Comunicare informaţii de interes public şi obligarea pârâţilor la plata daunelor morale.

Reclamantul, declinându-şi calităţile de viceprimar şi consilier local, atât în motivarea cererii, cât şi în cadrul datelor de identificare a părţilor din proces, conform art. 152 din Codul administrativ, OG nr. 57/2019 care reglementează rolul, numirea şi eliberarea din funcţie a viceprimarului, viceprimarul nu doar că face parte din autoritatea publică deţinătoare a informaţiilor de interes public solicitate, ci chiar din conducerea acesteia, art. 148 alin. 2 din OG nr. 57/2019, stipulând expres că ,,Funcţia de primar şi funcţia de viceprimar sunt funcţii de demnitate publică”,  acesta avea acces la informaţiile de interes public solicitate.

Din raţiunea Legii nr. 544/2001, decurge şi evidenţa că aceste norme şi principiul pe care se fundamentează ele, au fost instituite pentru a permite persoanelor aflate în exteriorul autorităţilor publice să obţină informaţiile publice deţinute de acestea, informaţii la care, în absenţa acestei reglementări, ele nu ar fi avut acces, altfel, nu s-ar justifica existenţa acestui act normativ.

În consecinţă, nu este întemeiată cererea reclamantului, care deţinea calitatea de viceprimar, în cadrul autorităţii publice deţinătoare a informaţiilor solicitate, de a avea acces la acele informaţii, fiind suficient să îi dispună, în acest sens, persoanei responsabile nominalizată în documentaţia depusă de pârâţi în cursul procesului să îi pună la dispoziţie acele documente.

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Arad data de …, reclamantul ...., în contradictoriu cu pârâţii ..............., a solicitat ca în temeiul prevederilor art. 22, alin. 2, din Legea nr. 544/2001, privind liberul acces la informaţiile de interes public, prin hotărârea ce se va pronunţa, după administrarea probelor să se dispună:

1) Obligarea ........ să îi comunice informaţiile de interes public solicitate prin cererea înregistrată sub nr. ...........;

2) Obligarea pârâţilor la plata daunelor morale în cuantum de 10.000 lei şi a cheltuielilor de judecată ocazionate cu prezentul litigiu.

În motivare, reclamantul a argumentat că în data de 31.08.2021 a depus, la registratura ........, cererea înregistrată sub nr. ........, prin care a solicitat:

a) să i se comunice în termenele prevăzute de Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, coroborat cu prevederile art. 226 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, „... cine este angajatul ... .......... desemnat pentru preluarea, înregistrarea şi aducerea la cunoştinţă, în termenele legale, a corespondenţei ce este adresată ..........., precum şi atribuţiile acestuia în conformitate cu fişa postului";

b) în copie, fişa postului persoanei indicate supra.

Întrucât cererea adresată .......... la data de ...... a rămas fără vreun răspuns din partea acestei autorităţi publice, reclamantul a ales să se adreseze instanţei cu prezenta acţiune întemeiată pe prevederile art. 22 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public.

Arată că, în temeiul încheierii nr. ....... emisă de către Judecătoria Arad, i-a fost validat mandatul de consilier local în cadrul Consiliului ..........

În baza prevederilor Hotărârii Consiliului Local .......... a fost ales în funcţia de viceprimar al Comunei ........... De la data preluării mandatului de consilier local şi a celui de viceprimar al Comunei ....... a solicitat o serie de informaţii de la primarul comunei ....., însă toate cererile verbale, respectiv scrise care au fost depuse la Primăria Comunei ..... au rămas fără niciun răspuns.

Susţine faptul că în cadrul Unităţii Administrativ Teritoriale a Comunei ..... este o practică uzuală a primarului comunei de a nu răspunde la cererile depuse şi care privesc informaţii de interes public.

În susţinerea acţiunii, reclamantul înţelege să invoce prevederile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, respectiv art. 2, art. 6, alin. 1, art. 6, alin. 2, art. 7 şi art. 22, alin. 2.

Totodată invocă şi dispoziţiile O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, care precizează, printre altele: Art. 226 „(1) Primarul, respectiv preşedintele consiliului judeţean este obligat ca, prin intermediul secretarului general al unităţii/subdiviziunii administrativ- teritoriale şi al aparatului de specialitate, să pună la dispoziţie consilierilor locali, respectiv consilierilor judeţeni, la cererea acestora, în termen de cel mult 10 zile lucrătoare, informaţiile necesare în vederea îndeplinirii mandatului în condiţiile legii. (2) Consilierii locali, respectiv consilierii judeţeni pot adresa întrebări şi interpelări primarului, viceprimarului, respectiv preşedintelui consiliului judeţean, vicepreşedinţilor consiliului judeţean, după caz. (3) Răspunsul solicitat în conformitate cu prevederile alin. (2) se transmite, de regulă, imediat sau, dacă nu este posibil, la următoarea şedinţă a consiliului local, respectiv a consiliului judeţean. (4) Cel interpelat are obligaţia de a răspunde în scris sau, după caz, oral până cel mai târziu la următoarea şedinţa a consiliului local, respectiv a consiliului judeţean”.

Mai arată că cererea a fost depusă la Unitatea Administrativ Teritorială a Comunei ..... în data de .............

Consideră că Unitatea Administrativ Teritorială a Comunei ....., potrivit prevederilor art. 7 alin. 1 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, avea obligaţia de a-i comunica răspunsul la cererea depusă în termen de 10 zile de la data depunerii cererii, iar în situaţia în care considera că avea nevoie de mai mult timp pentru a-i comunica răspunsul şi informaţiile solicitate datorită dificultăţii, complexităţii şi a volumului lucrărilor pentru documentare, avea obligaţia de a-i comunica în termenul de 10 zile de la depunerea cererii faptul că urmează să îi comunice răspunsul şi informaţiile solicitate în termen de 30 de zile de la data depunerii solicitării.

Informaţiile solicitate se circumscriu prevederilor cuprinse în Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, nefiind exceptate de la accesul liber al cetăţenilor, prevăzut la art. l din actul normativ indicat supra. Mai mult decât atât, potrivit prevederilor art. 226 din O.U.G. nr. 57/2019, Primarul Comunei ..... este obligat ca, prin intermediul secretarului general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale şi al aparatului de specialitate, să pună la dispoziţie consilierilor locali, la cererea acestora, în termen de cel mult 10 zile lucrătoare, informaţiile necesare în vederea îndeplinirii mandatului în condiţiile legii, O.U.G nr. 57/2019, nu prevede o procedură specială care trebuie să fie urmată în cazul încălcării de către primarul localităţii a prevederilor cuprinse în art. 226 privind principiul transparentei în activitatea administraţiei publice locale, motiv pentru care consideră a fi aplicabile speţei prevederile cuprinse în Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public coroborate cu prevederile cuprinse în O.UG. nr. 57/2019 privind Codul Administrativ în soluţionarea prezentei situaţii.

Precizează faptul că, Unitatea Administrativ Teritorială a Comunei ....., reprezentată de primarul localităţii nu a comunicat niciun răspuns până la data depunerii prezentei acţiuni.

Referitor la daunele morale solicitate, în cuantum de 10.000 lei, solicită obligarea pârâţilor la plata în solidar a sumei de 10.000 lei cu titlu de daune morale, având în vedere prejudiciul moral ce apreciază că i-a fost cauzat prin refuzul Primarului Comunei ..... de a comunica informaţiile de interes public solicitate.

Solicită, totodată, ca instanţa să ia în considerare faptul că accesul la informaţiile de interes public se face prin intermediul instituţiilor publice care deţin respectivele informaţii, nu prin intermediul instanţelor de judecată.

Refuzul instituţiei primarului de a-i comunica informaţiile de interes public solicitate, toate strategiile pline de rea credinţă şi sfidare creează un disconfort şi o frustrare, care în situaţia dată poate fi acoperit numai prin acordarea acestor daune morale.

Mai mult decât atât, în lipsa prezentării informaţiilor solicitate susţine că se află în imposibilitate de exercitare efectivă a mandatului de consilier local, fiindu-i paralizată orice iniţiativă în vederea reprezentării celor care l-a ales consilier local în cadrul comunităţii în lipsa informaţiilor pe care primarul şi aparatul său de specialitate refuză sistematic să le prezinte şi fiind încălcate toate dispoziţiile imperative stabilite prin Codul administrativ care stabilesc conduita organului executiv în raport cu organul deliberativ al comunei în ceea ce priveşte exercitarea atribuţiilor legale şi a mandatului.

În concluzie, în baza art. 22, alin. 2 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public solicită obligarea Primarului Comunei ..... să îi comunice informaţiile de interes public solicitate prin Cererea înregistrată sub nr. ........ precum şi la plata de daune morale de 10.000 lei.

Pârâţii ..... au depus la dosar întâmpinare, prin care au solicitat respingerea ca inadmisibilă a cererii de chemare în judecată, precum şi respingerea ca nefondată a cererii de acordare a daunelor morale şi a cheltuielilor de judecată.

Pârâţii au invocat excepţia lipsei de obiect a cererii de chemare în judecată privind necomunicarea informaţiilor de interes public, deoarece petentului i s-au comunicat toate informaţiile solicitate de acesta, înainte de primul termen de judecată.

Primăria Comunei ....., prin Adresa nr. ........, comunicată pe e-mail în data de ..... şi înmânată de la primărie reclamantului, de către doamna .......... inspector la Primărie, a răspuns petentului ......... la Adresa nr. ....., şi în urma achitării la casierie a contravalorii xerocopiilor i s-au comunicat acestuia, în aceeaşi zi, în copie, informaţiile solicitate, fiindu-i înmânată FIŞA POSTULUI nr. ......... care cuprinde atribuţiile postului, ocupat de doamna Inspector ..... din cadrul Compartimentului Registratură, Relaţii cu Publicul şi Arhivă, chiar de către doamna ....., acesta confirmând olograf primirea în partea de jos a adresei, însă refuzând să şi semneze, totodată acestea fiindu-i transmise petentului ..... şi pe adresa de e-mail indicată în solicitare.

În susţinerea excepţiei invocă şi jurisprudenţă, respectiv Sentinţa civilă nr. .......... pronunţată în Şedinţa publică din data de .........., de Judecătoria sectorului 1 Bucureşti secţia civilă.

Privitor la pretenţia reclamantului, la obligarea Primarului şi a UAT ..... de a plăti daune morale în cuantumul sumei de 10.000 RON, apreciază că cererea de daune morale, este vădit nefondată şi formulată cu rea credinţă, deoarece petentului ....., nu i s-a îngrădit câtuşi de puţin, dreptul la liberul acces la informaţiile de interes public, deoarece dacă ar fi dovedit bună credinţă, în calitatea sa de viceprimar, care îşi desfăşoară activitatea zilnică în sediul Primăriei, avea posibilitatea de a consulta gratuit aceste informaţii, dar dânsul a solicitat transmiterea acestor informaţii prin poştă, adică Primăria să facă nişte cheltuieli inutile, privind transmitere prin serviciul poştal, în scopul batjocoririi şi umilirii Primarului, şi a acreditării false potrivit căreia Primarul vrea să ascundă anumite informaţii, ceea ce este neadevărat.

Solicită de asemenea şi respingerea cererii reclamantului de cheltuieli de judecată, în conformitate cu dispoziţiile art. 454 Cod procedură civilă.

Examinând cererea depusă de reclamant în contextul documentaţiei depuse la dosar şi a legislaţiei incidente, în principiu, Tribunalul constată că informaţiile solicitate de reclamant nu sunt informaţii exceptate de la accesul liber al cetăţenilor, conform art.12 din Legea nr.544/2001, cu modificările ulterioare, ele sunt informaţii vizând modul de organizare şi funcţionarul aferent UA.T. Comuna ..... desemnat pentru preluarea, înregistrarea și aducerea la cunoștință, în termenele legale, a corespondenței ce este adresată Consiliului Local al Comunei ....., precum și atribuțiile acestuia în conformitate cu fișa postului, precum şi să i se comunice, în copie, fișa postului acelui funcţionar public.

Tribunalul constată că potrivit art. 2 lit. b din Legea nr. 544/2001, cu modificările ulterioare, prin informaţie de interes public se înţelege orice informaţie care priveşte activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi publice sau instituţii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informaţiei, iar conform art.6 al.1 şi 2 din aceeaşi lege, se prevede că orice persoană are dreptul să solicite şi să obţină de la autorităţile şi instituţiile publice, în condiţiile prezentei legi, informaţiile de interes public, iar autorităţile şi instituţiile publice sunt obligate să asigure persoanelor, la cererea acestora, informaţiile de interes public solicitate în scris sau verbal.

În această cauză, nu se poate face însă abstracţie de calitatea reclamantului de viceprimar al localităţii, dublată de cea de consilier local.

În acest context, analizând temeinicia cererii reclamantului, trebuie constatat că, raţiunea adoptării Legii nr. 544/2001, spiritul legii, necesar pentru interpretarea teleologică a acesteia, este expus în art. 1, care consacră principiul accesului maxim la informaţie, respectiv că, orice informaţie deţinută de o instituţie publică, trebuie să fie accesibilă publicului, eventualele excepţii trebuind să fie precis expuse şi definite. Din textul art. 1 al Legii nr. 544/2001, rezultă că, în transpunerea textelor aferente din Constituţia României şi din documentele internaţionale ratificate de Parlamentul României, accesul liber şi neîngrădit al persoanei la orice informaţii de interes public, aşa cum sunt ele consacrate prin această lege, constituie  un principiu fundamental al relaţiilor dintre persoane şi autorităţi publice; ,,Accesul liber şi neîngrădit al persoanei la orice informaţii de interes public, definite astfel prin prezenta lege, constituie unul dintre principiile fundamentale ale relaţiilor dintre persoane şi autorităţile publice, în conformitate cu Constituţia României şi cu documentele internaţionale ratificate de Parlamentul României”.

Cum textul şi principiul aferent este fundamentat pe sintagma ,,relaţiile dintre persoane şi autorităţi publice, iar reclamantul şi-a declinat calităţile de viceprimar şi consilier local, atât în motivarea cererii, cât şi în cadrul datelor de identificare a părţilor din proces, expuse în aceasta, trebuie stabilit dacă acesta se încadrează în sfera persoanelor la care se referă textul, sau în cea a autorităţilor publice. Aceasta, deoarece este evident că cele două categorii, persoane, respectiv autorităţi publice, sunt plasate în opoziţie în cadrul ecuaţiei vizând informaţiile de interes public, ecuaţie care are cei doi termeni specificaţi. Redus la esenţă, este reglementat un raport juridic în care persoanele la care se referă textul sunt titularele unui drept, cel de a obţine informaţiile de interes public solicitate, iar autorităţile publice sunt cele cărora le revine obligaţia de a furniza atare informaţii titularelor dreptului aferent. În consecinţă, de principiu, în atare antiteză, o entitate nu are posibilitatea să fie, în acest context, cel al Legii 544/2001, atât persoană care solicită informaţii de interes public, deci titularul dreptului aferent, cât şi parte a autorităţii publice obligată să îndeplinească obligaţia corelativă şi care deţine atare informaţie. Obligatoriu, persoana care solicită informaţiile de interes public, trebuie să se situeze în exteriorul entităţii constituită de autoritatea publică respectivă ca să invoce, în favoarea sa, aplicarea Legii 544/2001, căci legiuitorul se referă, în chiar primul articol din Lege, la relaţiile dintre persoane şi autorităţi publice, în terminologia dreptului administrativ, dintre Administraţie şi administraţi, şi nu la relaţiile dintre persoanele aflate în interiorul autorităţii în cauză, respectiv dintre funcţionarii autorităţii respective. De altfel, nu există nicio dificultate să se deceleze că, această cauză, este generată de conflictul dintre primarul şi viceprimarul localităţii, cum rezultă din însăşi motivarea cererii, ambii deţinătorii funcţiilor de demnitate publică poziţionate pe primele două poziţii în ordina puterii de decizie în autoritatea publică aferentă. Chiar dacă acest conflict este plasat în sfera domeniului constituit din furnizarea relaţiilor de interes public, esenţa litigiului îl constituie relaţiile, mai precis disfuncţionalităţile generate de situaţia conflictuală aferentă.

Situaţia reclamantului, aşa cum a fost expusă în considerentul precedent, rezultă din statutul funcţiei de viceprimar. Conform art. 152 din Codul administrativ, OG nr. 57/2019 care reglementează rolul, numirea şi eliberarea din funcţie a viceprimarului, statutul acestuia este expus astfel;

,,(1)Viceprimarul este subordonat primarului şi, în situaţiile prevăzute de lege, înlocuitorul de drept al acestuia, situaţie în care exercită, în numele primarului, atribuţiile ce îi revin acestuia. Primarul poate delega o parte din atribuţiile sale viceprimarului.

(2)Viceprimarul este ales, prin vot secret, cu majoritate absolută, din rândul membrilor consiliului local, la propunerea primarului sau a consilierilor locali.

(3)Exercitarea votului se face pe bază de buletine de vot. Alegerea viceprimarului se realizează prin hotărâre a consiliului local.

(4)În situaţia în care se aleg doi viceprimari, sunt declaraţi aleşi candidaţii care au obţinut votul majorităţii absolute. În această situaţie, consiliul local desemnează, prin hotărâre, care dintre cei doi viceprimari exercită primul calitatea de înlocuitor de drept al primarului.

(5)Eliberarea din funcţie a viceprimarului se poate face de consiliul local, prin hotărâre adoptată, prin vot secret, cu majoritatea a două treimi din numărul consilierilor în funcţie, la propunerea temeinic motivată a primarului sau a unei treimi din numărul consilierilor locali în funcţie. Eliberarea din funcţie a viceprimarului nu se poate face în ultimele 6 luni ale mandatului consiliului local.

(6)La deliberarea şi adoptarea hotărârilor care privesc alegerea sau eliberarea din funcţie a viceprimarului participă şi votează consilierul local care candidează la funcţia de viceprimar, respectiv viceprimarul în funcţie a cărui schimbare se propune.

(7)Pe durata exercitării mandatului, viceprimarul îşi păstrează statutul de consilier local, fără a beneficia de indemnizaţia aferentă acestui statut, fiindu-i aplicabile incompatibilităţile specifice funcţiei de viceprimar prevăzute de cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

(8)Durata mandatului viceprimarului este egală cu durata mandatului consiliului local. În cazul în care mandatul consiliului local încetează sau încetează calitatea de consilier local, înainte de expirarea duratei normale de 4 ani, încetează de drept şi mandatul viceprimarului, fără vreo altă formalitate”.

Conform art. 5 din OG nr. 57/20019, sunt definite noţiunile relevante pentru stabilirea rolului şi relaţiilor funcţionale aferente funcţiei viceprimarului, precum şi a sferei juridice a autorităţii publice de la care se solicită furnizarea informaţiilor de interes public la care se referă reclamantul;

 ,,34.ff) organigrama - structură unitară, redată sub forma unei diagrame logice, prin care se sistematizează şi se concentrează modul de organizare a tuturor resurselor umane de la nivelul unei autorităţi sau instituţii publice, după caz, redând schematic detaliile cu privire la raporturile ierarhice de subordonare/ supraordonare, precum şi raporturile de colaborare;

35.gg) personalul din administraţia publică - demnitarii, funcţionarii publici, personalul contractual şi alte categorii de personal stabilite în condiţiile legii de la nivelul autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice centrale şi locale;

36.hh) primăria comunei, a oraşului, a municipiului, a subdiviziunii administrativ-teritoriale - structură funcţională fără personalitate juridică şi fără capacitate procesuală, cu activitate permanentă, care duce la îndeplinire hotărârile autorităţii deliberative şi dispoziţiile autorităţii executive, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale, constituită din: primar, viceprimar, administratorul public, consilierii primarului sau persoanele încadrate la cabinetul primarului şi aparatul de Specialitate al primarului”;

Corelând aceste norme, indubitabil, reclamantul, conform funcţiei pe care o deţine, ca viceprimar, deţinând această funcţie de demnitate publică, funcţie nominalizată atât în constituirea primăriei localităţii, structură funcţională care, chiar dacă nu are personalitate juridică şi capacitate procesuală, având atribuţii de punere în executare a hotărârilor consiliului local şi a dispoziţiilor primarului, ea este susceptibilă de a fi calificată ca autoritate publică deţinătoare a informaţiilor publice în sensul Legii 544/2001. Intrând, prin efectul legii, în constituirea acestei structuri funcţionale şi viceprimarul, acesta este atât parte componentă a autorităţii publice de la care se solicită informaţiile de interes public, cât şi persoană care are acces la aceste informaţii, prezumându-se că el deţine informaţii referitor la situaţia dacă este nominalizată persoana, respectiv  funcţionarul sau funcţionarii din cadrul compartimentului de informare şi relaţii publice, dacă acesta există şi că are acces la fişa postului funcţionarului astfel nominalizat, în caz că s-au pus în aplicare aceste norme legale pentru autoritatea publică de la care se solicită informaţiile obiect al cererii.

Indubitabil că structura funcţională din care face parte viceprimarul, primăria, este constituită în subordinea unei autorităţi publice locale, aferentă unităţii administrativ teritoriale respective, cu consecinţa că se încadrează în definiţia dată de art. 2  lit. a din Legea 544/2001;

,,În sensul prezentei legi:

a)prin autoritate sau instituţie publică se înţelege orice autoritate ori instituţie publică ce utilizează sau administrează resurse financiare publice, orice regie autonomă, societate reglementată de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, aflată sub autoritatea sau, după caz, în coordonarea ori în subordinea unei autorităţi publice centrale sau locale şi la care statul român sau, după caz, o unitate administrativ-teritorială este acţionar unic ori majoritar, precum şi orice operator sau operator regional, astfel cum aceştia sunt definiţi în Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. De asemenea, se supun prevederilor prezentei legi partidele politice, federaţiile sportive şi organizaţiile neguvernamentale de utilitate publică, care beneficiază de finanţare din bani publici”;

Chiar dacă se depăşeşte obstacolul constituit din situaţia că viceprimarul nu doar că face parte din autoritatea publică deţinătoare a informaţiilor de interes public solicitate, ci chiar din conducerea acesteia, trebuie stabilit dacă deţinătorul funcţiei de autoritate publică aferentă, calificată astfel de art. 148alin. 2 din OG nr. 57/2019, ,,Funcţia de primar şi funcţia de viceprimar sunt funcţii de demnitate publică”, avea acces la informaţiile solicitate. Aceasta, deoarece, tot din raţiunea legii, decurge şi evidenţa că aceste norme şi principiul pe care se fundamentează ele, au fost instituite pentru a permite persoanelor aflate în exteriorul autorităţilor publice să obţină informaţiile publice deţinute de acestea, informaţii la care, în absenţa acestei reglementări, ele nu ar fi avut acces, altfel, nu s-ar justifica existenţa acestui act normativ.

În acest context trebuie examinat şi dacă autoritatea publică în cauză şi-a îndeplinit obligaţia corelativă principiului accesului maxim la informaţie, respectiv cea a publicării informaţiei, în sensul că autorităţile publice, respectiv generic instituţiile publice  sunt obligate, în temeiul principiului expus, nu numai să facă accesibile informaţiile la cerere, ci şi să dea publicităţii documente de interes public, în limita capacităţii şi resurselor de care dispun. Această obligaţie decurge din conţinutul sintetizat al art. 4 – 8 din Lege, fiind expusă ca atare în Ghidul teoretic şi practic vizând accesul la informaţiile de interes public în lumina Legii nr. 544/2001 (publicat sub egida ASAID – ABA CEELI – 2005, p. 14.

Deoarece rezultă din motivarea cererii că ea este îndreptată cu predilecţie împotriva primarului localităţii, capătul de cerere principal fiind însoţit şi de cel vizând obligarea pârâţilor la daune morale, trebuie analizată şi componenta cui i-ar reveni răspunderea pentru prejudiciul pretins de reclamant, mai precis, care dintre funcţionarii de decizie aveau atribuţia de a desemna funcţionarul sau funcţionarii din cadrul compartimentului de informare şi relaţii publice, respectiv de a organiza acest compartiment.

Dintre normele care reglementează rolul şi atribuţiile primarului, relevante pentru natura cauzei sunt următoarele:

art. 154;

,,(1)Primarul asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a ordonanţelor şi hotărârilor Guvernului, a hotărârilor consiliului local. Primarul dispune măsurile necesare şi acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor şi instrucţiunilor cu caracter normativ ale miniştrilor, ale celorlalţi conducători ai autorităţilor administraţiei publice centrale, ale prefectului, a dispoziţiilor preşedintelui consiliului judeţean, precum şi a hotărârilor consiliului judeţean, în condiţiile legii.

(2)Pentru punerea în aplicare a activităţilor date în competenţa sa prin actele prevăzute la alin. (1), primarul are în subordine un aparat de specialitate.

(3)Aparatul de specialitate al primarului este structurat pe compartimente funcţionale încadrate cu funcţionari publici şi personal contractual.

(...)”

art. 155;

,,(1)Primarul îndeplineşte următoarele categorii principale de atribuţii:

a)atribuţii exercitate în calitate de reprezentant al statului, în condiţiile legii;

b)atribuţii referitoare la relaţia cu consiliul local;

c)atribuţii referitoare la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale;

d)atribuţii privind serviciile publice asigurate cetăţenilor, de interes local;

e)alte atribuţii stabilite prin lege.

(2)În temeiul alin. (1) lit. a), primarul:

a)îndeplineşte funcţia de ofiţer de stare civilă şi de autoritate tutelară şi asigură funcţionarea serviciilor publice locale de profil;

b)îndeplineşte atribuţii privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor, referendumului şi a recensământului;

c)îndeplineşte alte atribuţii stabilite prin lege.

(3)În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. b), primarul:

a)prezintă consiliului local, în primul trimestru al anului, un raport anual privind starea economică, socială şi de mediu a unităţii administrativ-teritoriale, care se publică pe pagina de internet a unităţii administrativ-teritoriale în condiţiile legii;

b)participă la şedinţele consiliului local şi dispune măsurile necesare pentru pregătirea şi desfăşurarea în bune condiţii a acestora;

c)prezintă, la solicitarea consiliului local, alte rapoarte şi informări;

d)elaborează, în urma consultărilor publice, proiectele de strategii privind starea economică, socială şi de mediu a unităţii administrativ-teritoriale, le publică pe site-ul unităţii administrativ-teritoriale şi le supune aprobării consiliului local.

(4)În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. c), primarul:

a)exercită funcţia de ordonator principal de credite;

b)întocmeşte proiectul bugetului unităţii administrativ-teritoriale şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune spre aprobare consiliului local, în condiţiile şi la termenele prevăzute de lege;

c)prezintă consiliului local informări periodice privind execuţia bugetară, în condiţiile legii;

d)iniţiază, în condiţiile legii, negocieri pentru contractarea de împrumuturi şi emiterea de titluri de valoare în numele unităţii administrativ-teritoriale;

e)verifică, prin compartimentele de specialitate, corecta înregistrare fiscală a contribuabililor la organul fiscal teritorial, atât a sediului social principal, cât şi a sediului secundar.

(5)În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. d), primarul:

a)coordonează realizarea serviciilor publice de interes local, prin intermediul aparatului de specialitate sau prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local;

b)ia măsuri pentru prevenirea şi, după caz, gestionarea situaţiilor de urgenţă;

c)ia măsuri pentru organizarea executării şi executarea în concret a activităţilor din domeniile prevăzute la art. 129 alin. (6) şi (7);

d)ia măsuri pentru asigurarea inventarierii, evidenţei statistice, inspecţiei şi controlului furnizării serviciilor publice de interes local prevăzute la art. 129 alin. (6) şi (7), precum şi a bunurilor din patrimoniul public şi privat al unităţii administrativ-teritoriale;

e)numeşte, sancţionează şi dispune suspendarea, modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, în condiţiile legii, pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate, precum şi pentru conducătorii instituţiilor şi serviciilor publice de interes local;

(...)”

 art. 156 alin. 1;

,,(1)În exercitarea atribuţiilor de autoritate tutelară şi de ofiţer de stare civilă, a sarcinilor ce îi revin din actele normative privitoare la recensământ, la organizarea şi desfăşurarea alegerilor, la luarea măsurilor de protecţie civilă, precum şi a altor atribuţii stabilite prin lege, primarul acţionează şi ca reprezentant al statului în comuna, în oraşul sau în municipiul în care a fost ales”.

Se mai constată că viceprimarul face parte din categoria  persoanelor cărora primarul le poate delega o parte din atribuţiile sale, situaţie care confirmă teza că acesta face parte din conducerea autorităţii publice împotriva căreia şi-a îndreptat pretenţiile sale

În acest sens, art. 157 din Codul administrativ reglementează:

,,(1)Primarul poate delega, prin dispoziţie, atribuţiile ce îi sunt conferite de lege şi alte acte normative viceprimarului, secretarului general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, conducătorilor compartimentelor funcţionale sau personalului din aparatul de specialitate, administratorului public, precum şi conducătorilor instituţiilor şi serviciilor publice de interes local, în funcţie de competenţele ce le revin în domeniile respective.

(2)Dispoziţia de delegare trebuie să prevadă perioada, atribuţiile delegate şi limitele exercitării atribuţiilor delegate, sub sancţiunea nulităţii. Dispoziţia de delegare nu poate avea ca obiect toate atribuţiile prevăzute de lege în sarcina primarului. Delegarea de atribuţii se face numai cu informarea prealabilă a persoanei căreia i se deleagă atribuţiile.

(3)Persoana căreia i-au fost delegate atribuţii în condiţiile alin. (1) şi (2) exercită pe perioada delegării atribuţiile funcţiei pe care o deţine, precum şi atribuţiile delegate; este interzisă subdelegarea atribuţiilor.

(4)Persoana căreia i-au fost delegate atribuţii în condiţiile alin. (1) şi (2) răspunde civil, administrativ sau penal, după caz, pentru faptele săvârşite cu încălcarea legii în exercitarea acestor atribuţii”.

Aceeaşi concluzie rezultă şi din art. 158 din acelaşi act normativ:

,,Primarii şi viceprimarii comunelor, ai oraşelor, ai municipiilor şi ai sectoarelor municipiului Bucureşti pot înfiinţa, în limita numărului maxim de posturi aprobate, cabinetul primarului, respectiv al viceprimarului, în condiţiile prevăzute de partea a VI-a titlul III capitolul II.

Art. 544: Persoanele care au dreptul de a avea cabinet sau cancelarie în subordine

(1)Au dreptul la organizarea unui cabinet care funcţionează în cadrul instituţiilor pe care le conduc sau în cadrul cărora îşi desfăşoară activitatea:

(...)

h)primarii;

i)vicepreşedinţii consiliilor judeţene;

j)viceprimarii.

(...)”

Raportat la obligaţiile în materie, conform  art. 5 şi art. 8 din Legea nr. 544/2001, autorităţile pârâte au următoarele obligaţii în materie;

,,(1) Fiecare autoritate sau instituţie publică are obligaţia să comunice din oficiu următoarele informaţii de interes public:

a) actele normative care reglementează organizarea şi funcţionarea autorităţii sau instituţiei publice;

b) structura organizatorică, atribuţiile departamentelor, programul de funcţionare, programul de audienţe al autorităţii sau instituţiei publice;

c) numele şi prenumele persoanelor din conducerea autorităţii sau a instituţiei publice şi ale funcţionarului responsabil cu difuzarea informaţiilor publice;

d) coordonatele de contact ale autorităţii sau instituţiei publice, respectiv: denumirea, sediul, numerele de telefon, fax, adresa de e-mail şi adresa paginii de Internet;

(...)

g) lista cuprinzând documentele de interes public;

h) lista cuprinzând categoriile de documente produse şi/sau gestionate, potrivit legii;

i) modalităţile de contestare a deciziei autorităţii sau a instituţiei publice în situaţia în care persoana se consideră vătămată în privinţa dreptului de acces la informaţiile de interes public solicitate.

(...)

(4) Accesul la informaţiile prevăzute la alin. (1) se realizează prin:

a) afişare la sediul autorităţii sau al instituţiei publice ori prin publicare în Monitorul Oficial al României sau în mijloacele de informare în masă, în publicaţii proprii, precum şi în pagina de Internet proprie;

b) consultarea lor la sediul autorităţii sau al instituţiei publice, în spaţii special destinate acestui scop”.

ART. 8

,,(1) Pentru informaţiile solicitate verbal funcţionarii din cadrul compartimentelor de informare şi relaţii publice au obligaţia să precizeze condiţiile şi formele în care are loc accesul la informaţiile de interes public şi pot furniza pe loc informaţiile solicitate.

(2) În cazul în care informaţiile solicitate nu sunt disponibile pe loc, persoana este îndrumată să solicite în scris informaţia de interes public, urmând ca cererea să îi fie rezolvată în termenele prevăzute la art. 7.

(3) Informaţiile de interes public solicitate verbal se comunică în cadrul unui program minim stabilit de conducerea autorităţii sau instituţiei publice, care va fi afişat la sediul acesteia şi care se va desfăşura în mod obligatoriu în timpul funcţionării instituţiei, incluzând şi o zi pe săptămână, după programul de funcţionare”.

Astfel, s-a dispus în cursul procesului ca pârâţii să depună organigrama autorităţii pârâte, respectiv a aparatului propriu al unităţii administrativ teritoriale, pentru a se constata ce raporturi funcţionale există între eventuala persoană desemnată cu furnizarea informaţiilor de interes public şi funcţia ocupată de reclamant, fişa postului reclamantului, procesul - verbal de afişare, conform art. 5 alin. 4 din Legea nr. 544/2001, vizând afişarea informaţiilor prevăzute de art. 5 alin. 1, în special lit. b şi c, şi buletinul informativ conform art. 5 alin. 2 vizând procedura de comunicare a informaţiilor de interes public, de asemenea procesul - verbal de afişare a programului minim stabilit de conducătorul autorităţii publice conform art. 8 alin. 3 din Legea nr. 544/2001, deoarece conform spiritului Legii nr. 544/2001 şi prevederilor constituţionale în materie, furnizarea informaţiilor de interes public vizează relaţiile dintre persoane şi autorităţile publice.

În contextul expus, în considerarea statutului viceprimarului, expus mai sus, Tribunalul constată că date fiind normele din Codul administrativ şi din legea vizând furnizarea informaţiilor de interes public, viceprimarul deţine o funcţie publică de conducere în autoritatea publică deţinătoare a informaţiilor de interes public solicitate, funcţie de autoritate publică, calificată astfel de art. 148 alin. 2 din OG nr. 57/2019, ,,Funcţia de primar şi funcţia de viceprimar sunt funcţii de demnitate publică”, cu consecinţa că avea acces la informaţiile solicitate. Deoarece normele din legea vizând furnizarea informaţiilor de interes public sunt fundamentate pe principiul că trebuie permis persoanelor aflate în exteriorul autorităţilor publice să obţină informaţiile publice deţinute de acestea, informaţii la care, în absenţa acestei reglementări, ele nu ar fi avut acces, reclamantul, în calitate de viceprimar, face parte din autoritatea publică deţinătoare a informaţiilor solicitate şi avea acces la acele informaţii, fiind suficient să îi dispună, în acest sens, persoanei responsabile nominalizată în documentaţia depusă de pârâţi în cursul procesului să îi pună la dispoziţie acele documente.

Ca atare, cererea acestuia nu este întemeiată.

Date fiind considerentele expuse şi în contextul art.1, 2, 6, 7, 12, 14, 21 şi 22 din Legea nr. 544/2001, cu modificările ulterioare, instanţa va respinge cererea formulată de reclamantul ....., în contradictoriu cu pârâta ....., cu obiect comunicare informaţii de interes public şi obligarea pârâţilor să îi plătească suma de 10.000 lei, cu titlu de daune morale.

Constatând că reclamantul nu a obţinut câştig de cauză, nu este întemeiată cererea acestuia vizând cheltuieli de judecată în condiţiile art. 453 alin. 1 Cod procedură civilă.

Domenii speta

Spete similare