Anulare act administrativ

Cod ECLI ECLI:RO:TBGRJ:2020:067.000402

Cod operator -----------------

Dosar nr. ----------------------

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

Sentinţa nr. 402/2020

Şedinţa publică din 21 Iulie 2020

Completul compus din:

PREŞEDINTE ________

Grefier ______

Pe rol fiind pronunţarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în şedinţa publică din 07.07.2020 privind acţiunea civilă formulată de reclamantul S.C.G. în contradictoriu cu pârâtul Colegiul Medicilor din România-Comisia Superioară de Disciplină, având ca obiect anulare act administrativ.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au lipsit părţile.

Procedura completă din ziua dezbaterilor.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 07.07.2020, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru termenul de astăzi, 21.07.2020, când a hotărât următoarele:

TRIBUNALUL

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj - Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal la data de 22.07.2019 sub dosar nr. ____, reclamantul S.C.G. în contradictoriu cu pârâtul Colegiul Medicilor din România-Comisia Superioară de Disciplină a formulat contestaţie împotriva Deciziei nr. 41/2019 prin care s-a dispus sancţionarea sa cu avertisment, urmare a admiterii contestaţiei formulate de S.V. împotriva Deciziei nr. 9/04.07.2017 adoptată de Comisia de Disciplină a Colegiului Medicilor Gorj.

Solicită admiterea contestaţiei, anularea Deciziei nr.41/2019 cu consecinţa menţinerii Deciziei nr. 9/04.07.2017.

În motivare reclamantul arată că, prin decizia contestată în prezenta cauza s-a reţinut de către Comisia Superioara de Disciplina din cadrul Colegiului Medicilor din România ca a încălcat doua articole din Codul de Deontologie Medicala, respectiv, art. 8 si art.11 din acest cod.

În M.Of. nr.981/07.12.2016 a fost publicata Hotărârea Adunării Generale a Colegiului Medicilor din România nr.3/04.11.2016 prin care s-a aprobat Codul de Deontologie Medicala.

Acest_cod a intrat in vigoare la data de 06.01.2017.

Faptele sesizate Comisiei de Disciplina se referă la o conduita a reclamantului din anul 2015.

Primul motiv de nelegalitate a deciziei contestate îl constituie încălcarea dispoziţiilor art. 15 alin.2 din Constituţia României si a art. 6 alin. l din Codul civil.

Potrivit art. 15 alin.2 din Constituţia Romanist legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile.

Potrivit art.6 din. l C.civ. legea civila este aplicabila cat timp este in vigoare. Aceasta nu are putere retroactiva.

Precizează faptul că, raportat la textele de lege citate, este evident ca sancţiunea aplicata este in mod vădit nelegală si se impune anularea deciziei atacate deoarece intimata a aplicat un act normativ ce nu era in vigoare la data când se pretinde ca ar fi fost săvârşite actele mele de conduita, fiind încălcat astfel principiul neretroactivității legii civile.

In ceea ce priveşte fondul problemei se va observa din cele expuse in continuare ca decizia contestata este vădit nefondata si trebuie sa fie anulata.

Astfel, intimata a apreciat ca a încălcat art.8 din Codul de Deontologie Medicala pentru că nu ar fi consemnat nici in biletul de externare nici in scrisoarea medicală eliberată pacientei la externare faptul că urmează sa fie efectuat examen histo-patologic si că nu a urmărit rezultatele examenului histo-patologic efectuat pacientei S.C.M., pentru a interveni in timp util in vederea efectuării altor manevre chirurgicale necesare in cauza.

Pretinsa încălcare a acestui articol din Codul de Deontologie Medicala este cel puţin surprinzătoare  de moment ce la dosarul de cercetare disciplinara(nr.l33/2017) exista acest document care fie nu a fost observat, fie nu s-a dorit a fi observat.

Precizează faptul că, la dosarul de cercetare disciplinara se aflau suficiente documente care sa contrazică cele afirmate de Comisia Superioara de Disciplina.

Chiar în partea expozitiva a deciziei contestate se menţionează in mod expres ca pentru cercetarea celor sesizate s-au analizat documentele aflate la dosar; 3. F.O.C.G nr.40421/2015, 6. Scrisorile medicale.

Observând F.O.C.G nr. 40421, in aceasta la rubrica " Intervenţii chirurgicale (numarul intervenţiei chirurgicale, protocol operator)" se menţionează expres: colecistectomie laparoscopica, drenaj, antibiograma, EHP (examen histo-pato/ogic).

Arată că, în scrisoarea medicala eliberata pacientei se regăsesc aceleaşi menţiuni si în mod expres EHP.

Prin urmare, pacienta (cadru medical) a avut cunoştinţa despre efectuarea examenului histo-patologic.

Cat priveşte urmărirea rezultatelor examenului histo-patologic, nu exista nici o dovada ca acesta i-a fost adus la cunoştinţa, neexistând un proces verbal de predare primire a acestor rezultate.

În mod normal si firesc ar fi trebuit ca în motivarea soluţiei pronunţată de Comisia Superioara de Disciplina sa se regăsească si actul normativ în raport de care ar fi avut obligaţia de a aduce la cunoştinţa pacientei rezultatul EHP, nimic neîmpiedicând pacienta sau membrii familiei sa ridice personal acest rezultat.

Cat priveşte motivarea Comisiei Superioare de Disciplina ca daca s-ar fi cunoscut rezultatele EHP se putea interveni la timp în vederea efectuării altor manevre chirurgicale necesare, în cauza trebuie menţionat ca, la dosarul de cercetare disciplinara se regăseşte Referatul întocmit de Prof. Univ. Dr. C.C. care citează din Tratatul de Chirurgie sub redacţia Irinel Popescu (vol IX, partea 2, pag.906) in care se menţionează expres la Tratamentul Cancerului de Colecist-tratamentul chirurgical-COLICISTECTOMIA este metoda terapeutica suficienta pentru tumorile maligne care nu depăşeşte stratul muscular, deci Stadiul I in care se găsea si pacienta conform rezultatelor EHP.

În cazul de faţă, altă metoda decât cea indicate în tratatul la care a făcut trimitere nu mai putea fi aplicată.

Fata de cele menţionate, reclamantul învederează faptul că, nu i se poate reproşa o conduita necorespunzătoare chiar şi în condiţiile în care la data când i se imputa aceasta conduită (anul 2015) Codul de Deontologie Medicala nu era in vigoare.

Tot pe fondul cauzei, se retine prin Decizia contestata ca as fi încălcat si art. 11 din Codul de Conduita Medicala privind acordarea si retragerea consimțământului, în concret ca nu s-ar fi asigurat ca formularul de consimțământ informat este completat in conformitate cu datele pacientei si cele referitoare la intervenţia chirurgicala, la care urma sa fie supusa aceasta, documentul fiind eliptic, neconform si necompletat, contrar prevederilor legale referitoare la completarea acestuia- nu conţine descrierea actului medical, ceea ce poate conduce la concluzia ca pacientei nu i-a fost explicate cu claritate si in termeni adecvaţi consecinţele si riscurile previzibile in ceea ce priveşte efectuarea intervenției chirurgicale.

Încă de la început face o observație: orice document semnat face dovada luării la cunoştinţă asupra aspectelor consemnate in acesta dar asta nu înseamnă ca efectiv s-a adus la cunoştinţa persoanei respective si conţinutul lui. Exista însă situaţii când fără a conţine toate elementele pacientul sa cunoască in detaliu tot ceea ce ţine de intervenția chirurgicala.

Şi in cazul de fata pacienta a semnat acordul pacientului informat, aspect necontestat vreodată in cursul cercetării disciplinare dar, în fapt, în prezenta medicului anestezit D.R. pacientei i s-a explicat in detaliu actul medical la care urma sa fie supusa.

De altfel, pacienta, cadrul medical la secția de dializa a Spitalului ---------, era în relații de prietenie si de servici cu medicul D.R. cu care s-a si prezentat la internare.

Medicul D.R. a fost si cea care a efectuat anestezia si exista si semnătura pacientei pe Formularul de Consimțământ informat al Pacientului pentru Anestezie. De altfel, in probaţiune intelege să se folosească si de proba testimonială, sens in care, propune ca martor pe medicul D.R. ce urmează sa fie citată la Secţia A.T.I II a Spitalului Judeţean de Urgenta _______.

Ceea ce trebuie observat este faptul ca nu s-a descris o legătura de cauzalitate între necompletarea conforma a documentului specificat si urmarile produse, mai cu seama că, ulterior intervenției efectuată de reclamant aceasta a mai fost internata la _______.

Referirea Comisiei Superioara de Disciplina la Raportul de expertiza criminalistica nr.134015/27.09.2017 nu are nici o relevanta sub aspectul cauzei cercetate deoarece acesta nu a fost încadrat in vreun text de lege încălcat si atâta timp cat se efectuează o cercetare penala, pana la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive, operează fata de reclamant prezumţia de nevinovăţie. In alta ordine de idei, nu era obligaţia sa ca medic sa îi prezinte fisa de însoţire a materialului pentru semnătura. Nu puţine sunt cazurile când se omite înainte de intervenţie sa se solicite aceasta semnătura si semnătura este solicitată fie unui membru al familiei, fie se solicită pacientului ulterior. Insă, trebuie observat ca acest aspect nu a fost încadrat în vreo abatere disciplinara şi este menţionat cu încălcarea prezumţiei de nevinovăţie fata de reclamant în decizia contestată.

Mai trebuie observate si referatele întocmite de Comisiile de jurisdicție si deontologie profesională ce funcţionează la nivelul Colegiului Medicilor _____ si Colegiului Medicilor din România.

Potrivit art. 20 alin.2 din Regulamentul organizării si desfășurării activităţii Comisiilor de Disciplină, aprobat prin Decizia nr.60/30 septembrie 2005 a Consiliului National al Colegiului Medicilor din România, completul de judecata ce va judeca cauza nu este ţinut de soluţia pe care o va pronunţa de propunerea făcuta de comisia de jurisdicţie însă, în referatul întocmit de Comisia de Jurisdicție a Colegiului Medicilor din judeţul _____ se arată în mod expres ca in protocolul operator este specificat faptul ca vezica biliara este trimisa la examenul histopatologic si faptul ca in scrisoarea medicala se specifica faptul ca piesa a fost trimisa la examenul histo patologic, cat si că, deşi în epicriză nu se consemnează recomandarea ca pacienta sau aparținătorii sa revină după rezultatul anatomopatologic al piesei bioptice, pacienta era cadru medical (asistenta medicala) şi știa ca proba a fost data pentru examenul histopatologic.

Aceeaşi motivare se regăseşte si in Referatul întocmit de Comisia de Jurisdicție si Deontologie profesionala a Colegiului Medicilor din România si in ambele referate se menţionează in mod expres ca faptele si împrejurările nu au constituit abatere disciplinara, deontologica ori de practica medicala, de natura sa atragă răspunderea disciplinara a medicului.

Ambele referate au avut in vedere înscrisurile existente la dosarul de cercetare disciplinara în care se regăseau menţiunile exprese cu privire la acest examen histopatologic.

În dovedirea prezentei contestaţii înţelege să se folosească de înscrisurile existente la dosarul de cercetare disciplinara nr. 133/2017) aflat la Colegiul Medicilor din România-Comisia Superioara de Disciplina si proba testimoniala indicata în motivarea contestaţiei.

În drept, şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile art.459 din Legea nr.95/2006 şi art. 6 alin.3 din Legea 554/2004.

În dovedire reclamantul a depus la dosarul cauzei adresa nr. 7129/02.07.2019, Decizia nr. 41/17.05.2019, referatul din 25.10.2018, referatul privind dosarul 9/2016, de la Comisia de Disciplină a Colegiului Medicilor ______, scrisoarea medicală  conform F.O. 40421/1198, foaia de observație aflată la fila 27 din dosarul cauzei, formularul de consimțământ informat al pacientului pentru anestezie, acordul pacientului informat, codul de deontologie medicală.

II. La data de 17.10.2019 pârâtul Colegiul Medicilor din România a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care solicită respingerea acţiunii aşa cum a fost formulată şi menţinerea dispoziţiilor Deciziei nr. 41/2019 a Comisiei Superioare de Disciplină a Colegiului Medicilor din România, ca netemeinică şi nelegală.

În expunerea motivelor, pârâtul arată că, prin plângerea înregistrată la Colegiul Medicilor din jud. Gorj sub nr. 571/10.06.2016 petentul S.V. (soţul pacientei S.M.) sesizează ca soţia sa, a fost operată de către domnul Dr. S.C.G. iar acesta nu i-a adus la cunoştinţă (pacientei sau familiei) rezultatul examenului histopato logic, fapt ce a condus la decesul acesteia.

Plângerea a fost soluţionată la nivelul Colegiului Medicilor _____ prin Decizia nr.9/2017 a Comisiei de Disciplină prin care s-a dispus respingerea plângerii şi stingerea acţiunii declanșată împotriva domnului dr. S.C.G.

Împotriva acestei decizii, petentul S.V. a formulat contestaţie, iar competenţa de soluţionare a revenit Comisiei Superioare dc Disciplină a Colegiului Medicilor din România, cf. art. 452 alin,(2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu completările şi modificările ulterioare, care a adoptat Decizia nr. 41 din 17.05.2019 contestată în prezenta cauză.

Pentru a soluţiona contestaţia şi a adopta această decizie, Comisia Superioară dc Disciplină a constatat: pacienta S.C.M. a fost internată în perioada 16.11.2015-20.11.2015 la Spitalul Judeţean de Urgenţă _____, Secţia Chirurgie II cu diagnosticul „Colecistită acută litiazică", unde a fost supusă unei intervenţii chirurgicale laparoscopice de către dl. dr. S.C.G..

S-a constatat că în protocolul operator este specificat faptul că vezicula biliară este trimisă la examenul histopato logic, în fişa de însoţire a materialului bioptic din data de 17.11.2015 semnată de dl. dr. S.C.G. şi pacientă, pe lângă diagnostic este şi o descriere microscopică a colecistului „colecist cu pereţii mult îngroşaţi, cu zone de cangrenă, false membrane, conţine calculi".

De asemenea s-a constatat că în scrisoarea medicală se specifică faptul că piesa a fost trimisă la examenul histopato logic, dar s-a constatat de asemenea, că medicul nu consemnează nici în epicriză şi nici în scrisoarea medicală eliberată pacientei recomandarea ca pacienta sau aparținătorii sa revină după rezultatul anatomopatologic al piesei bioptice.

Prin adresa nr. 37359/30.05.2018 înregistrata la Colegiul Medicilor din România sub nr. 5079/07.06.2018, Spitalul Judeţean dc Urgenţă _____ - Serviciul Anatomie Patologică comunică faptul că rezultatul histopatologic a fost predat pe data de 22.12.2015 Secţiei Chirurgie II şi anexează copia registrului de predări (fila 167 şi următoarele din dosarul disciplinar).

Faţă de acestea Comisia Superioară de Disciplină a constatat că dl. dr. S.C.G. a procedat conform dispoziţiilor legale şi a trimis vezica biliară pentru efectuarea examenului anatomopatologic, dar nu a finalizat actul medical, respectiv nu a anunțat pacienta despre rezultatul primit.

Solicită instanţei să constate că apărarea reclamantului dr. S.C.G. potrivit căreia a apreciat că pacienta fiind cadru medical (asistenta) putea să ridice personal rezultatul, este total nefondată, medicul, indiferent dc pregătirea pacientului, are obligaţia de a finaliza actul medical, în cazul de faţă avea obligaţia să comunice rezultatul examenului anatomopatologic.

Cu privire la Codul de Deontologie pentru lămurirea instanţei precizează următoarele:

Actualul Cod de Deontologie a fost adoptat prin Hotărârea Adunării Generale a CMR nr. 3/2016 publicat în Monitorul Oficial, Partea 1 nr. 981 din 07 decembrie 2016 care a completat şi înlocuit Codul de Deontologie Medicală aprobat de Hotărârea Adunării Generale a CMR nr. 2/2012 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 298 din 07 mai 2012. Dar atât Codul de Deontologie din 2012, cât şi cel adoptat în 2016 la art. 8 şi art. 11 convin aceleaşi dispoziţii, astfel că reclamantul nu poate invoca necunoașterea acestora în anul 2015.

Fata de cele de mai sus, solicită să se constate că sancţiunea aplicată de Comisia Superioară de Disciplină a Colegiului Medicilor din România este întemeiată, just individualizata si aplicata in conformitate cu prevederile legale în vigoare, că Decizia nr. 41/2019 a Comisiei Superioare de Disciplină a Colegiului Medicilor din România este corectă şi legală şi pe cale de consecinţă şi să respingă acţiunea reclamantului S.C.G., ca nefondată.

În dovedirea susţinerilor pârâtul depune copia întregului dosarul disciplinar, în 2 exemplare, unul pentru instanţa si celălalt pentru comunicare,

În drept, ne întemeiem cererea pe disp. art. 205 c.pr.civ.

Solicită judecarea cauzei în lipsă.

III. Analizând actele şi lucrările dosarului, tribunalul constată şi reţine următoarele:

Prin decizia contestată, Colegiul Medicilor din România-Comisia Superioară de Disciplină, a admis contestaţia formulată de către S.V. şi anulat în tot decizia nr. 9/04.07.2017 adoptată de Comisia de Disciplină a Colegiului Medicilor _______ şi reţinând cauza în vederea judecătorii fondului a admis plângerea formulată de către d-nul S.V. şi s-a dispus sancţionarea reclamantului cu avertisment.

Pârâta, Comisia Superioară de Disciplină a reţinut, în esenţă, că au existat abateri de la Normele de etică profesională, de deontologie medicală şi de la regulile de bună practică profesională, urmând a aplica o sancţiune proporţională cu abaterea deontologică săvârşită de medicul intimat.

Verificând atât argumentele reclamantului expuse în acţiune cât şi apărările pârâtei din întâmpinare, în coroborare cu materialul probator administrat în cauză, instanţa constată că acţiunea este neîntemeiată, urmând a fi respinsă din următoarele considerente:

Reclamantul contestă decizia emisă de Colegiul Medicilor din România-Comisia Superioară de Disciplină, atât sub aspectul nelegalității cât și sub aspectul netemeiniciei abaterilor reținute în sarcina sa.

Cu referire la primul motiv de nelegalitate al deciziei contestate invocat de către reclamant, în sensul că, reclamantul a fost sancţionat în baza unui act normativ care a intrat în vigoare ulterior sesizării faptelor, respectiv, la data de 06.01.2017, instanţa constată că acest motiv este neîntemeiat, întrucât  actualul cod de deontologie adoptat prin Hotărârea Adunării Generale a C.M.R. nr. 3/2016 publicat în M.O. la data de 07.12.2016 care a completat şi înlocuit codul de deontologie medicală din 2012, prevede, la articolele 8 şi 11, aceleaşi dispoziţii, astfel că reclamantului nu i-a fost produsă nicio vătămare.

Referitor la motivul de nulitate invocat de către apărătorul reclamantului, cu ocazia dezbaterii pe fond, în sensul că reclamantul nu a fost citat la Comisia Superioară, cu ocazia soluţionării contestaţiei, instanţa constată că acest motiv nu a fost invocat printr-o cerere scrisă în procedura cercetării prealabile sau cu ocazia cercetării procesului pe fond, astfel că, în raport de dispoziţiile 389 C.pr.civ. care arată că dezbaterile procesului poartă asupra împrejurărilor de fapt şi de drept invocate de părţi în cererile lor sau invocate de către instanţă din oficiu, instanţa nu va analiza acest motiv invocat în faza dezbaterilor, cu atât mai mult cu cât înainte de a se trece la dezbaterile pe fond a cauzei, reclamantul prin apărătorul său, a arătat că nu mai are alte cereri de formulat.

Prin urmare, acest motiv, nefiind invocat printr-o cerere scrisă, pentru a da posibilitate şi celeilalte părţi să-şi exprime poziţia cu privire la acest aspect şi neîncadrându-se în condiţiile prevăzute de art. 204 alin. 2 C.pr.civ., nu va putea fi analizat.

Din perspectiva temeiniciei deciziei contestate, instanța constată că dispoziţiile codului de deontologie medicală, reţinute ca fiind încălcate de către reclamant şi anume art. 8 şi art. 11, trebuie analizate prin coroborare cu  dispozițiile din Legea nr. 46/2003, privind drepturile pacientului şi anume capitolele privind dreptul la informare medicală şi dreptul privind consimțământul pacientului la intervenția chirurgicală

Astfel, art. 8 din Codul de deontologie medicală adoptat de Colegiul Medicilor din România stabileşte că: ,,Medicul îşi va dedica întreaga ştiinţă şi pricepere interesului pacientului său şi va depune toată diligenţa pentru a se asigura că decizia luată este corectă, iar pacientul beneficiază de maximum de garanții în raport cu condiţiile concrete, astfel încât starea sa de sănătate să nu aibă de suferit”;

Art. 11:,,Acordarea şi retragerea consimțământului

(1) Nicio intervenţie în domeniul sănătăţii nu se poate efectua decât după ce persoana vizată şi-a dat consimţământul liber şi în cunoştinţă de cauză. (2) În aceleaşi condiţii, consimţământul se poate retrage în orice moment de persoana vizată. (3) Dispoziţiile privind retragerea consimţământului sunt valabile şi în ceea ce priveşte consimţământul exprimat, în condiţiile legii, de altă persoană sau instituţie decât persoana respectivă”.

 Art 6 ,din Legea privind drepturile pacientului prevede că ,,Pacientul are dreptul de a fi informat asupra starii sale de sanatate, a interventiilor medicale propuse, a riscurilor potentiale ale fiecarei proceduri, a alternativelor existente la procedurile propuse, inclusiv asupra neefectuarii tratamentului si nerespectarii recomandarilor medicale, precum si cu privire la date despre diagnostic si prognostic.

 Referitor la obligația diligenței de mijloace ,reglementată de art. 8 din Codul de deontologie medicală, în raport de aceste reglementări, medicul este obligat să dedice întreaga știință și pricepere interesului pacientului său și să depună toată diligența pentru a se asigura c-ă decizia luată este corectă iar pacientul beneficiază de maximul de garanții în raport cu condițiile concrete astfel încât starea sa de sănătate să nu aibă de suferit.

În cazul concret, s-a reținut că pacienta Ş.C.M. a fost internată în perioada 16.11.2015-20.11.2015 la Spitalul Judeţean de Urgenţă _______ – Secţia Chirurgie II cu diagnosticul ,,colecistită acută litiazică” unde a fost supusă unei intervenții chirurgicale laparoscopie de către reclamant.

Se constată că în protocolul operator este specificat faptul că vezica biliară este trimisă la examenul histo-patologic iar în fişa de însoţire a materialului bioptic din 17.11.2015 semnată de către medicul curant, respectiv reclamant şi pacientă, pe lângă diagnostic este şi o descriere macroscopică a colecistului ,,colecist cu pereţi mult îngroşaţi cu zonă de cangrenă false membrane, conţine calculi”.

De asemenea, în scrisoarea medicală se specifică faptul că piesa a fost trimisă la examenul histo-patologic, însă reclamantul nu consemnează nici în epicriză şi nici în scrisoarea medicală eliberată pacientei, recomandarea ca pacienta sau aparţinătorii să revină după rezultatul anatomo-patologic al piesei bioptice.

Prin adresa nr. 17359/30.05.2018  înregistrată la Colegiul Medicilor din România sub nr. 5079/07.06.2018, Spitalul Judeţean de Urgenţă T.J. comunică faptul că rezultatul histo-patologic a fost predat pe data de 22.12.2015 Secţiei Chirurgie II şi anexează copia Registrului de predări.

Este evident că reclamantul a avut cunoștință despre acest rezultat iar comunicarea rezultatului către pacientă era obligaţia sa, obligaţie ce se circumscrie obligaţiei diligenţei de mijloace, reglementată de art. 8 din Codul de deontologie medicală, pentru a-i permite pacientei să beneficieze de maximul de garanţii în raport cu condiţiile concrete astfel încât starea lui de sănătate să nu aibă de suferit, cu atât mai mult cu cât rezultatul anatomo-patologic stabilea diagnosticul unei boli incurabile.

Or, reclamantul nu a menţionat în foaia de observație clinică a pacientei indicaţia, la externare, ca pacienta să revină pentru rezultatul examenului histo-patologic peste trei săptămâni, moment la care ar fi putut să-i propună acesteia un tratament cu viză oncologică, având în vedere rezultatul histo-patologic final.

Conform opiniei exprimată de  prof. univ. dr. M.B., înscris ataşat la fila 156 din dosar, întârzierea cu patru luni a comunicării rezultatului anatomo-patologic poate fi luată în considerare ca o pierdere a șanselor tratamentelor oncologice

Afirmația reclamantului în sensul că niciun act normativ nu îl obligă să-i comunice pacientului rezultatul analizei şi că, pacienta fiind cadru medical putea să obţină singură acest rezultat, nu poate fi reţinută ca un argument în favoarea sa, în contextul în care legea nu condiționează obţinerea rezultatului de formularea unei cereri din partea acesteia, pentru a putea fi invocată o  eventuală culpă a pacientei.

Referitor la acordarea consimțământului pacientului reglementat de art. 11 din codul de deontologie medicală, s-a reţinut că, medicul nu s-a asigurat că formularul de consimțământ informat este completat în conformitate cu datele pacientului şi cele referitoare la intervenţia chirurgicală la care urma să fie supusă aceasta, documentul fiind eliptic, neconformi şi necompletat contrar prevederilor legale referitoare la completarea acestuia, nu conţine descrierea actului medical, ceea ce poate conduce la concluzia că pacientei nu i-a fost explicat cu claritate şi în termeni adecvați consecințele şi riscurile previzibile în ceea ce priveşte efectuarea intervenţiei chirurgicale.

Conform art. 18 din L.46/2003: ,,Consimţământul pacientului este obligatoriu pentru recoltarea, păstrarea, folosirea tuturor produselor biologice prelevate din corpul său, în vederea stabilirii diagnosticului sau a tratamentului cu care acesta este de acord”.

Comisia Superioară de Disciplină a avut în vedere şi raportul de expertiză criminalistică nr. 134015/27.09.2017 depus de domnul Ş.V. cu ocazia audierii în cadrul comisiei care confirmă faptul că, pacienta Ş.C.M. nu a semnat fişa de însoţire a materialului bioptic, semnătura existentă pe acest document fiind a unei alte persoane.

Împrejurarea că reclamantul a informat-o pe pacientă la momentul internării, aşa cum susţine şi cum confirmă și martorul audiat în cauză, asupra intervenţiei şi riscurilor pe care le presupune intervenţia, precum şi faptul că va fi trimis materialul bioptic la Laboratorul Anatomo-patologic, nu-l absolvă pe reclamant de obligaţia de a menţiona în foaia de observație clinică indicaţia la externare ca pacienta să revină pentru rezultatul examenului histo-patologic.

Starea de fapt reţinută de către Comisie cu referire la neconsemnarea în biletul de externare şi în scrisoarea medicală eliberată pacientei la externare, a faptului că s-a efectuat examen histo-patologic,  nu poate fi reţinută întrucât se constată că, în scrisoarea medicală şi în Acordul pacientului informat, este făcută menţiunea trimiterii colecistului la analiză (la EHP) însă în mod pertinent s-a reținut că  prin modul în care a procedat reclamantul, în calitatea sa de medic curant, în sensul că nu i-a comunicat rezultatul analizei ,reprezintă neîndeplinirea obligației de diligență, așa cum este prevăzută în art. 8 din Codul de deontologie medicală adoptat de Colegiul Medicilor din România.

Conform opiniei  potrivit căreia nu există un act normativ care să-l oblige pe medic să informeze pacientul cu privire la rezultatul analizei, la fel poate fi acreditată și opinia conform căreia nu există o obligație legală a pacientului  să ridice  rezultatul analizei de laborator, în contextul în care această analiză a fost trimisă la laborator de către medicul curant, conform protocolului operator, pacienta având dreptul de a fi informată nu numai cu privire la recoltarea și trimiterea, spre analiză a materialului bioptic, dar și cu privire la rezultatul acestei  analizei, întrucât numai în ,aceste condiții actul medical poate fi considerat finalizat.

Interpretând, altfel ,obligația medicului curant, doar în sensul informării cu privire la trimiterea analizei la laborator fără a informa pacientul și cu privire la rezultat, ar fi lipsită de conținut dispoziţia legală, din Legea privind drepturile pacientului, la informația medicală căreia îi corespunde obligația corelativă a medicului de a informa pacientul.

Astfel, este evident că nu au fost depuse toate diligenţele pentru finalizarea actului medical, prin neinformarea pacientei cu privire la rezultatul examenului histo-patologic, privind-o pe aceasta de tratamentul oncologic şi implicit la o şansă de supraviețuire.

Adresa emisă de Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti, care conţine opinia prof. univ. dr. M.B., în sensul că prognosticul cancerului de vezică biliară este extrem de prost, fiind cel mai agresiv cancer digestiv cu rată de supraviețuire  de la 5 ani, depinzând de stadiul evolutiv al bolii şi în condiţiile aplicării corecte a tratamentului, în stadiul I, cum a fost şi cazul de faţă, fiind de 50% supraviețuire la 5 ani.

Astfel, este evident că în cazul în care pacienta ar fi fost informată într-un termen util asupra rezultatului histo-patologic şi dacă ar fi beneficiat de tratament corespunzător ar fi putut avea o şansă de supraviețuire.

Cu privire la susţinerea  reclamantului în sensul că pacienta a semnat înscrisul denumit ,,Acordul pacientului informat”, care a însoțit proba bioptică la laboratorul de analiză, acest aspect este combătut prin raportul de expertiză criminalistică care concluzionează că, semnătura de pe acest înscris nu îi aparţine pacientei.

În baza considerentelor expuse, instanţa constată că decizia pronunţată de către Colegiul Medicilor din România-Comisia Superioară de Disciplină, este temeinică şi legală, acțiunea urmând a fi  respinsă ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge acţiunea formulată de reclamantul S.C.G., cu domiciliul în ____, str. ____, nr. _____, judeţul ______, în contradictoriu cu pârâtul Colegiul Medicilor din România-Comisia Superioară de Disciplină, cu sediul în _____, Sector _____, str. ______, nr. ____.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare, ce se va depune la sediul Tribunalului Gorj.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin grefa instanţei.

Preşedinte,Grefier,

............ .................

Red. ......

Tehnored. .............

Ex.4/30.07.2020

Domenii speta

Spete similare