Recunoaștere paternitate

Cod ECLI ECLI:RO:TBGRJ:2021:051.00...

Cod operator 2442/2443

Dosar nr. .../267/2020 R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA I CIVILĂ

Decizie nr. 1004/2021

Şedinţa publică din data de 27 mai 2021

Instanţa constituită din:

Preşedinte: ..

Judecător:  ....

Grefier: ....

Pe rol  se află judecarea apelului declarat de apelantul - reclamant ... împotriva sentinței civile nr. ... din 16.02.2020 pronunţate de Judecătoria Novaci în dosarul nr. .../267/2020, în contradictoriu cu intimaţii - pârâţi ... şi ..., fostă ..., având ca obiect recunoaștere paternitate.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică, a răspuns intimata - pârâtă ..., fostă Stanciu, actualmente ..., după verificarea identității de către președintele completului de judecată, lipsă fiind apelantul - reclamant ..., reprezentat de avocat ..., în baza împuternicirii avocaţiale nr. 0156261 din 18.02.2021, aflată la fila nr. 7 din dosar şi intimatul - pârât ....

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă după care,

Nemaifiind cereri de formulat, excepţii de invocat şi probe de administrat, s-a constatat apelul în stare de judecată şi s-a acordat cuvântul în dezbateri.

Avocat ..., pentru apelantul – reclamant, solicită admiterea apelului, anularea sentinţei şi, pe fond, admiterea cererii de chemare în judecată, arătând că prima instanţă a respins cererea de chemare în judecată, deşi reclamantul a făcut tot ceea ce era necesar pentru a se stabili situaţia copilului, reţinând că nu a fost indicat corect temeiul de drept, respectiv art. 429 din Codul civil şi nu art. 434, în care se încadrează situaţia de faţă, fără a fi puse în discuţie aceste aspecte şi încălcându-se astfel principiul disponibilităţii. Arată că la o zi după rămânerea definitivă a hotărârii de divorţ s-a născut minora, situaţie în care s-a prezumat că este copil din căsătorie. Totodată, arată că există acel certificat eliberat în Norvegia în care sunt menționați ambii părinți, însă în România nu poate fi transcris acest certificat. Solicită efectuarea cuvenitelor modificări cu privire la nume, fără cheltuieli de judecată.

Intimata - pârâtă ..., fostă .., actualmente .., arată că este de acord cu admiterea apelului.

TRIBUNALUL

Asupra apelului de faţă:

Prin sentința civilă nr. .../16.02.2020 pronunţată de Judecătoria Novaci în dosarul nr. .../267/2020, a fost respinsă acţiunea în paternitate formulată de reclamantul ..., în contradictoriu cu pârâţii ... şi ... - fostă Sta...nciu, ca reprezentantă legală a minorei ..., cu domiciliul în localitatea ..., nr. ..., oraş ..., jud. ....

Pentru a pronunţa această sentință, prima instanță a reţinut că prin acţiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Novaci la data de 02.11.2020 sub nr. dosar .../267/2020, reclamantul ... a chemat în judecată pârâţii ... şi ... (fostă ..), ca reprezentantă legală a minorei ..., solicitând instanţanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se constate că pârâtul ... nu este tatăl minorei ..., născută la data de 13.02.2020, şi să se dispună radierea numelui acestuia din certificatul de naştere al minorei de la rubrica tată, precum şi la numele fetiţei să fie menţionat numele ..., aşa cum este menţionat în certicatul de naştere emis de autorităţile norvegiene. A precizat de asemenea că nu solicită cheltuieli de judecată.

În motivare, reclamantul a arătat că, în fapt, în urmă cu aproximativ 4 ani a început o relaţie cu ... (actualmente ...) în timp ce erau amândoi în ..., relaţie pe care o au şi în prezent, şi din care a rezultat minora ..., născută la data de 13.02.2020 în ..., ..., fiind emis certificatul de naştere norvegian din care rezultă că el şi partenera sa sunt părinţi minorei, fetiţa purtând numele de .... În luna iulie 2020 au venit împreună în România pentru a rezolva situaţia mamei fiicei sale şi pentru a transcrie certificatul de naştere al fetiţei, însă la momentul când au mers la serviciul de stare civilă, li s-a comunicat că nu poate fi transcris certificatul, dat fiind faptul că este o problemă cu numele mamei care după divorţ a devenit Vasile şi cu faptul că fetiţa a fost concepută anterior desfacerii căsătoriei mamei fiicei sale, prezumându-se a fi copilul soţului mamei, sens în care le-a fost eliberat certificat de naştere pentru fetiţă, în care aceasta poartă numele ..., la părinţi fiind trecută mama ... (actualmente ...) şi tatăl ... - fostul soţ al mamei copilului. Precizează, de asemenea, că partenera sa a promovat cererea de divorţ la data de 23.08.2018 la Judecătoria ..., unde a fost ultimul domiciliu comun cu fostul său soţ, căsătoria fiind desfăcută la data de 11.09.2019 prin sentinţa civilă nr. ..., pronunţată în dosarul civil nr. ..../270/2018 al Judecătoriei Oneşti şi a rămas definitivă prin neapelare la data de 12.02.2020.

Instanța, analizând cererea reclamantului, a reținut că s-a depus o traducere din limba norvegiană intitulată ,,Certificat de naștere’’ f. 13 unde este menționată …, iar la rubrica Nume părinți … și …, iar la data nașterii 13.02.2020, însă din hotărârea de divorț privind pe … și … depusă la dosar f. 16 - 17 rezultă aceasta a fost pronuțată la data de 11.09.2019, nemaifiind apelată. Această situație care privește copilul născut la 13.02.2020, ulterior pronunțării hotărârii de divorț, dar conceput anterior pronunțării hotărârii de divorț, face să nu fie întrunite condițiile prevăzute de art. 429 C. civ., invocat de reclamant. Potrivit art. 429 alin. 5 C. civ., tatăl biologic poate introduce acțiunea împotriva soțului mamei și a copilului. Dacă aceștia sunt decedați, acțiunea se pornește împotriva moștenitorilor. Prin urmare, din cuprinsul normei de la art. 429 alin. 5 C. civ. rezultă că este necesar să existe o căsătorie în ființă la data introducerii acțiunii în tăgada paternității, articolul menționând că se introduce acțiune împotriva ,,soțului mamei’’, nu împotriva fostului soț al mamei. În cazul în care căsătoria a fost desfăcută anterior introducerii cererii de chemare în judecată, se poate formula o cerere în baza art. 434 C. civ., însă reclamantul a înțeles să se întemeieze pe art. 429 C. civ., care nu este însă aplicabil decât în cazul căsătoriilor în curs la data introducerii cererii de chemare în judecată. Așadar, nefiind îndeplinite în cauză prevederile art. 429 C. civ., instanța a respins  primul capăt de cerere al acțiunii. Având în vedere soluția dată primului capăt de cerere, instanța a respins și al doilea capăt de cerere al acțiunii.

Împotriva sentinţei a declarat apel apelantul reclamant ..., arătând că în mod greşit prima instanţă a respins cererea, apreciind că suntem în situaţia prevăzută de  art. 434 Cod civil şi nu în cea prevăzută de art. 429 C. civ., acest aspect nefiind pus în discuţia părţilor şi fiind astfel încălcat principiul contradictorialității, instanţa soluţionând cauza fără a intra în cercetarea fondului.

Astfel, instanţa a analizat superficial cauza, interpretând într-o manieră proprie şi greşită textul art. 434 C. civ., pe care-l consideră aplicabil în cauză, articolul respectiv vizând în realitate situaţia în care prezumţia de paternitate nu se aplică, dispoziţie aplicabilă atunci când părinţii copilului nu au fost niciodată căsătoriţi sau copilul s-a născut anterior căsătoriei ori s-a născut după 300 de zile de la încetarea sau desfacerea căsătoriei, doctrina fiind clară în acest sens că la genul acesta de acţiune se recurge atunci când în mod greşit un copil a fost înregistrat în actele de stare civilă ca fiind născut din căsătorie, ceea ce a atras, în mod eronat, aplicarea prezumţiei de paternitate, nu atunci când copilul a fost corect înregistrat, din punct de vedere al legii române, ca fiind născut din căsătorie, situaţie în care singura soluţie legală este tăgada paternităţii.

În concluzie, textul de lege pe care instanţa în mod greşit a considerat că este aplicabil în speţă vizează situaţia în care prezumţia de paternitate s-a aplicat din eroare sau prin fraudă și nu situaţia din cauza dedusă judecăţii.

Revenind la speţa de faţă, se reţine că în urmă cu aproximativ 4 ani a început o relaţie cu .. (actualmente ...) în timp ce erau amândoi în ..., relaţie pe care în prezent s-a finalizat prin căsătorie, din relaţia lor rezultând minora ..., născută la data de 13.02.2020 în .. - ..., fiind emis certificatul de naştere norvegian din care rezultă că apelantul şi partenera sa (de la acel moment) sunt părinţii minorei, fetiţa purtând numele de .... Aşa cum a arătat, actuala sa soţie era căsătorită la momentul când au început relaţia, aceasta promovând cererea de divorţ la data de 23.08.2018 la Judecătoria ..., unde a fost ultimul domiciliu comun cu fostul său soţ - prezumtivul tată al fetiţei lor, căsătoria fiind desfăcută la data de 11.09.2019 prin sentinţa civilă nr. ..., pronunţată în dosarul civil nr. .../270/2018 al Judecătoriei Oneşti, şi a rămas definitivă, prin neapelare, la data de 12.02.2020, şi nu aşa cum reţine instanţa de fond că a rămas definitivă la data pronunţării, fetiţa născându-se la data de 13.02.2020.

Nu în ultimul rând, solicită a se observa că instanţa, ignorând interpretarea dată de doctrină articolului 429 C. civ. şi fără nicio logică juridică, interpretează sintagma „soţul mamei" într-un sens uimitor, fără a şti că sintagma respectivă vizează, de fapt, soţul mamei de la momentul concepţiei, care până la naşterea copilului poate deveni fost soţ.

În concret, în speţă suntem în situaţia în care certificatul de naştere emis în România este completat la rubrica tată cu numele fostului soţ al mamei fiicei sale, dat fiind faptul că fetiţa a fost concepută anterior desfacerii căsătoriei celor doi, prezumându-se a fi copilul soţului mamei, sens în care le-a fost eliberat certificat de naştere în care fetiţa poartă numele Stanciu, la părinţi fiind trecută mama ... şi tatăl ... - fostul soţ al mamei copilului, aspecte neconforme cu realitatea din punct de vedere al filiaţiei reale.

Cu privire la fondul cauzei, solicită a se avea în vedere starea de fapt descrisă prin cererea de chemare în judecată, probatoriul depus în faţa primei instanţe, precum şi faptul că s-au căsătorit şi actualmente singurul lor neajuns este cel privind rezolvarea situaţiei fetiţei lor din punct de vedere legal, astfel că solicită admiterea apelului, anularea sentinţei şi, judecând fondul, să se admită acţiunea.

La data de 20.04.2021, intimata pârâtă ..., fostă ..., a depus întâmpinare, solicitând admiterea apelului şi, rejudecând cauza, să fie admisă acţiunea, aşa cum a fost formulată, dat fiind faptul că starea de fapt arătată de tatăl fiicei sale, actualmente soţul său, este reală. Consideră că prima instanţă a pronunţat cu multă uşurinţă o soluţie greşită, părţile fiind în situaţia în care nu pot lămuri din punct de vedere legal situaţia fetiţei, în acest moment fiind o familie, care este nevoită să stea despărţită, deoarece soţul său  lucrează în continuare în Norvegia, iar mama cu fetiţa nu pot merge împreună cu acesta, fiind în imposibilitatea de a ieşi cu fetiţa din ţară, până nu se lămureşte situaţia acesteia, pentru a-i putea întocmi documentele necesare: certificat de naştere, paşaport etc..

Analizând actele şi lucrările dosarului, tribunalul reţine următoarele:

Prin sentința civilă nr. ..../16.02.2020 pronunţată de Judecătoria Novaci în dosarul nr. .../267/2020, a fost respinsă acţiunea în paternitate formulată de reclamantul ..., în contradictoriu cu pârâţii ... şi ... - fostă ..., ca reprezentantă legală a minorei ..., cu domiciliul în localitatea ..., nr. ..., oraş ..., jud. ....

În opinia primei instanțe, situația descrisă, care privește copilul născut la 13.02.2020, ulterior pronunțării hotărârii de divorț, dar conceput anterior pronunțării hotărârii de divorț, face să nu fie întrunite condițiile prevăzute de art. 429 C. civ., invocat de reclamant.

Se constată că, în speță, minorul a fost conceput de reclamant și de pârâtă în timpul căsătoriei acesteia cu pârâtul ..., de aceea a operat prezumția de paternitate, conform art. 414 alin. 1 din Codul civil, dar în temeiul art. 414 alin. 2, paternitatea poate fi tăgăduită, dacă este cu neputință ca soțul mamei să fie tatăl copilului.

Potrivit art. 429 alin. 1 din Codul de procedură civilă, acțiunea în tăgada paternității poate fi pornită de soțul mamei, de mamă, de tatăl biologic, precum și de copil. Ea poate fi pornită sau, după caz, continuată și de moștenitorii acestora, în condițiile legii.

Reclamantul a dovedit cu certificatul de naștere al minorului emis în ... și cu buletinul de analize medicale nr. ... că este tatăl biologic al minorei ..., născută la data de 13 februarie 2020, drept care și-a dovedita calitatea procesuală în cauză, cât și temeinicia cererii de chemare în judecată, raportat la dispozițiile art. 429 alin. 1 din Codul civil, constatându-se că acestea sunt aplicabile în cauză, nu art. 434 din Codul civil, care apare ca o dispoziție generală față de norma specială detaliată.

Astfel, conform art. 432 alin. 1 din Codul civil, acțiunea în tăgada paternității introdusă de către cel care se pretinde tată biologic poate fi admisă numai dacă acesta face dovada paternității sale față de copil.

Pe cale de consecință, interpretarea dată de prima instanță dispozițiilor incidente nu poate fi primită și, pentru toate considerentele de fapt și de drept expuse, tribunalul va admite apelul, în baza art. 480 alin. 2 C. pr. civ., și va schimba sentința în sensul că va admite cererea de chemare în judecată și va constata că pârâtul .... nu este tatăl minorei ..... De asemenea, în temeiul art. 438 alin. 1 din Codul civil, va admite capătul accesoriu din cerere și va dispune radierea numelui acestuia din certificatul de naştere al minorei de la rubrica tată, precum şi la numele fetiţei să fie menţionat numele "...".

Având în vedere că părinții biologici ai minorei s-au căsătorit între timp, nu mai este necesar a se dispune din oficiu cu privire la celelalte aspecte menționate în art. 438 alin. 1 din Codul civil.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul declarat de apelantul reclamant ..., domiciliat în localitatea ..., nr. ..., oraşul ..., judeţul ..., CNP ..., cu domiciliul ales pentru comunicare acte la Cabinet de Avocat ..., cu sediul în mun. ..., b-dul .., bl. ..., sc. .., et. .., ap. ..., jud. ..., împotriva sentinței civile nr. .../16.02.2020 pronunţată de Judecătoria Novaci în dosarul nr. ../267/2020, în contradictoriu cu intimaţii pârâţi ..., cu domiciliul în sat .., comuna ..., judeţul ., şi ... - fostă ..., ca reprezentantă legală a minorei ..., cu domiciliul în localitatea ..., nr. .. oraș ...., jud....

Schimbă sentinţa în sensul că admite cererea de chemare în judecată.

Constată că pârâtul ... nu este tatăl minorei ....

Dispune radierea numelui acestuia din certificatul de naştere al minorei de la rubrica tată, precum şi la numele fetiţei să fie menţionat numele "...".

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, azi, .....2021. 

Preşedinte,

........Judecător,

.....

Grefier,

.......

Red. ..../Tehn. ....

J.f. ..../Ex. 5/07 iunie 2021

Domenii speta

Spete similare