orei 10:30, a condus autoturismul marca Dacia Logan cu nr. de înmatriculare GL 63 D.... în localitatea B , cu defecțiuni la mecanismul de direcție și cel de iluminat.

Acesta menționează că autoturismul are ITP valabil până la data de 06.12.2021 și nu a observat să aibă defecțiunile reținute de agentul constatator.

A mai arătat că metoda de control a stării tehnice a autoturismului, este una empirică, fiind efectuată pe marginea drumului, prin inspecție vizuală și printr-o superficială acționare a volanului mașinii, fără a se utiliza vreun echipament tehnic în acest sens.

De asemenea a menționat că agentul constatator nu a detaliat descrierea faptei reținute în sarcina sa, având o exprimare generală.

În drept, cererea a fost motivată pe disp. art. 118 din OUG nr. 195/2002, art. 31-36 din OG nr. 2/2001 și art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

În dovedirea susţinerilor, petenta a solicitat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.

În cauză a fost achitată taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei, potrivit dispozițiilor art. 19 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

La data de 10.11.2020, intimatul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca nefondată.

În motivare a arătat că sub aspectul legalității actului sancționator, acesta îndeplinește condițiile de fond și formă prevăzute de OG 2/2001 și se bucură de prezumțiile de legalitate, temeinicie și veridicitate. Cu referire la puterea probatorie a procesului-verbal de constatare a contravenției, intimatul a făcut referire la practica judiciară, precizând că acesta are forța juridică a unui înscris oficial, întrucât emană de la o autoritate publică, de la un agent public care acționează în numele statului investit în mod expres de către legiuitor. Este un înscris autentic și prin urmare produce efecte juridic fără a mai fi necesară o altă formalitate de aprobare sau confirmare.

Acesta a mai arătat că în măsura în care petentul nu prezintă probe de natură să răstoarne această prezumție, procesul-verbal de contravenție își păstrează puterea doveditoare. .

În drept, a invocat intimatul dispozițiile Codului de procedură civilă și prevederile din OG 2/2001.

Sub aspect probatoriu, la termenele de judecată din data de 21.01.2021 și 16.03.2021 instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.

Analizând întregul material probator administrat, instanța reține următoarele:

În fapt, prin procesul-verbal de constatare a contravenției seria PGLW nr. 071.... din 01.09.2020, petentul G  S -L , în baza prevederilor art. 102 alin. 3 lit. b din OUG 195/2002 și 101 alin. 1 pct. 11 din OUG 195/2002, a fost sancționat contravențional cu sancțiunea avertisment și amendă în cuantum de 870 de lei (echivalentul a 6 puncte amendă), i-a fost aplicată sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce autovehicule pentru o perioadă de 90 de zile, fiindu-i reținut permisul de conducere și certificatul de înmatriculare.

Pentru a dispune sancționarea contravențională, în cuprinsul procesului-verbal, agentul constatator a reținut că, în data de 01.09.2020, ora 10:30, a condus autoturismul marca Dacia Logan cu nr. de înmatriculare GL 63 D.... pe DN24D, în localitatea B , fiind oprit în punctul „Avion” și la inspecția mașinii de către inspectorul RAR s-au constatat defecțiuni la sistemul de direcție, conform raportului RAR nr. GL0220....0103, precum și la sistemul de iluminat.

Totodată, se reține că prin actul sancționator, la rubrica destinată mențiunilor contravenientului, agentul constatator a consemnat „Nu are obiecțiuni.”

În drept, potrivit art. 37 din OG 2/2001, procesul-verbal neatacat în termenul prevăzut la art. 31, precum și hotărârea judecătorească definitivă prin care s-a soluționat plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate.

Instanța arată că din interpretarea textului de lege anterior citat, rezultă că procesul-verbal de constatare și sancționare contravențională se bucură de prezumțiile de legalitate și temeinicie. Aceste prezumții se extrag din faptul că, în situația în care acesta nu este atacat în instanță, poate fi executat fără nicio altă formalitate. Ori din punct de vedere logic, punerea în executare a acestuia nu se poate admite decât dacă se pleacă de la prezumția că a fost întocmit în mod legal, iar constatările din cuprinsul său corespund adevărului.

În situația în care procesul-verbal este contestat în instanță, cum este cazul de față, se contestă de fapt ambele prezumții, instanța fiind obligată să analizeze, conform art. 34 din OG nr. 2/2001, atât aspectele privind legalitatea, cât și pe cele privind temeinicia procesului-verbal.

De asemenea, instanța precizează că cele două prezumții, a legalității și a temeiniciei, generate de procesul-verbal de constatare a contravenției nu contravin prezumției de nevinovăție specifică materiei penale, astfel cum s-a pronunțat și Curtea Europeană a Drepturilor Omului în numeroase cauze (a se vedea cauza Ioan Pop c. României, cererea nr. 40301/04, decizia de inadmisibilitate din 28 iunie 2011, precum și cauzele pronunțate de Curte, menționate în respectiva decizie).

Instanța urmează a analiza procesul-verbal de constatare a contravenției sub aspectul legalității acestuia.

Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, instanța reține că nu există niciun motiv de nulitate absolută a acestuia, potrivit art. 17 din O.G. 2/2001, ori un alt asemenea motiv, care poate fi invocat din oficiu. Se constată așadar, că procesul-verbal de constatare a contravenției a fost încheiat cu respectarea tuturor condițiilor de fond și de formă impuse de dispozițiile legale incidente, nefiind afectat de nicio cauză de nulitate.

În ceea ce privește temeinicia instanța reține că, în privința contravențiilor care pot fi constatate prin propriile simțuri de către agentul contestator procesul-verbal face dovada situației de fapt menționate în cuprinsul său, până la proba contrară, probă ce incumbă petentului.

Astfel cum anterior s-a evidențiat, se constată că în sarcina petentului, s-a reținut că nu a respectat dispozițiile prevăzute de art. 102 alin. 3 lit. b din OUG 195/2002 și 101 alin. 1 pct. 11 din OUG 195/2002.

Potrivit art. 102 alin. 3 lit. b din OUG 195/2002: „(3) Constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a următoarelor fapte: b) conducerea vehiculului cu deficiențe periculoase la sistemul de frânare sau la mecanismul de direcție;”.

În baza art. 101 alin. 1 pct. 11 din OUG 195/2002: „(1) Constituie contravenții și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni următoarele fapte săvârșite de persoane fizice: 11. conducerea unui autovehicul, tractor agricol sau forestier, remorcă sau tramvai cu deficiențe majore la sistemul de frânare sau mecanismul de direcție, la sistemul de iluminare sau de avertizare sonoră ori când acestea lipsesc.”

Potrivit art. 111 din OUG 195/2002: „(1) Permisul de conducere sau dovada înlocuitoare a acestuia se reține în următoarele cazuri: c) la săvârșirea uneia dintre contravențiile prevăzute la art. 100 alin. (3), art. 101 alin. (3), art. 102 alin. (3) și în situația prevăzută la art. 115 alin. (1).”

În baza art. 112 din OUG 195/2002: „(1) Certificatul de înmatriculare sau de înregistrare ori dovada înlocuitoare a acestuia se reține de către poliția rutieră în următoarele cazuri: g) mecanismul de direcție prezintă deficiențe majore sau periculoase.”

Așadar, în cazul concret, situația de fapt reținută în procesul-verbal de contravenție este rezultatul unor constatări personale a unui organ aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, acesta fiind învestit de către stat cu puterea de a constata și sancționa faptele antisociale, având ca scop respectarea legilor și apărarea statului de drept. Astfel constatările personale ale unui agent constatator dau conținut și susținere prezumției de legalitate și temeinicie procesului-verbal.

În acest context, veridicitatea constatărilor personale ale agentului constatator nu poate fi pusă sub semnul întrebării în lipsa unor minime indicii că situația de fapt reținută în procesul-verbal nu ar corespunde realității. Aceste indicii trebuie furnizate și dovedite de petent care susține netemeinicia procesului-verbal, neputându-se reduce la o simplă afirmație a acestuia. În caz contrar, ar fi lipsită de conținut atât instituția răspunderii contravenționale cât și puterea organelor abilitate de lege de a acționa în sensul respectării acesteia.

Or, petentul în această cauză nu a făcut dovada faptului că autoturismul pe care îl conducea nu prezența deficiențele menționate în cuprinsul procesului-verbal.

În ceea ce privește critica reclamantului cu privire la faptul că verificările efectuate de agentul constatator au fost empirice, instanța constată că aceasta este neîntemeiată, având în vedere prevederile Ordinului ministrului transporturilor și al ministrului internelor și al reformei administrative nr. 510/230/2007, pentru aprobarea reglementărilor privind controlul tehnic în trafic al vehiculelor rutiere – RNTR 11, care arată faptul că pentru constatarea deficienților reținute în prezentul proces-verbal, metoda de control prevăzută în cazul 2.1.3. b), joc excesiv în articulațiile sistemului de direcție, joc bieletă direcție stânga în cap bară: „inspecție manuală a componentelor timoneriei direcției în ceea ce privește uzura, fisurile și siguranța în timp ce ghidonul/volanul este rotit stânga – dreapta cu autovehiculul cu roțile pe sol sau utilizând un detector de jocuri, dacă este disponibil.” iar în cazul 4.1.1.a), nefuncționare fază scurtă dreapta: „inspecție vizuală și funcțională.”

De asemenea instanța reține faptul că fapta a fost descrisă suficient așa cum reiese și din raportul RAR nr. GL022009....3, unde au fost reținute următoarele deficiențe: poziție față, fază scurtă dreapta, lumină număr și joc excesiv în articulațiile sistemului de direcție (joc bieletă stânga în cap de bară).

Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31 – 36 din OG nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare a evenimentelor iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza Anghel v. România, Hotărârea din 4 octombrie 2007.

Având în vedere aceste principii, instanța reține că procesul-verbal de constatare a contravenției beneficiază de o prezumție relativă de veridicitate, permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului cât timp petentului i se asigură condițiile specifice de exercitare efectivă a dreptului la un proces echitabil.

În doctrină s-a reținut în acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie să o depășească în folosirea lor, că una dintre limitele până la care să acționeze prezumția de temeinicie a procesului-verbal trebuie să fie dată de constatarea personală a faptei de către agent.

De altfel, Curtea face distincție între faptele constatate personal de către agentul constatator și cele care nu au fost constatate personal.

În acest cadru, față de toate motivele anterior analizate, instanța constată că situația de fapt reținută în cuprinsul actului sancționator este conformă cu realitatea, procesul-verbal atacat fiind temeinic întocmit, prezumția de temeinicie de care acesta beneficiază nefiind răsturnată de petent.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, constatând că susținerile petentului nu sunt de natură a-l exonera de răspundere contravențională, iar individualizarea sancțiunii s-a făcut în mod corect de către agentul constatator, instanța urmează să respingă ca neîntemeiată plângerea formulată de aceasta.

Ia act, că în prezenta cauză, părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată.

Domenii speta

Spete similare