Încheiere de amânare a pronunţării. Nesemnare de către unul dintre judecători. Consecinţe

Curtea de Apel Cluj, Secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale, pentru minori şi familie, decizia nr. 80 din 18 ianuarie 2010

La data de 12.10.2009, prin sentinţa civilă nr. 2690/2009, pronunţată de Tribunalul Cluj, s-a respins acţiunea formulată de către reclamantul K.K. împotriva pârâtei Casa Judeţeană de Pensii Cluj.

Pentru a pronunţa soluţia menţionată, prima instanţă a reţinut că prin Decizia nr. 251208/28.05.2008, reclamantului i s-a stabilit o pensie  pentru munca depusă şi limită de vârstă  în cuantum de 1037 lei, punctajul mediu anual determinat fiind de 1,78245 puncte.

Conform tabelului privind datele si elementele care au condus la determinarea punctajului mediu anual si a stagiului de cotizare întocmit de către pârâtă, în perioada 01.01.1964-01.110.2007 s-a luat în considerare salariul mediu, stagiul total de cotizare fiind de  31 ani si 6 luni.

La data de 17.03.2009 s-a înregistrat la registratura instanţei raportul de expertiză contabilă judiciară privind prezenta acţiune, reclamantul  arătând că este complet şi că se impune luarea în considerare a variantei a II-a.

La termenul din data de 07.05.2009 pârâta a depus obiecţii la expertiză si precizări pentru instanţă, la acestea răspunzând expertul prin scriptul depus în data de 25.08.2009.

Din această completare la raportul de expertiză rezultă că pârâta a procedat în mod nelegal întrucât  a încălcat două principii de bază atunci când i-a calculat reclamantului drepturile, respectiv principiul neretroactivităţii si principiul la contribuţii egale se acordă pensii egale.

De asemenea, a arătat că punctajul  total pe anii lucraţi si punctajul pentru pensia suplimentară nu a fost calculat în mod corect.

Conform principiului contributivităţii, în stabilirea cuantumurilor pensiilor si a altor drepturi acordate, trebuie să se reflecte întreaga activitate desfăşurată si întreaga perioadă de cotizare, inclusiv perioadele necontributive asimilate stagiului de cotizare.

Pe baza acestui principiu, pentru fiecare an din stagiul de cotizare se stabileşte un punctaj, iar pentru întreaga perioadă a stagiului de cotizare, se determină punctajul mediu care constituie baza de calcul la stabilirea cuantumului pensiei.

Potrivit art. 37 alin. l din Legea nr. 19/2000 republicată, stagiul de cotizare se constituie din însumarea perioadelor pentru care s-a datorat contribuţia la bugetul asigurărilor sociale de stat. În sistemul public de pensii sunt asiguraţi obligatoriu, prin efectul legii, persoanele care desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 5 alin. l din Legea 19/2000 republicată.

Calculul si plata contribuţiei de asigurări sociale datorate de asiguraţii prevăzuţi la art. 5 alin. l pct. I si II din Legea nr. 19/2000 se face lunar de către angajator potrivit dispoziţiilor art. 22 alin. l din lege. In cazul în care salariatul a prestat activitate si i s-a calculat contribuţia de asigurări sociale, dar angajatorul nu si-a îndeplinit obligaţia de virare a acesteia Casei Teritoriale de Pensii, culpa îi aparţine acesteia din urmă, si, în consecinţă,  perioada respectivă nu poate fi ignorată atunci când se calculează ori recalculează drepturile cuvenite asiguratului câtă vreme asigurarea s-a făcut  prin efectul legii.

Aşa cum prevăd dispoziţiile art. 78 alin.4 din Legea nr. 19/2000, modificat prin  art. I din Legea nr. 250/2007, punctajul asiguratului stabilit conform prevederilor alin. l si 2 se calculează la nivelul  veniturilor brute realizate pentru care s-au plătit contribuţii de asigurări sociale. Persoana care după pensionare mai desfăşoară o activitate aducătoare de venituri, este obligată prin lege să plătească contribuţia la bugetul asigurărilor sociale de stat datorată  în raport cu veniturile realizate.

Valorificarea unor perioade dovedite cu adeverinţe emise de unităţile ori societăţile unde si-au desfăşurat activitatea asiguraţii se face prin recalcularea pensiei. Punctajul anual pentru aceste perioade ori pentru stagiul suplimentar se adaugă la punctajul luat in calcul iniţial, modificându-se astfel punctajul mediu si în mod corespunzător creşte cuantumul pensiei.

Potrivit art. 164 alin.3 din Legea 19/2000 republicată, la determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin. l, se au in vedere si sporurile cu caracter permanent, care, după data de 01.04.1992 au făcut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislaţiilor anterioare si care sunt înregistrate in carnetul de muncă.

Conform prevederilor art. I, pct.7 din Ordinul nr. 680/01.08.2007 al Ministrului Muncii, Familiei si Egalităţii de Şanse, prin sintagma „venitul brut realizat lunar” se înţelege venitul brut in bani achitat din fondul de salarii, reprezentând salariile de bază brute corespunzătoare timpului efectiv lucrat în program normal si suplimentar potrivit formei de salarizare aplicate, inclusiv indemnizaţiile de conducere, salariile de merit, indexările, compensările si alte drepturi care , potrivit actelor normative, fac parte din salariul de bază, sporurile, indemnizaţiile si sumele acordate sub formă de procent din salariu ori sume fixe, indiferent dacă au caracter permanent sau nu, plătite pentru: condiţii deosebite de muncă, activitate desfăşurată în mediul rural, in zone izolate, activitate desfăşurată de nevăzători, munca prestată în schimbul de noapte, îndeplinirea unor sarcini, activităţi şi responsabilităţi suplimentare funcţiei de bază, sporul de fidelitate si altele asemănătoare. De asemenea, sunt incluse sumele plătite pentru timpul nelucrat (concediu de odihnă, concediu de studii, zile de sărbători, zile de repaos suplimentar si orice alte întreruperi ale lucrului din motive neimputabile salariaţilor.

Dispoziţiile  alin.3 al art. 161 din Legea nr. 19/2000, aşa cum a fost completată si modificată (introdus prin art. I din OUG nr. 19/21.03.2007) prevăd că la determinarea punctajului mediu anual se utilizează un punct pentru fiecare lună  din stagiul de cotizare realizate in perioadele anterioare datei de 01.09.1947, indiferent de nivelul drepturilor salariale înregistrate in carnetul de muncă sau dovedite ori pentru care  în carnetul de muncă nu sunt înregistrate drepturile salariale. Pentru perioadele cuprinse intre data de 01.09.1947-31.12.1962, se utilizează un punct pentru fiecare lună de stagiu de cotizare în situaţia in care prin valorificarea drepturilor salariale din actele doveditoare rezultă, pentru fiecare lună, un stagiu de cotizare mai mic decât cel prevăzut la litera „b”.

Din materialul probator existent la dosarul cauzei, respectiv datele privitoare la activitatea în muncă si calculul punctajului anual, a rezultat că reclamantului  i s-a calculat în mod corect punctajul mediu anual  si ca atare, drepturile cu titlu de pensie cuvenite  acestuia au reflectat contribuţiile depuse  si perioada pentru care  acestea au fost depuse.

Instanţa a considerat că  variantele întocmite de către expert prin expertiza  judiciară încuviinţată în cauză  nu corespund realităţii, din dosarul de pensie  existent rezultând  că i-au fost luate în considerare toate veniturile si sporurile de care a beneficiat şi ca atare,  acţiunea acestuia nu este întemeiată.

Având în vedere cele mai sus arătate, instanţa, în temeiul art. 155 si urm. din Legea nr. 19/2000 republicată, a respins acţiunea formulată de reclamant în contradictoriu cu pârâta ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, în termen legal, reclamantul, solicitând admiterea acestuia, modificarea, în sensul admiterii contestaţiei aşa cum a fost formulată.

Arată că prima instanţă nu a indicat considerentele pentru care nu a avut în vedere la stabilirea soluţiei varianta a II a din lucrarea de expertiză. Apreciază că motivarea se rezuma doar la primele, sporurile, care ar fi fost luate in calcul, fără însă ca instanţa să fi făcut verificări în acest sens.

Instanţa a interpretat greşit contestaţia, neanalizând si neluând in considerare expertiza efectuata, aceasta întrucât si in varianta 1, calculul pensiei s-a făcut greşit, nefiind reflectată realitatea drepturilor recurentului;

Învederează, de asemenea, faptul că hotărârea criticata este lipsita de temei legal, încalcă grav principiul neretroactivităţii legilor, întrucât nu s-a luat in calcul varianta a II a din expertiza cu un punctaj de 1,86033, în cadrul acestei variante calculul fiind făcut două perioade - o perioada din 1964 până la I aprilie 200l, iar altul pe intervalul 1 aprilie 2001- 30 decembrie 2007.

Prin întâmpinarea depusă, Casa Judeţeană de Pensii Cluj a solicitat respingerea recursului.

La termenul din 18.01.2010, Curtea a invocat din oficiu motivul de ordine publică, constând în nesemnarea încheierii de dezbatere a cauzei de către unul dintre judecătorii care au făcut parte din completul de judecată la fond.

Examinând  hotărârea  în raport  de  motivul de ordine  publică invocat  din oficiu, Curtea  va admite  recursul pentru următoarele considerente:

Prin încheierea  din data de  08.10.2009,  prima  instanţă, după ce a acordat cuvântul asupra fondului litigiului, a dispus amânarea  pronunţării hotărârii  pentru data de 12.10.2008, fără însă ca această încheiere să fie  semnată de către unul dintre judecătorii care a făcut parte din completul de judecată.

Nesemnarea încheierii de amânare a pronunţării, nu permite instanţei de control judiciar să verifice modul în care au fost respectate dispoziţiile  imperative referitoare la compunerea completului de judecată şi dacă hotărârea reflectă opinia judecătorilor, ceea ce atrage incidenţa motivului de casare prevăzut de art.304 pct.5 Cod proc.civ.

Pentru considerentele  expuse anterior, Curtea de Apel, în temeiul art.312 alin.3 raportat la  art.304 pct.5  Cod proc.civ., va admite recursul, va  casa hotărârea şi va trimite cauza spre rejudecare primei instanţe care va urmări respectarea cerinţelor impuse de art.261 alin.1 Cod proc.civ.

Domenii speta

Spete similare