Inselaciune

ROMÂNIA

TRIBUNALUL HUNEDOARA – SECŢIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR. 106/A/2008 DOSAR NR. 1478/243/2007

Şedinţa publică din 02 aprilie 2008

PREŞEDINTE : ………………… - judecător

……………….. - preşedinte de secţie

………………… - grefier

Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara a fost reprezentat de dl. procuror ………………

Pentru astăzi fiind amânată pronunţarea asupra apelului penal declarat de către inculpatul J.T. împotriva sentinţei penale nr. 344/06.12.2007 pronunţată de Judecătoria Hunedoara, judeţul Hunedoara (judecător ………………).

S-a constatat că, prin serviciul registratură al instanţei, inculpatul apelant J.T., a depus la dosar concluzii scrise şi copia rechizitoriului întocmit în dosar nr. 1142/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Hunedoara.

S-a constatat, de asemenea,  că mersul dezbaterilor şi concluziile părţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data de  20 martie 2008, care face parte integrantă din prezenta decizie.

TRIBUNALUL

Asupra apelului penal de faţă:

prin sentinţa penală nr. 344/2007, Judecătoria Hunedoara a condamnat pe inculpatul J.T., la:

-3 (trei) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune prev. şi ped. de art. 215 al. 1 şi 2 c.p. u aplic. art. 37 lit.”b” c.p.

-1(un) an şi 6(şase) luni închisoare pentru tentativă la infracţiunea de

înşelăciune prev. şi ped. de art. 20 c.p. rap. la art. 215 al. 1 şi 2 c.p. cu aplic. art. 37 lit.”b” c.p.

-1(un) an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de conducere pe drumurile

publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere prev. de art. 86 al. 1 din OUG 195/2002, cu aplic. art. 37 lit.”b” c.p.

În baza art. 33 lit.”a” c.p. corob. cu art. 34 lit.”b” c.p. a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare.

A interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit.”a,b,c” c.p. în condiţiile art. 71 c.p.

În baza art. 88 c.p. a dedus din pedeapsa aplicată timpul reţinerii şi arestării preventive începând cu data de 12.12.2006 şi până la data de 14.12.2006 ( inculpatul fiind arestat preventiv prin admiterea propunerii înaintate de Parchetului de pe lângă Judecătoria Hunedoara potrivit încheierii penale nr. 637/12.12.2006 a Judecătoriei Hunedoara în baza căreia s-a emis mandatul de arestare preventivă nr. 13/12.12.2006, încheiere casată potrivit încheierii penale nr. 56/R/14.12.2006 a Tribunalului Hunedoara prin care s-a respins propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Hunedoara pentru arestarea preventivă a inculpatului punând de îndată punerea inculpatului în libertate de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 13/2006 emis de Judecătoria Hunedoara).

A constatat că partea vătămată Gherghel Viorel nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art. 14 c.p.p. corob. cu art. 998- 999 c.civil  şi art. 346 c.p.p. a obligat pe inculpat să plătească părţii civile Puşcă Tudor suma de 17.500 lei cu titlu de despăgubiri civile.

A obligat pe inculpat la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Partea vătămată  Puşcă Tudor în vârstă de 64 ani locuieşte în municipiul Hunedoara, b-dul Decebal nr. 24 la o casă particulară.

Din cursul lunii octombrie 2006 partea vătămată  a închiriat garajul din curte martorilor Gavriloaie Dumitru şi Mitre Florin Cristian care se ocupau cu reparatul autoturismelor.

În data de 23.11. 2006 în jurul orelor 10,00 partea vătămată s-a deplasat la „Piaţa Obor” din municipiul Hunedoara de unde a cumpărat varză , după care s-a îndreptat înapoi spre casă.

Pe drum a fost abordat de inculpatul J.T. pe motiv că l-ar cunoaşte, întrucât îl mai văzuse pe la „Sfatul Popular” el fiind angajat al Primăriei municipiului Hunedoara, intrând astfel în vorbă cu partea vătămată şi însoţindu-l pe drumul spre casă.

La un moment dat, inculpatul i-a spus părţii vătămate că i se pare că este cam supărat, întrebându-l motivul supărării şi partea vătămată răspunzându-i la rândul său că are de plătit o factură în valoare de 700 lei pentru gazul metan. Inculpatul i-a spus părţii vătămate că-l va ajuta el să-şi rezolve problema, respectiv să nu plătească toată suma; inculpatul a întrebat-o pe partea vătămată cum o cheamă a scos din buzunar un telefon mobil simulând un dialog cu un funcţionar al respectivei societăţi, solicitându-i aceluia să-i reducă părţii vătămate factura la 1.000.000 lei. Inculpatul a închis apoi telefonul şi a continuat discuţia cu partea vătămată căruia i-a spus că îl ajută să obţină ajutor social de la Primăria Hunedoara.

Tot cu aceea ocazie inculpatul i-a spus părţii vătămate că tocmai s-a întors de la Bucureşti de la o întrunire unde li s-a comunicat că va fi reformă monetară, iar banii se vor schimba până în data de 25.11.2006 întrebându-l în acest sens dacă are bani depozitaţi la bancă şi partea vătămată confirmând că are un depozit de 14000 lei la BCR

Inculpatul J.T. i-a spus părţii vătămate să-şi scoată banii de la bancă pentru că îl va ajuta el să-i schimbe în valută ca să nu-i piardă, ajungând la imobilul unde locuia partea vătămată atât partea vătămată cât şi inculpatul au intrat în curte cu intenţia de a merge în casă.

În curte se aflau martorii Gavriloaie  Dumitru şi Bistrian Ionel care reparau autoturismul aparţinând ultimului, activitate pe care o desfăşurau în garajul părţii vătămate.

Trecând prin drept garajului, inculpatul i-a văzut şi s-a îndreptat spre cei doi martori întrebându-i dacă maşina pe care o repară nu aparţine cumva numitului „Petac” de la taxi Meda, martorii au negat, iar inculpatul a intrat în casă împreună cu partea vătămată. În casă se afla şi soţia părţii vătămate, respectiv martora Puşcă Maria.

Inculpatul le-a spus celor 2 soţi să nu spună nimănui, nici celor doi martori pe care tocmai îi întâlniseră, despre reforma monetară pentru că „este secret” şi că pe ei îi va ajuta el împreună cu o altă angajată a Primăriei care va veni la ei şi le va schimba banii. În aceste condiţii inculpatul J.T. i-a cerut părţii vătămate să meargă la bancă să-şi lichideze contul şi partea vătămată Puşcă Tudor având şi acordul soţiei sale după ce a luat o revistă a plecat la BCR.

Împreună cu el a mers şi inculpatul J.T. spunând că şi lăsat auto la spălat şi merge să vadă dacă îl poate lua după care va reveni la domiciliul părţii vătămate. După plecarea inculpatului şi a părţii vătămate Puşcă Tudor au plecat şi martorii Gavriloaie Dumitru şi Bistrian Ionel.

Partea vătămată şi-a lichidat contul, iar după ce a primit suma de 14000 lei i-a pus în geantă şi a revenit la locuinţa sa.

Între timp la garaj revenise martorul Bistrian Ionel împreună cu martorul Mitre Florin Cristian care au văzut-o pe partea vătămată intrând în casă şi la scurt timp şi pe inculpatul J.T. intrând în casa părţii vătămate.

Martorului Mitre Florin Cristin i s-a părut cunoscut inculpatul pe care îl mai văzuseînsă nu cunoştea numele acestuia.

Ajuns în casă inculpatul le-a spus părţii vătămate şi soţiei acesteia să nu spună la nimeni, nici martorilor întâlniţi în curte cu atât mai mult cu cât martorului Mitre Florin Cristin îi dăduse o amendă şi acesta era supărat pe el.

Inculpatul i-a solicitat părţii vătămate să numere banii şi apoi a întrebat dacă nu au valută, iar martora Puşcă Maria a confirmat că au 2 bancnote de 500 euro, inculpatul cerând-i să-i vadă.

După ce soţia părţii vătămate i-a adus cele 2 bancnote inculpatul s-a uitat la ele şi le-a spus celor 2 soţi că nu mai sunt valabile arătându-le că pe ele scrie 2002, după care le-a pus în servieta în care se aflau şi restul banilor şi care era aşezată jos lângă piciorul mesei spunându-le că ii va ajuta să le schimbe. În tot acest timp inculpatul a simulat că vorbeşte la telefon cu „colega „de la Primărie, după care i-a cerut părţii vătămate Puşcă Tudor să meargă din nou până la poartă cu scopul de a o aştepta pe „Colega” lui care probabil nu ştie unde să intre şi de aceea ar întârzia aceea colegă.

Partea vătămată a ieşit la poartă şi a aşteptat câteva minute.

Între timp inculpatul J.T. i-a spus martorei Puşcă Maria că este târziu şi că probabil ”colega” nu va mai veni cerându-i să-şi cheme soţul în casă întrucât vrea să plece.

Martora a ieşit în curte a strigat pe partea vătămată, timp în care inculpatul a luat din geantă toţi banii ascunzându-i în geacă. Cei doi au revenit în casă şi inculpatul le-a spus că pleacă să vadă de ce nu a venit”colega” de la primărie.

După plecarea inculpatului J.T., partea vătămată Puşcă Tudor a luat geanta s-a uitat în ea şi a constatat lipsa banilor. Întrebând-o pe soţia sa dacă i-a luat ea şi la răspunsul negativ al acesteia amândoi şi-au dat seama că au fost înşelaţi de către inculpat şi au ieşit imediat la poartă dar nu l-au mai văzut pe acesta.

Prejudiciul cauzat părţii vătămate Puşcă Tudor este de 14.000 lei şi 1000 Euro şi nu a fost recuperat sumă cu care partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză, respectiv 17.500 lei, potrivit constituirii de parte civilă făcută în instanţă (f. 24).

Inculpatul nu a recunoscut fapta reţinută în sarcina sa arătând că în data de 23.11.29006 de dimineaţă şi până seara a clădit o căpiţă de fân fiind ajutat de martorii Nedelca Isaia , Zodor Alexandru, Grădinaru Stelică şi nea Ion, susţinere care este contrazisă de celelalte probe administrate în cauză.

2.Înainte de 1989 partea vătămată Gherghel Viorel şi soţia lui martora Gherghel Maria erau cunoscuţi în localitatea Peştişul Mare unde domiciliază drept ”oameni cu stare”. Partea vătămată având şi o soră stabilită în străinătate, iar după 1989 aceştia şi-au cumpărat 2 tractoare pentru a desfăşura anumite activităţi agricole.

În a doua juma lunii în timp ce era singură la domiciliu martora Gherghel Maria  auzind că este strigată la poartă de un bărbat. A ieşit afară din casă, moment în care a constatat că inculpatul J.T. intrase deja în curte, apoi şi în casă fără să fie invitat, spunându-i martorei că vrea să discute cu ea.

În casă inculpatul J.T. a întrebat-o pe martoră dacă poate să discute cu soţul ei pentru că o cunoştinţă de-a lui vrea să cumpere piese de tractor.

În timpul discuţiei inculpatul a scos telefonul mobil şi a simulat o convorbire cu o persoană căreia i-ar fi spus” fi liniştit ă mă duc acum că mă duc şi scot banii de la BRD”.

După ce a introdus telefonul în buzunar i-a spus martorei că vrea să o ajute că este în vârstă şi că un prieten al său care îl cunoaşte pe Mugur Isărescu i-a transmis că „ungurii” au cumpărat băncile şi că cei care au depozite nu vor mai primii bani înapoi sfătuind-o în cazul în care are depozite la bancă să scoată banii. Martora i-a spus inculpatului că soţul său nu este acasă şi că să i-a legătura cu acesta, motiv pentru care inculpatul i-a cerut numărul de telefon, pe care martora i l-a dat.

După ce soţul ei a revenit acasă martora i-a povestit despre vizita inculpatului şi informaţiile pe care acesta i le-a dat. În data de 27 ianuarie 2007, martorul Tirean Ianoş, vecin cu partea vătămată s-a deplasat la birtul din localitate pentru a-şi cumpăra ţigări. La scut timp în birt a intra şi inculpatul J.T. care şi-a cumpărat şi el un  pahar de bătură şi s-a aşezat la masa martorului începând să discute cu câţiva rromi aflaţi în birt despre cai.

Auzindu-l pe inculpat care avea nevoie de o curea pentru un ham, martorul a intervenit în discuţie şi spunând că are el acasă aşa ceva şi dacă vrea i le arată.

Inculpatul J.T. a fost de acord astfel că a ieşit cu martorul din birt şi s-a urcat la volanul unui autoturism marca „ Fiat Ducato” de culoare roşie, în timp ce martorul s-a urcat în dreapta şi s-au deplasat la domiciliul martorului.

După ce a intrat în curte inculpatul a văzut-o în faţa casei pe partea vătămată Gherghel Viorel şi după ce l-a întrebat pe Tirean Ianoş cum îl cheamă a mers la partea vătămată, în timp ce Tirean Ianoş a rămas în curte.

Inculpatul i s-a adresat părţii vătămate cu apelativul „nea Viorele” după care l-a întrebat dacă i-a spus soţia despre vizita lui şi despre faptul că se schimbă banii. Apoi a început să-i spună şi părţii vătămate că băncile vor fi cumpărate de „Unguri” şi nu vor mai fi valabil decât forinţii, sfătuindu-l să-şi scoată banii că-l va ajuta el să-i schimbe.

În timp ce inculpatul discuta cu partea vătămată pe lângă ei a trecut martora Gherman  Mina, care fusese în vizită la soţia părţii vătămate.

Inculpatul a plecat apoi, intrând în curtea martorului Tirean Ianoş unde s-a uitat la curelele pe care acesta le pregătise , spunându-i că-i plac şi că va veni să le cumpere, după care a plecat, fără însă a mai reveni vreodată.

Ulterior, soţii Gherghel au fost sunaţi în mod repetat de către inculpat să-i determine să scoată banii de la bancă folosind aceleaşi argumente, mai mult, în unele cazuri s-a prezentat directorul BRD pe nume „Popa” cerându-le  să meargă la bancă să-şi scoată banii că-i va ajuta el şi i-a sfătui că dacă au euro din 2002 să-i dea tot lui pentru că nu mai sunt valabili şi că îi va schimba.

Partea vătămată Gherghel Viorel, care avea depozite la bancă, s-a deplasat la BRD Deva, unde s-a interesat despre directorul Popa, aflând că nu există nici un director cu acest nume.

În aceeaşi zi martora Gherghel Marioara a fost sunată din nou de inculpat care i-a spus să scoată banii de la bancă şi care a revenit cu un telefon şi după întoarcerea părţii vătămate, ocazie cu care acesta i-a spus că s-a interesat şi nu există nici un director cu acest nume inculpatul spunând că de fapt el este adjunct.

De faţă a fost martora Gherman Mina spunându-i că este bărbatul cu care a stat de vorbă în urmă cu câteva zile. Martora le-a spus celor doi soţi că din vedere îl cunoaşte pe J.T., că acesta stă în Peştişul Mare şi ştie că are probleme cu legea. Aflând adresa inculpatului partea vătămată s-a deplasat la domiciliul acestuia ocazie cu care l-a văzut pe inculpat unde se afla şi autoturismul marca” Fiat Ducato” de culoare roşei. Partea vătămată şi-a dat seama că inculpatul a vrut să-l înşele, nu şi-a mai scos banii din bancă şi a formulat plângere penală împotriva acestuia.

Din adresa de la fila 126 din dosar rezultă că inculpatul J.T. nu posedă permis de conducere pentru nici o categorie de autovehicul.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel în termen şi motivat inculpatul J.T., solicitând în principal,  în temeiul art. 332 al. 1 Cod proc. penală, restituirea cauzei la parchet pentru refacerea urmăririi penale şi în subsidiar pronunţarea unor soluţii de achitare în temeiul art. 10 lit. c Cod proc. penală, în ceea ce priveşte infracţiunea de înşelăciune, de achitare în temeiul art. 10 lit. a Cod proc. penală în ceea ce priveşte infracţiunea de tentativă la înşelăciune şi de achitare în temeiul art. 10 lit. a Cod proc. penală în ceea ce priveşte infracţiunea de conducere a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere.

În motivarea apelului se arată că nu au fost respectate dispoziţiile referitoare la sesizarea instanţei, fapt care ar atrage incidenţa prevederilor art. 197 al. 2 Cod proc. penală şi că întreaga urmărire penală este nulă absolut şi total întrucât deşi instanţa de fond a fost sesizată cu comiterea a trei infracţiuni, doar pentru infracţiunea de înşelăciune s-a decis punerea în mişcare a acţiunii penale.

Un alt motiv de apel vizează greşita condamnare pentru tentativa la înşelăciune în condiţiile în care chiar partea vătămată Gherghel Viorel arată expres în declaraţia dată în faţa instanţei de fond că nu a crezut nici un moment susţinerile inculpatului privitoare la o posibilă revoluţie şi reformă monetară şi deci nu a existat o inducere în eroare.

În privinţa infracţiunii de conducere a unui autovehicul de o persoană care nu posedă permis de conducere, se susţine că la dosarul cauzei nu există nici o probă din care să rezulte că inculpatul ar fi condus vreun autovehicul şi cu atât mai mult acesta avea discul de ambreiaj stricat şi a stat pentru reparaţii în curtea inculpatului din decembrie 2005 până în februarie 2006.

Examinând sentinţa atacată prin prisma motivelor de apel, dar şi din oficiu potrivit art. 371 al. 2 Cod proc. penală, tribunalul constată că apelul inculpatului este fondat numai în ceea ce priveşte aplicarea pedepsei accesorii prev. de art. 64 lit. c Cod penal.

Prima instanţă a stabilit corect starea de fapt şi vinovăţia inculpatului cu privire la faptele reţinute în sarcina sa. Din  probele  administrate, a reieşit că partea vătămată Puşcă Tudor a fost abordată de inculpatul J.T. care a afirmat că ar fi angajat al Primăriei municipiului Hunedoara, intrând astfel în vorbă cu partea vătămată şi însoţindu-l pe drumul spre casă.

În cursul discuţiilor inculpatul i-a spus părţii vătămate că va fi reformă monetară, iar banii se vor schimba până în data de 25 noiembrie 2006, indicându-i totodată să-şi scoată banii de la bancă pentru că-l va ajuta el să îi schimbe în valută ca să nu-i piardă.

În momentul în care a intrat în curtea părţii vătămate inculpatul a fost observat de martorii Gavriloaie Dumitru şi Bistrian Ionel.

Partea vătămată şi-a lichidat contul care avea depozitaţi 14.000 lei. Ulterior, profitând de neatenţia părţii vătămate şi a soţiei acesteia, inculpatul a luat din geantă toţi banii, ascunzându-i în geacă.

Tot de la partea vătămată Puşcă Tudor inculpatul a mai obţinut şi două bancnote de 500 euro, despre care a afirmat că nu ar mai fi valabile, arătându-i că pe ele scrie 2002.

Acelaşi mod de operare a fost utilizat de inculpat şi în cazul părţii vătămate Gherghel Viorel, care însă şi-a dat seama că inculpatul a vrut să îl înşele, nu şi-a mai scos banii din bancă şi a formulat plângere penală împotriva acestuia.

În sarcina inculpatului s-a reţinut şi faptul că a condus pe drumurile publice din localitatea Peştişu Mare, în 27 ianuarie 2007, o autoutilitară de culoare roşie, cu numere  de înmatriculare străine, cu toate că nu posedă permis de conducere, astfel cum rezultă din adresa de la fila 126 din dosarul de urmărire penală.

Inculpatul a fost văzut la volanul autoturismului Fiat Ducato de culoare roşie de către martorii Gerghel Marioara , Gerghel Viorel , Gherman Mina şi Tirean Ianoş.

Pedepsele  aplicate inculpatului de către instanţa de fond au fost bine individualizate, ele reflectând corect gradul de pericol social al faptelor şi făptuitorului.

Încadrarea juridică a faptei săvârşite de inculpat în prevederile art. 215 al.1 şi 2, art. 20 rap. la art. 215 al. 1 şi 2 Cod penal şi art. 86 al. 1 din OUG 195/2002 toate  cu aplic. art. 37  lit. b Cod penal este legală.

Referitor la individualizarea pedepsei, au fost respectate criteriile generale prevăzute de art. 72 Cod penal, la stabilirea în concret a gradului de pericol social ţinându-se seama de modul şi mijloacele de săvârşire a faptelor, de împrejurările în care acestea au fost comise, de urmările produse, precum şi de persoana inculpatului care este recidivist şi nu a recunoscut săvârşirea faptelor.

Din fişa de cazier ( fila 99 dosar urmărire penală) rezultă că inculpatului i-a fost aplicată , urmare a contopirii , ultima dată pedeapsa de 4 ani şi 6 luni  închisoare prin sentinţa penală nr. 64 din 23 aprilie  2003 a Judecătoriei Brad, din executarea căreia s-a liberat condiţionat  la data de 27aprilie 2004 cu un rest neexecutat de 561 zile. A mai suferit şi alte condamnări tot  pentru infracţiuni de înşelăciune.

Pedepsele  aplicate inculpatului au fost bine individualizate, ele  reflectând corect gradul de pericol social al faptelor  şi făptuitorului, prin cuantumul lor  existând garanţia realizării dispoziţiilor art. 52 Cod penal, atât cu privire la finalitatea preventivă cât şi cea educativă a pedepsei.

În consecinţă, cererea inculpatului de a fi achitat în temeiul art. 10 lit. c Cod proc. penală pentru infracţiunea de înşelăciune, respectiv în temeiul art. 10 lit. a Cod proc. penală pentru tentativă la înşelăciune şi conducere fără permis este neîntemeiată.

Referitor la motivul de apel vizând restituirea cauzei pentru refacerea urmăririi penale întrucât nu există anterior emiterii rechizitoriului, nici o ordonanţă de punere în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpat pentru tentativa de înşelăciune şi conducerea fără permis, instanţa de apel reţine că actul de sesizare al instanţei îndeplineşte condiţiile cerute de lege şi că nu sunt incidente prevederile art. 197 al. 2 Cod proc. penală, respectiv nu suntem în prezenţa unei nulităţi absolute a actului de sesizare.

În cursul urmăririi penale dosarul de cercetare penală nr. 401/P/2007 în care a fost începută urmărirea penală faţă de inculpat la data de 15 februarie 2007 pentru săvârşirea infracţiunilor de tentativă la înşelăciune, prev. de art. 20 rap. la art. 215 al.,1,2 Cod penal şi conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care  nu posedă permis  de conducere prev. de art. 86 al. 1 din OUG nr. 195/2002, a fost conexat la dosarul nr. 2354/P/2006.

În cuprinsul rechizitoriului este descrisă detaliat starea de fapt şi încadrările juridice ale faptelor pentru care a fost trimis în judecată inculpatul.

Este adevărat că în ceea ce priveşte infracţiunea de înşelăciune acţiunea penală s-a pus în mişcare prin ordonanţa din 12 decembrie 2006, iar pentru celelalte două infracţiuni acţiunea penală s-a pus în mişcare prin rechizitoriu.

Excepţia nelegalei sesizări a instanţei a fost invocată şi în faţa instanţei de fond, excepţie respinsă motivat prin încheierea din data de 08 noiembrie 2007, fila 64 dosar fond.

Potrivit art. 264 al. 1 Cod proc. penală, rechizitoriul este actul de sesizare a instanţei prin care procurorul cere acesteia să aplice legea inculpatului. Punerea în mişcare a acţiunii penale prin rechizitoriu se face în condiţiile în care sunt întrunite condiţiile pentru trimiterea în judecată şi acţiunea penală nu a fost pusă în mişcare în cursul urmăririi penale, ca şi în speţa de faţă.

Împrejurarea că în dispozitivul rechizitoriului nu se face menţiunea cu privire la punerea în mişcare a acţiunii penale nu are vreo relevanţă, întrucât din dispoziţiile art. 262 pct. 1 lit. a Cod proc. penală, care prevăd  posibilitatea punerii în mişcare a acţiunii penale prin rechizitoriu, nu rezultă că o asemenea menţiune este obligatorie.

În acest sens este şi Decizia penală nr. 1175/1972 a Tribunalului Suprem.

În consecinţă, apreciem că actul de sesizare a instanţei nu este lovit de nulitate absolută, astfel încât excepţia invocată de inculpat nu este întemeiată.

De asemenea, prin  rechizitoriu instanţa  a fost sesizată  legal în condiţiile în care inculpatului i s-au adus la cunoştinţă învinuirile cu privire la infracţiunile de tentativă la înşelăciune, prev. de art. 20 rap. la art. 215 al.,1,2 Cod penal şi conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care  nu posedă permis  de conducere prev. de art. 86 al. 1 din OUG nr. 195/2002 prin procesul verbal aflat la fila 145 din dosarul de urmărire penală şi s-a apărat cu privire la aceste infracţiuni. În plus cele trei infracţiuni pentru care inculpatul a fost trimis în judecată sunt menţionate în procesul verbal de prezentare a materialului de urmărire penală ( fila 164).

Tribunalul, examinând din oficiu hotărârea atacată, constată însă că apelul  inculpatului este fondat sub aspectul aplicării pedepsei accesorii prev. de art. 64 lit. c Cod penal.

Astfel, instanţa de fond l-a condamnat pe inculpat la 3 ani  închisoare cu aplicarea pedepselor accesorii prev. de art. 64 lit. a,b,c Cod penal în condiţiile art. 71 al. 1  Cod penal. Pedeapsa accesorie prev. de art. 64 lit. c Cod penal se referă la interdicţia de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie ori de a desfăşura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit inculpatul pentru săvârşirea infracţiunii.

În speţă, inculpatul a săvârşit infracţiunile  din prezenta cauză fără vreo legătură cu exercitarea unei funcţii sau profesii ori în cadrul desfăşurării unei activităţi.

Prin Decizia nr. LXXIV (74) a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a admis recursul în interesul legii şi s-a stabilit că dispoziţiile art. 71 Cod penal referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza I-c Cod penal nu se va face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanţei în funcţie de criteriile stabilite în art. 71 al. 3 Cod penal.

Având în vedere această decizie, raportat la circumstanţele cauzei, tribunalul constată că aplicarea pedepsei accesorii sub aspectul interdicţiei prevăzute de art. 64 lit. c Cod penal nu se justifică, fiind în afara unei conexiuni cu fapta imputată inculpatului.

Pentru aceste considerente şi în limitele expuse mai sus, în baza art. 379 pct.2 lit. a  Cod proc. penală, se va admite apelul  inculpatului şi se va înlătura pedeapsa accesorie prev. de art. 64 lit. c Cod penal.

Vor fi menţinute în rest dispoziţiile sentinţei atacate.

Conform dispoziţiilor art. 192 al 3 Cod pr. penală cheltuielile judiciare către stat în apel rămân în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite ca fondat apelul introdus de inculpatul J.T.  împotriva sentinţei penale nr. 344/2007 pronunţată de Judecătoria Hunedoara, judeţul Hunedoara, pentru temeiul prev. de art. 379 pct. 2 lit. a Cod proc. penală, desfiinţează parţial sentinţa atacată şi în consecinţă:

Înlătură aplicarea art. 64 lit. c Cod penal în  condiţiile art. 71 Cod penal.

Menţine în rest dispoziţiile sentinţei atacate.

Cheltuielile judiciare către stat în apel în sumă de 100 lei rămân în sarcina statului.

Cu drept de recurs în 10 zile de la pronunţare.

Dată şi pronunţată în  şedinţa publică din 02 aprilie 2008.

PREŞEDINTE,JUDECĂTOR,

GREFIER,

TCM/CC/2 ex.

jud. fond

07.05.2008

Domenii speta

Spete similare