Ucidere din culpă – art. 192 Cod penal şi vătămare corporală din culpă – art. 196 Cod penal

Cod ECLI ECLI:RO:JDCRV:2021:036.######

Dosar nr. #####/215/2020

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA CRAIOVA

SECŢIA PENALĂ

SENTINŢA PENALĂ NR. ####/2021

Şedinţa publică din data de 12.08.2021

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE ##### ######## #######

Grefier ##### ########

Ministerul Public -  Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova este reprezentat de doamna procuror ##### ####### #####

Pe  rol se află soluţionarea cauzei privind pe inculpatul ####### ######, trimis în judecată, în stare de libertate, în dosarul nr. ####/P/2017 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova, pentru săvârșirea infracţiunilor de ucidere din culpă prev. de art. 192 alin. 2 Cod penal şi vătămare corporală din culpă prev. de art. 196 alin. 2 şi 3 Cod penal, ambele cu aplic. art. 38 alin. 2 Cod penal.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică de la data de 17.06.2021, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanţa, potrivit art. 391 Cod proc. pen., astfel cum au fost modificate prin Legea 130/12.05.2021, a dispus amânarea deliberării, pronunţării şi redactării hotărârii la data de 12.07.2021 şi pentru astăzi 12.08.2021, când a hotărât următoarele:

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată:

A. Prin rechizitoriul nr. ####/P/2017 din data de 09.10.2020, întocmit de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova și înregistrat pe rolul acestei instanțe sub nr. #####/215/2020 s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului ####### ######, pentru săvârșirea infracţiunilor de ucidere din culpă prev. de art. 192 alin. 2 Cod penal şi vătămare corporală din culpă prev. de art. 196 alin. 2 şi 3 Cod penal, ambele cu aplic. art. 38 alin. 2 Cod penal.

Prin actul de sesizare s-a reținut, în fapt, în esență, că în data de 16.07.2017, în jurul orei 06.50, inculpatul ####### ###### a condus autoturismul marca Dacia ##### cu nr. de înmatriculare ########, pe DN 6, dinspre Caracal către Craiova, iar în timp ce se afla în zona Km 188 + 30m, în localitatea ####### din ####### ####, nu a supravegheat cu atenţie calea de rulare şi viteza de deplasare a autoturismului, părăsind partea carosabilă și intrând în impact cu un cap de pod. În urma accidentului a rezultat decesul numitei #### Constanţa și vătămarea corporală a numitei #### ####### ######, care a suferit leziuni traumatice ce au necesitat 150 zile de îngrijiri medicale și prezintă infirmitate fizică permanentă.

Situația de fapt mai sus menționată se susține cu următoarele mijloace de probă:

- proces-verbal de cercetare la faţa locului cu schița accidentului și planşă fotografică (f. 14-27 d.u.p.);

- proces-verbal de inspecţie tehnică a autoturismului (f. 28 d.u.p.);

- raport de expertiză medico-legală nr. 3436/A1/2017 emis de Institutul de Medicină Legală Craiova (f. 32, 33 d.u.p.);

- raport de expertiză medico-legală - necropsie nr. 2258/A3/2017 emis de Institutul de Medicină Legală Craiova (f. 36 d.u.p.);

- rezultat alcotest ####### ###### și buletin de analiză toxicologică nr. - (f. 38-42 d.u.p.);

- raport de expertiză tehnică întocmit de expertul tehnic ##### ######## (f. 50-57 d.u.p.);

- declaraţii recunoaștere suspect/inculpat ####### ###### (f. 71-74 d.u.p.);

-  înscrisuri.

În drept, s-a apreciat că fapta inculpatului ####### ###### care, în data de 16.07.2017, în jurul orei 06.50, a condus autoturismul marca Dacia ##### cu nr. de înmatriculare ########, pe DN 6, dinspre Caracal către Craiova, iar în timp ce se afla în zona Km 188 + 30m, în localitatea ####### din #### ####, datorită nerespectării regulilor de circulaţie(nu a supravegheat cu atenţie calea de rulare și nu a respectat regimul legal de viteză), a produs un accident de circulaţie în urma căruia a rezultat decesul numitei #### Constanţa și vătămarea corporală a numitei #### ####### ###### care a suferit leziuni traumatice ce au necesitat 150 zile de îngrijiri medicale și prezintă infirmitate fizică permanentă, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor de ucidere din culpă prev. de art. 192 alin. 2 Cod penal şi vătămare corporală din culpă prev. de art. 196 alin. 2 şi 3 Cod penal, ambele cu aplic. art. 38 alin. 2 Cod penal.

B. Prin încheierea de şedinţă din camera de consiliu din data de 18.01.2021, rămasă definitivă prin necontestare, judecătorul de cameră preliminară a constatat competenţa materială și teritorială a Judecătoriei Craiova, raportat la art. 35 alin. 1) Cod proc. pen. (infracțiunea nefiind dată prin lege în competența altor instanțe), respectiv art. 41 alin. 1) lit. a) Cod proc. pen. (locul săvârșirii faptei – Loc. #######, #### ####). De asemenea, s-a reținut că Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova a fost competent material și teritorial să efectueze urmărirea penală.

Raportat la actul de sesizare a instanței, s-a subliniat că acesta cuprinde în mod corespunzător mențiunile prevăzute la art. 328 alin. (1) Cod proc. pen., fiind verificat sub aspectul legalității și temeiniciei de prim-procurorul Parchetului, administrarea probelor s-a făcut cu respectarea dispozițiilor statuate în cuprinsul Titlului IV – Partea Generală din Codul de procedură penală, iar actele efectuate de către organele de urmărire penală sunt în acord cu dispozițiile Capitolului IV – Titlul I – Partea Specială din Codul de procedură penală.

C. În cursul judecății, la termenul din 17.06.2021, înainte de începerea cercetării judecătorești, inculpatul a dat declarație în fața instanței, prin care a arătat că recunoaşte fapta pentru care a fost trimis în judecată, astfel cum a fost reţinută în actul de sesizare a instanţei şi că este de acord cu prestarea muncii în folosul comunităţii (f. 93 d.i.=dosar instanță). După ascultarea concluziilor procurorului, instanța a încuviințat soluționarea cauzei prin procedura recunoașterii învinuirii (art. 375 Cod proc. pen.) pentru motivele arătate în încheierea de ședință de la acel termen.

La solicitarea instanţei, s-a depus cazierul actualizat al inculpatului (f. 9 d.i.).

Pe latură civilă, în cursul urmăririi penale, deși a fost formulată cerere de constituire de parte civilă, pentru persoana vătămată #### ####### ###### (f. 82-84 d.u.p.), aceasta a declarat că nu își însusește cererea formulată în numele ei de către reprezentantul convențional, întrucât acesta nu a avut mandat pentru constituirea de parte civilă (f. 85 d.u.p.).

De asemenea, prin adresa nr. -, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova s-a constituit parte civilă cu suma de 5190,20 lei, reprezentând cheltuieli medicale ale persoanei vătămate ####### ### (f. 15 d.c.p.=dosar cameră preliminară).

Totodată, la data de 15.06.2021, Spitalul Clinic de Urgență ######## ###### s-a constituit parte civilă cu suma de 67.727,93 lei, plus dobânda legală, calculată de la data pronunțării hotărârii și până la data plății efective a debitului principal, conform art. 3 alin. 2 din O.G. nr. 13/2011, reprezentând cheltuieli ocazionate de îngrijirile medicale acordate pacientei #### ####### ###### (f. 84-89 d.i.).

În cauză a fost introdusă, în calitate de parte responsabilă civilmente, S.C. ####### ####### ######### ########### S.A., societate la care autoturismul condus de inculpat, marca Dacia #####, cu numărul de înmatriculare ######## era, la data producerii accidentului, asigurat obligatoriu pentru pagube produse terţilor prin accidente de circulaţie, conform poliţei de asigurare de răspundere civilă auto RCA, seria - nr. ##########, valabilă în perioada 24.09.2016 - 23.09.2017 (f. 93 d.u.p.).

Analizând și coroborând materialul probator administrat în cauză, instanța reține:

În data de 16.07.2017, lucrătorii de poliție din cadrul I.P.J. Dolj – Serviciul Rutier au fost sesizați prin SNUAU 112 cu privire la faptul că pe D.N. 6, în localitatea ####### din ####### ####, s-a produs un accident de circulație soldat cu victime.

În baza celor sesizate, organele de poliție s-au deplasat la fața locului şi au constatat faptul că accidentul a avut loc în jurul orei 06.50, pe D.N. 6, în zona km 188+30m, pe sensul de mers Caracal - Craiova, prin impactul dintre autoturismul marca Dacia ##### cu nr. de înmatriculare ########, condus de ####### ###### şi un cap de pod din beton.

În zona producerii evenimentului rutier, conform procesului-verbal de cercetare a locului faptei, nu au fost evidenţiate eventuale indicatoare ori marcaje de restricţii, viteza maximă admisă fiind cea specifică în localitate, respectiv 50 km/h.

Conducătorul autoturismului implicat în accident, ####### ######, a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind de 0,03 mg/l alcool pur în volumul de aer expirat, iar în urma analizei toxicologice a două mostre de sânge a rezultat o alcoolemie de 0.00 g/l de sânge.

Pentru stabilirea împrejurărilor în care s-a produs accidentul, a fost audiat inculpatul ####### ######, conducătorul autoturismului implicat în accident, acesta declarând că în noaptea de 15/16.07.2017 a participat la nunta fiicei sale care a avut loc în oraşul Caracal din ####### ###, unde a petrecut până în dimineaţa zilei de 16.07.2017. În jurul orei 06.30 a plecat din localitatea Caracal către ##### #######, ###### ######, #### ####, cu autoturismul marca Dacia ##### cu numărul de înmatriculare ########,  în autoturism aflându-se,pe scaunul din dreapta faţă, soţia sa, ####### #### ########, iar pe bancheta din spate mama sa, ####### ###, soacra sa, #### Constanţa şi prietena fiicei sale, #### ####### ######. În jurul orei 06.50, când a ajuns pe raza localităţi ####### la o distanţă relativ mică de intrarea în localitate, i s-a înceţoşat privirea, iar în momentul în care a început să se frece la ochi a pierdut controlul direcţiei de mers şi a lovit un cap de pod din beton, după care maşina s-a răsturnat cu roţile în sus.

Totodată, a fost audiată soția inculpatului, ####### #### ########, care se afla pe locul din dreapta față, din declarația acesteia rezultând că după ce au intrat în localitatea #######, a observat că maşina îşi schimbă direcţia de mers către dreapta, deşi drumul era în aliniament. În acel moment a ţipat la soţul său pentru a-l face atent, însă era prea târziu, maşina părăsind partea carosabilă şi lovind un cap de pod din beton, după care s-a răsturnat.

În cauză s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice auto care să stabilească dinamica producerii accidentului rutier, viteza de deplasare a autoturismului în momentele premergătoare evenimentului rutier şi legătura de cauzalitate între viteza stabilită şi producerea accidentului, cauzele producerii accidentului, posibilităţile de evitare a accidentului şi de către cine, normele legale încălcate şi locul impactului.

Prin raportul de expertiză tehnică, expertul tehnic ##### ######## a concluzionat că accidentul a fost generat de către ####### ######, pentru că, pe fondul oboselii, nu a supravegheat cu atenţie calea de rulare şi viteza de deplasare a autoturismului, pierzând controlului direcţiei de mers.

Expertiza a stabilit, conform calculelor efectuate, că viteza autoturismului era în momentele premergătoare impactului de cca. 80-85 Km/h, iar în momentul impactului cu capul de pod de cca. 69-70 Km/h. Având în vedere că ####### ###### era obosit după o noapte nedormită, viteza autoturismului a avut raport de cauzalitate cu accidentul produs, cu atât mai mult cât viteza maximă admisă pe sectorul respectiv de drum era cea specifică circulaţiei autovehiculelor în localitate, respectiv 50 Km/h.

Din raportul de expertiză medico-legală - necropsie nr. 2258/A3/2017, reiese că victima #### Constanţa a decedat datorită insuficienţei cardio-respiratorii, urmare a unui traumatism medular cu fractură cominutivă de corp vertebral T5 cu secţiune medulară. Între leziunile traumatice şi deces există legătură de cauzalitate directă, necondiţionată.

De asemenea, din raportul de expertiză medico-legală nr. - emis de Institutul de Medicină Legală Craiova, rezultă că #### ####### ###### a suferit leziuni traumatice care au necesitat circa 150 de zile de îngrijiri medicale şi prezintă infirmitate fizică permanentă.

Având în vedere dinamica şi cauzele producerii accidentului, precum şi normele legale încălcate, se reţine că inculpatul ####### ###### a avut culpă exclusivă în producerea accidentului, întrucât nu a supravegheat cu atenţie calea de rulare și nu a respectat regimul legal de viteză.

Astfel, inculpatul a încălcat următoarele norme rutiere:

- art. 35 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 republicată - Participanţii la trafic trebuie să aibă un comportament care să nu afecteze fluenţa şi siguranţa circulaţiei, să nu pună în pericol viaţa sau integritatea corporală a persoanelor şi să nu aducă prejudicii proprietăţii publice ori private;

- art. 48 din OUG nr. 195/2002 republicată  – Conducătorul de vehicul trebuie să respecte regimul legal de viteză şi să o adapteze în funcţie de condiţiile de drum, astfel încât să poată efectua orice manevră în condiţii de siguranţă;

- art. 49 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 republicată  – Limita maximă de viteză în localităţi este de 50km/h;

Analizând întregul probatoriu existent, respectiv declarația suspectului/inculpatului, prin care a recunoscut comiterea faptelor, declarații care se coroborează cu expertizele efectuate în cauză, cu datele ce reies din procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșele foto aferente, se reține faptul că, dincolo de orice dubiu rezonabil, inculpatul a săvârșit infracțiunile reținute în sarcina sa prin actul de sesizare a instanței.

În ceea ce privește atitudinea inculpatului, acesta, audiat fiind în urmărirea penală, a declarat că recunoaște fapta de care este acuzat.

În faza de judecată, instanța reține că inculpatul s-a prezentat la termenele de judecată şi a declarat că recunoaşte şi regretă faptele de care este acuzat în actul de sesizare a instanţei, manifestând o atitudine sinceră și de profund regret față de consecințele faptelor sale.

II. ÎNCADRAREA JURIDICĂ A FAPTEI

Se constată că faptele reţinute în sarcina inculpatului întrunesc elementele de tipicitate, astfel:

Sub aspectul laturii obiective, elementul material constă în acţiunea de suprimare a vieţii persoanei vătămate #### Constanța și vătămarea corporală a persoanei vătămate #### ####### ######, prin producerea accidentului ce a condus la aceste urmări. Această acțiune rezultă din întreg materialul probator administrat în cauză, fiind evidențiată de procesul-verbal de cercetare la fața locului, schița accidentului, planșa foto, expertiza tehnică, raportul de constatare medico-legală, raportul de necropsie, astfel cum s-a arătat anterior.

Acţiunea a fost săvârşită de inculpat în calitate de conducător auto, în îndeplinirea unei activităţi, respectiv conducerea pe drumurile publice, prin încălcarea măsurilor de prevedere necesare pentru buna desfăşurare în condiţii de siguranţă a circulaţiei pe drumurile publice, prevăzute de O.U.G.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice şi Regulamentul de aplicare al acestei ordonanţe

Observând concluziile raportului medico-legal de necropsie și de constatare medico-legală, instanţa reţine că fapta inculpatului a avut drept urmare imediată decesul persoanei vătămate #### Constanța și vătămarea corporală a persoanei vătămate #### ####### ######, urmări cauzate de impactul autoturismului cu capul de pod.

Legătura de cauzalitate între fapta săvârşită de inculpat şi urmarea socialmente periculoasă este dovedită de întreg materialul probator analizat pe larg în cauză. În lipsa acțiunii inculpatului de a conduce autoturismul cu nerespectarea limitei de viteză legală și a neadaptării vitezei la condițiile de drum, autoturismul condus de inculpat nu părăsea calea de rulare și nu s-ar fi produs impactul cu capul de pod, în urma căruia s-au produs consecințele amintite anterior.

Sub aspectul laturii subiective, fapta a fost comisă din culpă fără previziune, potrivit art. 16 alin. 4) lit. b Cod penal, deoarece, din modul concret de realizare a faptei reţinute rezultă că inculpatul nu a prevăzut că ar putea ațipi la volan, pe fondul oboselii și asta ar conduce la decesul și/sau vătămarea unei persoane, deși putea și trebuia să prevadă că o astfel de imprudență, alături de viteza de deplasare peste limita legală pentru acel tronson de drum, ar putea avea consecințe grave.

Referitor la varianta agravată a infracțiunii de ucidere din culpă, instanța reține că fapta comisă de inculpat se încadrează în dispoziţiile alin. 2 art. 192 Cod penal. Astfel, art. 192 alin. 2) Cod penal incriminează uciderea din culpă săvârşită ca urmare a nerespectării dispoziţiilor legale ori a măsurilor de prevedere pentru exerciţiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anumite activităţi. În prezenta cauză, inculpatul, circulând pe drumurile publice, a încălcat dispoziţiile legale prev. de art. 35 alin. 1) din OUG 195/2002: "Participanţii la trafic trebuie să aibă un comportament care să nu afecteze fluenţa şi siguranţa circulaţiei, să nu pună în pericol viaţa sau integritatea corporală a persoanelor şi să nu aducă prejudicii proprietăţii publice ori private", respectiv ale art. 48 din OUG nr. 195/2002 republicată: „Conducătorul de vehicul trebuie să respecte regimul legal de viteză şi să o adapteze în funcţie de condiţiile de drum, astfel încât să poată efectua orice manevră în condiţii de siguranţă” și art. 49 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 republicată: „Limita maximă de viteză în localităţi este de 50km/h”.

În ceea ce privește varianta agravată a infracțiunii de vătămare corporală din culpă, instanța reține că fapta comisă de inculpat se încadrează în dispozițiile alin. 2 și 3 art. 196 Cod penal. Astfel, art. 196 alin. 2 și 3 Cod penal incriminează fapta prevăzută în art. 194 alin. 1 Cod penal (lovirea sau orice alte acte de violență cauzatoare de suferințe fizice, care a cauzat o infirmitate), săvârşită ca urmare a nerespectării dispoziţiilor legale ori a măsurilor de prevedere pentru exerciţiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anumite activităţi, inculpatul încălcând dispozițiile legale prezentate în paragraful anterior.

În ceea ce privește pluralitatea de infracțiuni reținute în sarcina inculpatului prin actul de sesizare a instanței, în speță devin incidente dispozițiile art. 38 alin. (2) Cod penal, referitoare la concursul de infracțiuni, care prevăd că există formal de infracțiuni când o acțiune sau o inacțiune săvârșită de o persoană, din cauza împrejurărilor în care a avut loc sau a urmărilor pe care le-a produs, realizează conținutul mai multor infracțiuni. În speță, prin acțiunea inculpatului, de încălcare a normelor ce protejează siguranța traficului rutier, având ca urmare decesul unei persoane și vătămarea corporală a alteia, realizează conținutul a două infracțiuni, respectiv ucidere din culpă și vătămare corporală din culpă.

Față de aceste considerente, instanța va dispune condamnarea inculpatului ####### ######,  pentru săvârşirea infracţiunilor de ucidere din culpă prev. de art. 192 alin. 2) Cod penal şi vătămare corporală din culpă prev. de art. 196 alin. 2) şi 3) Cod penal, ambele cu aplic. art. 38 alin. 2) Cod penal.

III. INDIVIDUALIZAREA PEDEPSEI PRINCIPALE PENTRU INCULPAT

a. La individualizarea sancțiunii se analizează criteriile generale de individualizare enumerate de art. 74 alin. (1) Cod penal, respectiv: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

Instanța reține limitele de pedeapsă prevăzute de art. 193 alin. 2) Cod penal (închisoarea de la 2 la 7 ani), respectiv prevăzute de art. 196 alin. 2) și 3) Cod penal (închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amendă) și, având în vedere că în cauză a fost aplicată procedura în cazul recunoaşterii învinuirii şi că, în aplicarea prevederilor art. 375 alin. 1) Cod proc. pen., inculpatul a recunoscut fapta săvârşită în modalitatea arătată mai sus, instanţa reţine că aceasta beneficiază de dispoziţiile art. 396 alin. 10) Cod proc. pen., care prevăd că, în caz de condamnare sau amânare a aplicării pedepsei, limitele de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii se reduc cu o treime.

Ca atare, limitele pedepsei închisorii aplicabile în cauză, reduse ca urmare a aplicării cauzei speciale prevăzute de art. 396 alin. (10) Cod proc. pen., sunt, pentru infracțiunea prevăzută de art. 193 alin. 2) Cod penal de la 1 an şi 4 luni la 4 ani şi 8 luni închisoare și pentru infracțiunea prevăzută de art. 196 alin. 2) și 3) Cod penal de la 4 luni la 2 ani închisoare.

Raportat la criteriile prevăzute de art. 74 alin. (1) Cod penal, instanța reține că inculpatul a săvârșit o infracţiune contra vieţii și una contra integrității fizice, ambele săvârşite din culpă.

Instanţa mai constată că inculpatul a avut o atitudine sinceră şi a colaborat cu organele judiciare, atât în faza de urmărire penală, cât şi în faza de judecată, prezentându-se la toate chemările organelor judiciare, manifestând profund regret și durere față de evenimentele petrecute, fiind încă marcat de cele întâmplate.

Inculpatul a declarat că este de acord să presteze muncă neremunerată în folosul comunităţii, precizând că de la momentul săvârșirii faptelor nu a solicitat prelungirea dreptului de a conduce.

Totodată, instanța reține că, deși inculpatul, la momentul producerii evenimentelor reținute în cauză, se întorcea de la nunta fiicei sale, noaptea, rezultatul recoltării probelor de sânge a arătat că acesta nu a consumat alcool, știind că se va întoarce cu autoturismul către casă.

Cu privire la persoana inculpatului, instanţa reţine că acesta are vârsta de 59 de ani, este cetăţean român, căsătorit, are studii superioare, a efectuat stagiul militar, este inspector la Direcția Locală Evidența Populației Sector 6 București şi nu are antecedente penale.

În privința împrejurărilor comiterii infracțiunilor, instanța reţine că în sarcina inculpatului se reține un fond de neglijență, acesta neacordând suficientă importanță oboselii survenite în urma petrecerii de nuntă, la care a participat până târziu în noapte, însă din cazierul acestuia rezultă că nu are un trecut infracțional și nici tendința de a încălca regulile care protejează circulația traficului rutier.

Față de circumstanțele de fapt, este evident că fapta inculpatului reprezintă un grad de pericol social important, dar nu prin poziția subiectivă a autorului, ci prin prisma rezultatului social periculos ce constă în decesul unei persoane și vătămarea corporală a alteia.

Ținând cont de aspectele reținute mai sus, având în vedere gravitatea concretă a infracțiunii, împrejurările și modalitatea comiterii acesteia, forma de vinovăție cu care inculpatul a acționat, fiind prima abatere a acestuia de la normele legale, necesitatea responsabilizării inculpatului și îndreptării acestuia, în vederea atingerii scopului educativ și preventiv al pedepsei, instanța îi va stabili o pedeapsă cu închisoarea orientată spre minimul legal, având în vedere și circumstanțele personale ale inculpatului și convingerea instanței că inculpatul a conștientizat consecințele faptei sale, pentru a reflecta toate criteriile ce caracterizează individualizarea judiciară a pedepselor, dându-se relevanță și principiului proporționalității între gravitatea faptei comise și profilul socio-moral și de personalitate al inculpatului.

Pe cale de consecință, instanța consideră că aplicarea unor pedepse cu închisoarea orientată spre minim, pentru infracțiunile săvârşite, este suficientă pentru responsabilizarea inculpatului și pentru atingerea scopului pedepsei.

Astfel, în baza art. 192 alin. 2) Cod penal cu aplic. art. 396 alin. 10) Cod proc. pen. cu apl. art. 38 alin. 2 Cod penal, instanţa îl va condamna pe inculpatul ####### ###### la pedeapsa de 1 (un) an și 4 (patru) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă (faptă săvârșită la data de  16.07.2017).

În baza art. 196 alin. 2 și 3 Cod penal cu aplic. Art. 396 alin. 10) Cod proc. pen. cu apl. art. 38 alin. 2 Cod penal, instanța îl va condamna pe inculpatul ####### ###### la pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă (faptă săvârșită la data de  16.07.2017).

Instanţa va constata că infracţiunea de ucidere din culpă, prev. de art. 192 alin. 2) Cod penal,  este concurentă cu infracţiunea de vătămare corporală din culpă, prev. de art. 196 alin. 2) și 3) Cod penal.

În baza art. 38 alin. 2), art. 39 alin. 1) lit. b Cod penal, va contopi pedeapsa de 1 (un) an şi 4 (patru) luni închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, prevăzută de art. 192 alin. 2) Cod penal cu pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prevăzută de art. 196 alin. 2) și 3) Cod penal, aplicând, la pedeapsa cea mai grea, de 1 (un) an şi 4 (patru) luni închisoare, un spor de o treime din cealaltă pedeapsă, respectiv un spor de 2 (două) luni, inculpatul având de executat, în final, o pedeapsă de 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare.

IV. CU PRIVIRE LA INDIVIDUALIZAREA JUDICIARĂ A EXECUTĂRII PEDEPSEI

În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, instanța reţine incidența dispoziţiilor art.  91 Cod penal, conform cărora se poate dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, pe o anumită durată, cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii: pedeapsa aplicată, inclusiv în caz de concurs de infracţiuni, este închisoarea de cel mult 3 ani, inculpatul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an, cu excepţia cazurilor prevăzute în art. 42 sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare, inculpatul şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii, precum şi de posibilităţile sale de îndreptare, instanţa apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă şi, chiar fără executarea acesteia, condamnatul nu va mai comite alte infracţiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

Instanţa consideră că, în prezenta cauză, sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de legiuitor, condamnarea prin prezenta sentinţă fiind mai mică decât maximul de 3 ani închisoare prevăzut de lege pentru a se putea dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. Instanţa mai reţine că inculpatul nu s-a sustras de la urmărirea penală ori judecată, nu a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării şi tragerii la răspundere penală a autorului sau a participanţilor, astfel încât instanţa are convingerea că scopul pedepsei poate fi atins şi fără executarea de către acesta a pedepsei aplicate.

Cu privire la condiţia referitoare la persoana inculpatului, instanţa constată că acesta este în vârstă de 59 ani şi nu a mai fost anterior condamnat pentru săvârşirea unei infracţiuni. Raportat la vârsta acestuia și la gradul de integrare socială (fiind căsătorit, având studii superioare și un loc de muncă stabil - inspector la Direcția Locală Evidența Populației Sector 6 București), există în mod concret posibilitatea de îndreptare a inculpatului, fără executarea pedepsei aplicate în regim de detenţie.

Prin urmare, suspendarea executării pedepsei, corelativ cu obligațiile impuse de instanță, în raport de circumstanțele personale ale inculpatului, urmează să contribuie la responsabilizarea inculpatului, în vederea atingerii scopului preventiv și educativ al pedepsei aplicate. În acest sens, scopul pedepsei ca mijloc constrângere, dar și ca mijloc de responsabilizare este atins.

Astfel, dat fiind faptul că sunt îndeplinite condițiile legale, în baza disp. art. 97. alin. 2) Cod penal, rap. la art. 91 Cod penal, instanța urmează să dispună suspendarea sub supraveghere a pedepsei de un an și șase luni închisoare, iar pentru realizarea scopurilor amintite anterior, instanţa urmează să stabilească un termen de supraveghere de 2 ani, în baza disp. art. 91 alin 1) și 3) Cod penal, calculat conform art. 92 Cod penal, care începe să curgă, conform art. 92 alin. 2) Cod penal, de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.

În baza disp. art. 93 (1) Cod penal, instanţa îl va obliga pe inculpat să respecte următoarele măsuri de supraveghere, pe durata termenului de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune al Sectorului 3 București, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

Pentru o integrare eficientă în societate, în baza disp. art. 93 (2) lit. b Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere va impune inculpatului obligaţia de a urma un program de reintegrare socială dintre cele derulate de către Serviciul de Probaţiune Dolj sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza disp. art. 93 (3) Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere, instanța va impune inculpatului obligaţia de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile, în cadrul Primăriei Sectorului 3 București, în cadrul Fundaţia pentru Promovarea Sancţiunilor Comunitare sau Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului – Sector 3 Bucureşti.

În baza disp. art. 91 (4) Cod penal, instanța va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 (1–3) Cod penal, respectiv faptul că, în cazul nerespectării, cu rea-credinţă, a măsurilor de supraveghere sau neexecutarea obligaţiilor impuse sau stabilite de lege, instanţa va revoca suspendarea şi va dispune executarea pedepsei, faptul că, în caz de neîndeplinire integrală a obligaţiilor civile stabilite prin hotărâre până la expirarea termenului de supraveghere, instanţa va revoca suspendarea şi va dispune executarea pedepsei, afară de cazul în care persoana dovedeşte că nu a avut nici o posibilitate să le îndeplinească, precum şi faptul că săvârşirea unei noi infracţiuni de către condamnat pe parcursul termenului de supraveghere duce la revocarea suspendării şi executarea pedepsei.

V. MĂSURI PREVENTIVE

Instanța reține că în cauză nu au fost dispuse măsuri preventive.

VI. LATURA CIVILĂ

În ceea ce privește latura civilă, instanța constată că, în cursul urmăririi penale, s-au constituit părţi civile:

- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova, cu suma de 5190,20 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare ale persoanei vătămate ####### ###, ataşând fişa de decont (f. 15, 16 d.c.p.).

- Spitalul Clinic de Urgență ######## ######, cu suma de 67.727,93 lei, plus dobânda legală, calculată de la data pronunțării hotărârii și până la data plății efective a debitului principal, conform art. 3 alin. 2 din O.G. nr. 13/2011, reprezentând cheltuieli ocazionate de îngrijirile medicale acordate pacientei #### ####### ###### (f. 84-89 d.i.).

A fost introdusă în proces, în calitate de parte responsabilă civilmente, S.C. ####### ####### ######### ########### S.A., societate la care autoturismul condus de inculpat, marca Dacia #####, cu nr. de înmatriculare ######## era, la data producerii accidentului, asigurat obligatoriu pentru pagube produse terţilor prin accidente de circulaţie, conform poliţei de asigurare de răspundere civilă auto RCA, seria - nr. ##########, valabilă în perioada 24.09.2016 - 23.09.2017 (f. 93 d.u.p.).

Instanța, înainte de a proceda la analiza întinderii prejudiciului, constată că, potrivit Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 1/2016, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 86 din Cod proc. pen., s-a stabilit că, în cazul asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, societatea de asigurare are calitatea de parte responsabilă civilmente și are obligația de a repara singură prejudiciul cauzat prin infracțiune, în limitele stabilite în contractul de asigurare și prin dispozițiile legale privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă.

Aşa cum rezultă din actele dosarului, la data de 16.07.2017, când s-a produs evenimentul rutier, autoturismul condus de inculpat era asigurat de răspundere civilă obligatorie la S.C. ####### ####### ######### ########### S.A., astfel încât asigurătorul, în baza contractului de asigurare, în temeiul art. 54 alin. (1) din Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România, trebuie să răspundă direct faţă de terţele persoane păgubite prin accidentul de circulaţie produs de asigurat, despăgubirile acordându-se, astfel cum se prevede în art. 49 şi art. 50 din acelaşi act normativ, pentru sumele pe care inculpatul este obligat să le plătească cu titlu de dezdăunare şi cheltuieli de judecată persoanelor păgubite.

În continuare, analizând fondul acțiunii civile, instanţa reţine că, în conformitate cu art. 1349, alin. 1) şi 2)  Cod civil, „Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.” Potrivit art. 1357 alin. 1) Cod civil „Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare.”

Așadar, pentru angajarea răspunderii civile delictuale a unei persoane pentru fapta proprie este necesar să fie îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele condiţii: existenţa unei fapte ilicite, existenţa vinovăţiei celui căruia i se impută fapta ilicită, existenţa unui prejudiciu şi a unei legături de cauzalitate dintre fapta ilicită şi prejudiciu.

Pentru a putea fi antrenată răspunderea civilă delictuală a inculpatului este necesară, conform art. 1357  C. civ., dovedirea concomitentă a următoarelor condiții: a) o faptă cauzatoare de prejudiciu și persoana care a cauzat această faptă; b) un prejudiciu cauzat, stabilit cu certitudine c) existența raportului de cauzalitate intre fapta dăunătoare și prejudiciu și d) culpa.

Fapta ilicită, ca element al răspunderii delictuale, este definită în art. 1349 alin. (1) Cod civ. și reprezintă acea faptă prin care, încălcându-se normele dreptului obiectiv, au fost cauzate prejudicii dreptului subiectiv aparținând unei persoane sau intereselor acesteia.

În cauza de faţă se reţine că inculpatul, prin fapta sa ilicită, constând în încălcarea prevederilor din O.U.G. nr. 195/2002, a produs  un accident rutier, soldat cu moartea unei persoane și vătămarea corporală  alteia.

Există şi legătura de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu, în lipsa faptei ilicite a inculpatului nefiind posibilă producerea prejudiciilor arătate anterior, precum şi culpa inculpatului în producerea prejudiciilor, aspecte ce rezultă din ansamblul probator administrat în cauză.

Vinovăţia presupune o atitudine de conștientizare a faptei și a urmărilor acesteia (aspectul intelectiv) şi un act liber de voinţă, sub impulsul căruia este realizată fapta (aspectul volitiv). Cu privire la atitudinea subiectivă a inculpatului, instanța constată că, în acord cu art. 1357 alin. (2) Cod civil, acesta va răspunde pentru cea mai ușoară culpă.

Potrivit art. 19 alin. (1) Cod proc. pen., acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile, potrivit legii civile, pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acțiunii penale, iar conform art. 1385 alin. (1) Cod civ., prejudiciul se repară integral, dacă prin lege nu se prevede altfel.

Având în vedere aceste aspecte, constatând că inculpatul a produs, prin fapta sa ilicită, prejudiciile încercate de părţile civile, instanţa va dispune obligarea părții responsabile civilmente la plata daunelor materiale dovedite de către părţile civile, pentru care sunt îndeplinite condițiile legale de acordare a acestora.

Instanța arată că prejudiciul reprezintă rezultatul, efectul negativ suferit de o anumită persoană, prin atingerea adusă unei situații ce dă naștere unui interes juridic protejat. Pentru îndeplinirea acestei condiţii, este important ca prejudiciul să fie cert şi să nu fi fost reparat încă.

1. În ceea ce priveşte Spitalul Clinic Judeţean de  Urgență Craiova, instanţa constată că acesta s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 5190,20 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare ale persoanei vătămate ####### ###, ataşând fişa de decont.

Cu privire la aceste pretenții, instanța reține că, în cauzele penale, acțiunea civilă are caracter accesoriu acțiunii penale, putând fi fructificată doar dacă în cauză există o acțiune, în baza principiului caracterului acesoriu al acțiunii civile. În speță, în ceea ce o privește pe persoana vătămată ####### ###, instanța reține că s-a dispus clasarea cauzei cu privire la comiterea infr. de vătămare corporală din culpă prev. de art. 196 alin. 2 și 3 Cod penal, în legătură cu leziunile suferite în urma accidentului de către ####### ###, întrucât aceasta nu a dorit să formuleze plângere penală împotriva inculpatului, fiind incident cazul care împiedică punerea în mişcare şi exercitarea acţiunii penale prev. de art. 16 alin. 1 lit. e Cod proc. pen. Se constată astfel că în cauză nu există acțiune penală în ceea ce o privește pe ####### ###, astfel încât nu poate fi exercitată acțiunea civilă cu privire la aceasta, din moment ce acțiunea penală s-a stins, prin soluția de clasare dispusă, astfel încât, în baza acestor considerente, instanță va respinge acțiunea civilă formulată de Spitalul Clinic Judeţean de Urgență Craiova, de acordare a cheltuielilor de spitalizare ale numitei ####### ###, ca inadmisibilă, nefiind respectat principiul caracterului accesoriu al acțiunii civile față de acțiunea penală.

2. În ceea ce privește Spitalul Clinic de Urgență ######## ######, acesta s-a constituit parte civilă cu suma de 67.727,93 lei, plus dobânda legală, calculată de la data pronunțării hotărârii și până la data plății efective a debitului principal, conform art. 3 alin. 2 din O.G. nr. 13/2011, reprezentând cheltuieli ocazionate de îngrijirile medicale acordate pacientei #### ####### ######, în perioadele 16.07.2017-08.08.2017 şi 08.08.2017-13.10.2017 (f. 84-89 d.i.).

Potrivit art. 320 din legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, persoanele care, prin faptele lor aduc daune sănătăţii altei persoane, răspund potrivit legii şi au obligaţia să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale, reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistenţa medicală acordată. Sumele reprezentând cheltuielile efective vor fi recuperate de către furnizorii de servicii medicale. Pentru litigiile având ca obiect recuperarea acestor sume, furnizorii de servicii medicale se subrogă în toate drepturile şi obligaţiile procesuale ale caselor de asigurări de sănătate şi dobândesc calitatea procesuală a acestora, în toate procesele şi cererile aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, indiferent de faza de judecată.

Prin urmare, în temeiul art. 25 şi art. 397 Cod proc. pen. rap. la art. 1357 alin. 1) Cod Civil şi art. 320 din Legea nr. 95/2006 , instanţa va admite acţiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul Clinic de Urgență ######## ######.

În baza art. 49 şi art. 55 din Legea nr. 136/1995 va dispune obligarea părții responsabile civilmente S.C. ####### ######### ########### ####### S.A., la plata sumei de 67.727,93 lei, plus dobânda legală, calculată de la data pronunțării hotărârii și până la data plății efective a debitului principal, conform art. 3 alin. 2 din O.G. nr. 13/2011, reprezentând cheltuieli ocazionate de îngrijirile medicale acordate persoanei vătămate #### ####### ######.

VII. CHELTUIELI JUDICIARE

1. În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată avansate de stat, instanţa reţine că în cursul urmăririi penale au fost efectuate cheltuieli judiciare în cuantum de 2000 lei, iar în camera preliminară şi faza de judecată instanţa apreciază cuantumul cheltuielilor efectuate de stat la 300 lei.

Astfel, în temeiul art. 274 alin. 1) Cod proc. pen. va obliga inculpatul la plata sumei de 2300 lei, reprezentând cheltuieli judiciare faţă de stat (din care suma de 2000 lei aferentă fazei de urmărire penală şi 300 lei aferentă camerei preliminare şi judecăţii).

2. În temeiul art. 275 alin. 6 Cod proc. pen., onorariul apărătorului din oficiu, aferent camerei preliminare, rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

În baza art. 192 alin. 2) Cod penal cu aplic. art. 396 alin. 10) Cod proc. pen. cu apl. art. 38 alin. 2) Cod penal, condamnă pe inculpatul ####### ###### (fiul lui ##### și ###, născut la data de ##########, în #### #########, cu domiciliul în #### #########, bd. ##### #####, nr. 62, ### ##, ### #, ### ##, Sector 3 şi domiciliul ales pentru comunicarea actelor în Bucureşti, #### ###### ######## ### ##, corp, ### ##, ap. - Sector -, CNP: #############, -, fără antecedente penale) la pedeapsa de 1 (un) an și 4 (patru) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă (faptă săvârșită la data de  16.07.2017).

În baza art. 196 alin. 2) și 3) Cod penal cu aplic. art. 396 alin. 10) Cod proc. pen. cu apl. art. 38 alin. 2) Cod penal, condamnă pe inculpatul ####### ###### la pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă (faptă săvârșită la data de  16.07.2017).

Constată că infracţiunea de ucidere din culpă, prev. de art. 192 alin. 2) Cod penal, este concurentă cu infracţiunea de vătămare corporală din culpă, prev. de art. 196 alin. 2) și 3) Cod penal.

În baza art. 38 alin. 2), art. 39 alin. 1) lit. b Cod penal, contopește pedeapsa de 1 (un) an şi 4 (patru) luni închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, prevăzută de art. 192 alin 2) Cod penal cu pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prevăzută de art. 196 alin. 2) și 3) Cod penal, aplicând, la pedeapsa cea mai grea, de 1 (un) an şi 4 (patru) luni închisoare, un spor de o treime din cealaltă pedeapsă, respectiv un spor de 2 (două) luni, inculpatul având de executat, în final, o pedeapsă de 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare.

În baza disp. art. 97. alin. 2) Cod penal, rap. la art. 91 Cod penal, dispune suspendarea sub supraveghere a pedepsei de un an și șase luni închisoare, stabilind un termen de supraveghere de 2 ani, în baza disp. art. 91 alin 1) și 3) Cod penal, calculat conform art. 92 Cod penal, care începe să curgă, conform art. 92 alin. 2) Cod penal, de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.

În baza disp. art. 93 (1) Cod penal, obligă pe inculpat să respecte următoarele măsuri de supraveghere, pe durata termenului de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune al Sectorului 3 București, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza disp. art. 93 (2) lit. b Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere impune inculpatului obligaţia de a urma un program de reintegrare socială dintre cele derulate de către Serviciul de Probaţiune Dolj sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza disp. art. 93 (3) Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere impune inculpatului obligaţia de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile, în cadrul Primăriei Sectorului 3 București, în cadrul Fundaţia pentru Promovarea Sancţiunilor Comunitare sau Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului – Sector 3 Bucureşti.

În baza disp. art. 91 (4) Cod penal, instanța atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 (1–3) Cod penal, respectiv faptul că, în cazul nerespectării, cu rea-credinţă, a măsurilor de supraveghere sau neexecutarea obligaţiilor impuse sau stabilite de lege, instanţa va revoca suspendarea şi va dispune executarea pedepsei, faptul că, în caz de neîndeplinire integrală a obligaţiilor civile stabilite prin hotărâre până la expirarea termenului de supraveghere, instanţa va revoca suspendarea şi va dispune executarea pedepsei, afară de cazul în care persoana dovedeşte că nu a avut nici o posibilitate să le îndeplinească, precum şi faptul că săvârşirea unei noi infracţiuni de către condamnat pe parcursul termenului de supraveghere duce la revocarea suspendării şi executarea pedepsei.

Respinge acțiunea civilă formulată de Spitalul Clinic Judeţean de Urgență Craiova, de acordare a cheltuielilor de spitalizare ale numitei ####### ###, ca inadmisibilă.

În temeiul art. 25 şi art. 397 Cod proc. pen. rap. la art. 1357 alin. 1) Cod Civil şi art. 320 din Legea nr. 95/2006, admite acţiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul Clinic de Urgență ######## ######.

În baza art. 49 şi art. 55 din Legea nr. 136/1995 obligă partea responsabilă civilmente S.C. ####### ######### ########### ####### S.A., la plata sumei de 67.727,93 lei, plus dobânda legală, calculată de la data pronunțării hotărârii și până la data plății efective a debitului principal, conform art. 3 alin. 2 din O.G. nr. 13/2011, reprezentând cheltuieli ocazionate de îngrijirile medicale acordate persoanei vătămate #### ####### ######.

În temeiul art. 274 alin. 1) Cod proc. pen. obligă inculpatul la plata sumei de 2300 lei, reprezentând cheltuieli judiciare faţă de stat (din care suma de 2000 lei aferentă fazei de urmărire penală şi 300 lei aferentă camerei preliminare şi judecăţii).

În temeiul art. 275 alin. 6 Cod proc. pen., onorariul apărătorului din oficiu, aferent camerei preliminare, rămâne în sarcina statului.

Cu drept de apel, în termen de 10 zile de la comunicarea hotărârii.

Pronunţată prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei instanței, azi, 12.08.2021.

Preşedinte, Grefier,

##### ######## ####### ##### ########

Red. ######/teh.C.A./7 ex./12.08.2021

Domenii speta

Spete similare