Notificare adresată unităţii deţinătoare. Obligaţia acesteia de a o transmite entităţii învestite cu soluţionarea ei

Curtea de Apel Cluj, Secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale, pentru minori şi familie, decizia civilă nr. 92/A din 14 aprilie 2010

Prin sentinţa civilă nr.773 din 26 noiembrie 2009 a Tribunalului Cluj, s-a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului Bucureşti.

S-a admis în parte acţiunea civilă intentată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta U.B.V. Cluj-Napoca şi AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI Bucureşti şi în consecinţă, a fost obligată pârâta U.B.V. Cluj-Napoca, să direcţioneze entităţii învestite cu soluţionarea notificării înregistrate sub nr.1468 din 10.08.2001 privitor la solicitările pentru terenul în suprafaţă de 3595 mp situat în Cluj-Napoca.

A fost obligată pârâta AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI Bucureşti ca în termen de 60 de zile să emită o decizie de soluţionare a notificării înregistrate sub nr.1468 din 10.08.2001, privind terenul, prin care să propună despăgubiri în condiţiile legii speciale şi pe care să le înştiinţeze Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.

Au fost respinse celelalte pretenţii ale reclamantului.

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că prin notificarea nr.1468 din 10.08.2001, înregistrată la executorul judecătoresc, reclamantul H.I., în calitate de  moştenitor după H.I. şi H.T., a solicitat restituirea în natură a imobilului înscris în CF nr.24159, nr.top 21593/1, 21594/1, nr.top 21593/2 şi nr.top 21544/2, precum şi terenul aferent.

Prin dispoziţia nr. 3564 din 28.05.2008 emisă de  Primarul municipiului Cluj-Napoca, s-a propus acordarea de despăgubiri în favoarea reclamantului, pentru construcţia în suprafaţă de 121 mp şi pentru terenul în suprafaţă de 1210 mp din imobilul înscris în CF nr.24159, nr.top 21593/1 şi 21594/1. Terenul în suprafaţă de 3595 mp, cu nr.top 21593/1/, 21594/1/1, 21593/2/1, 21594/2/1, 21594/1/2/1, 21594/2/2/1, 21593/2/2/1 şi 21593/1/2/1 este ocupat de U.B.V., căreia urmează  să-i fie transmis dosarul, în timp ce restul terenului este situat în zona sistematizată.

Din CF nr.126040 Cluj-Napoca, rezultă că U.B.V. este proprietara imobilului teren expropriat de la antecesorii reclamantului şi dobândit în baza contractului de vânzare-cumpărare încheiat cu SCC T. SA Cluj-Napoca, unitate privatizată, care a obţinut certificatul de atestare  a dreptului de proprietate asupra terenului, seria CJ nr.00039 emis la data de 28 septembrie 1995 de către Consiliul Judeţean Cluj.

Raportat la prevederile art. 21 pct.1 lit. e) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr.10/2001, U.B.V. nu este entitate învestită cu soluţionarea notificărilor, situaţie în care în mod greşit s-a transmis acestei instituţii obligaţia de a emite dispoziţia privind soluţionarea notificării, când potrivit art. 29 din Legea nr.10/2001, entitatea învestită este A.V.A.S. Bucureşti.

Împotriva acestei sentinţe, a declarat apel pârâta Autoritatea pentru Valorificarea Arhivelor Statului Bucureşti, solicitând schimbarea ei în sensul admiterii excepţiei invocate în faţa instanţei de fond, iar pe fondul cauzei respingerea acţiunii faţă de AVAS Bucureşti, ca neîntemeiată.

În motivarea apelului, pârâta a susţinut că un prim motiv de apel îl constituie respingerea de  către instanţa de fond a excepţiei privind lipsa calităţii procesuale pasive a AVAS Bucureşti.

Aceasta nu a fost notificată legal, astfel că nu poate fi obligată să se pronunţe asupra unei notificări ce nu i-a fost trimisă spre soluţionare.

Legea specială a instituit o procedură prealabilă şi obligatorie pe care reclamantul nu a îndeplinit-o în termenul legal, faţă de pârâta-apelantă.

Notificarea i-a fost adresată Primăriei municipiului Cluj-Napoca, iar aceasta a transmis-o pârâtei U.B.V., care nu s-a pronunţat asupra ei.

Acţiunea în justiţie are caracter subsidiar şi facultativ, neputând fi exercitată decât după epuizarea procedurii administrative prealabile şi obligatorii.

Persoana îndreptăţită, nemulţumită de modul de rezolvare a cererii de restituire în natură sau de stabilire a măsurilor reparatorii în echivalent, are la îndemână acţiunea în justiţie.

Principalul efect al notificării, constă tocmai în învestirea persoanei notificate cu obligaţia de a o rezolva în condiţiile prevăzute de lege, astfel încât reclamantul nu poate învesti cu soluţionarea aceleiaşi cereri, atât instanţa de judecată cât şi organul administrativ cu activitate jurisdicţională, deoarece procedura judiciară nu poate suplini procedura administrativă de restituire în natură sau echivalent, întrucât s-ar ajunge la elaborarea dispoziţiilor Legii nr.10/2001.

Acţiunea este şi lipsită de un temei legal, atâta vreme cât nu i se poate imputa AVAS Bucureşti nesoluţionarea notificării reclamantului. Pârâta-apelantă nu poate fi acuzată de pasivitate, cât timp nu a fost legal învestită cu soluţionarea revendicării reclamantului, fie de către societatea pârâtă prin declinarea competenţei de soluţionare a notificării, fie de reclamant prin înaintarea în termenul prevăzut de lege sub sancţiunea decăderii, a unei notificări cu privire la imobilul în cauză.

Reclamantul-intimat H.I. prin concluziile scrise depuse, a solicitat respingerea apelului ca nefondat.

Pârâta-apelantă a depus un înscris intitulat „note scrise”, al cărui conţinut constituie reluarea cu exactitate a motivelor de apel.

Examinând apelul prin prisma motivelor invocate, curtea reţine următoarele.

Corespunde realităţii că Legea nr.10/2001 a instituit o procedură administrativă prealabilă şi obligatorie, care debutează cu înregistrarea notificării de către persoana interesată la executorul judecătoresc, în termenul iniţial de 6 luni prevăzut de art. 21 alin. (1) din Legea nr.10/2001, prelungit cu 3 luni prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.109/2001 şi cu încă 3 luni prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.145/2001.

Acest termen în final de un an, este un termen de decădere, nemaifiind prelungit ulterior cu ocazia modificărilor şi completărilor repetate aduse Legii nr.10/2001. Dacă astăzi reclamantul i-ar adresa o notificare direct pârâtei AVAS Bucureşti, aceasta ar fi respinsă ca fiind tardivă.

Tocmai pentru a se preîntâmpina asemenea situaţii de incertitudine cu privire la deţinătorul imobilului, neimputabile persoanei îndreptăţite, în art. 22 alin. (4) din Legea nr.10/2001, republicată, s-a prevăzut că „notificarea înregistrată face dovada deplină în faţa oricăror autorităţi, persoane fizice sau juridice, a respectării termenului prevăzut la alin. (1), chiar dacă a fost adresată altei unităţi decât cea care deţine imobilul”.

Aşa după cum a reţinut în mod corect prima instanţă, terenul expropriat de la antecesorii reclamantului a intrat în patrimoniul SCC T. SA Cluj-Napoca, potrivit certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria CI, nr.0039 emis la data de 28 septembrie 1995 de Consiliul judeţean Cluj. Ulterior, societatea comercială de construcţii a înstrăinat terenul în litigiu, Fundaţiei U.B.V. Cluj-Napoca.

În această situaţie, în speţă sunt aplicabile dispoziţiile art. 29 alin. (1) – (3) din Legea nr.10/2001, republicată, conform cărora:

„ (1) Pentru imobilele evidenţiate în patrimoniul unor societăţi comerciale privatizate, altele decât cele prevăzute la art. 21 alin. (1) şi (2), persoanele îndreptăţite au dreptul la despăgubiri în condiţiile legii speciale privind regimul de stabilire şi plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, corespunzătoare valorii de piaţă a imobilelor solicitate.

(2) Dispoziţiile alin. (1) sunt aplicabile şi în cazul în care imobilele au fost înstrăinate.

(3) În situaţia imobilelor prevăzute la alin.(1) şi (2), măsurile reparatorii în echivalent se propun de către instituţia publică ce efectuează sau, după caz, a efectuat privatizarea, dispoziţiile art. 26 alin. (1) fiind aplicabile în mod corespunzător”.

Acestea sunt dispoziţiile legale ce îi conferă pârâtei-apelante Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului Bucureşti, calitatea de unitate deţinătoare, respectiv de entitate învestită cu soluţionarea notificării reclamantului-intimat şi prin urmare calitate procesuală pasivă.

Până ce nu i s-a transmis de către pârâta-intimată Fundaţia U.B.V., notificarea reclamantului-intimat înregistrată sub nr.1468/10.08.2001 la Biroul executorului judecătoresc Stolnean Romeo Marius, însoţită de documentaţia aferentă, pârâta-apelantă nu a avut obligaţia  să o soluţioneze, însă după ce i se va transmite, va avea  obligaţia să o soluţioneze în termenul legal de 60 de zile prevăzut de art. 25 alin. (1) din Legea nr.10/2001, republicată, prin decizie motivată.

Având în vedere că în baza acestor dispoziţii legale, pârâta-apelantă este entitate învestită cu soluţionarea notificării reclamantului-intimat, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului Bucureşti are calitate procesuală pasivă în cauză.

Nu este adevărat că prima instanţă ar fi acuzat-o pe pârâta AVAS Bucureşti de pasivitate în soluţionarea notificării, câtă vreme nu i s-a transmis încă notificarea, aşa cum susţine în mod neîntemeiat apelanta, obligaţia soluţionării incumbându-i în termen de 60 de zile de la data primirii ei de la pârâta-intimată Fundaţia U.B.V..

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 296 C.pr.civ., se va respinge apelul pârâtei împotriva sentinţei tribunalului, ca nefondat.

Domenii speta

Spete similare