Anulare decizie de pensionare

Sentinţă civilă 1313 din 29.09.2009


Prin sentinta civila nr. 1313 din 29 septembrie 2009 a Tribunalului Arad s-a admis actiunea formulata de reclamant împotriva pârâtei Casei Locale de Pensii si s-a anulat decizia de debit, emisa de pârâta.

În motivare s-a retinut ca prin actiunea formulata, reclamantul a solicitat instantei anularea deciziei de debit, aratând ca prin aceasta s-a dispus fara temei recuperarea sumei de 2.570 lei, reprezentând pensie, în pofida faptului ca veniturile rezultate din exercitarea atributiilor ce-i revin în calitate de delegat satesc nu provin dintr-o activitate profesionala în sensul art.  94 din Legea nr. 19/2000.

În considerentele hotarârii, tribunalul a statuat ca, prin hotarârea, emisa de Consiliul Local al comunei Vârfurile, judetul Arad, s-a însusit alegerea reclamantului de catre adunarea sateasca din satul Grosi ca si delegat satesc în acest consiliu.

Sustinerile pârâtei din decizia contestata referitoare la aceea ca reclamantul nu poate cumula pensia de care beneficiaza pentru gradul II de invaliditate cu indemnizatia primita pentru functia electiva pe care o îndeplineste, sunt întemeiate pe dispozitiile art. 94 din Legea nr. 19/2000, în conformitate cu care pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesionala, indiferent de nivelul veniturilor respective, copii ramasi orfani de ambii parinti pe perioada scolarizarii, pâna la vârstele prevazute la art. 66 lit. a si b, nevazatorii, pensionarii pentru limita de vârsta, cei de invaliditate de gradul III, beneficiarii unei pensii anticipate sau ai unei pensii anticipate partiale care exercita functia de consilier local sau judetean, precum si pensionarii de invaliditate care exercita aceleasi functii.

Dar în ceea ce priveste interdictia instituita, per a contrario, pentru alte categorii de persoane decât cele mentionate în textul de lege de mai sus, aceasta nu este incidenta în ceea ce-l priveste pe reclamant deoarece prevederile în discutie fac vorbire despre cumulul pensiei cu venituri realizate dintr-o activitate profesionala, fiind vadit ca textul vizeaza acele activitati profesionale care sunt reglementate în conditiile legii.

Or, potrivit dispozitiilor exprese si neechivoce ale art. 2 alin. 1 din Legea nr. 200/2004, privind recunoasterea diplomelor si calificarilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, activitatea profesionala reglementata reprezinta activitatea profesionala pentru care accesul sau exercitarea în România este conditionata, direct sau indirect, în conformitate cu legislatia româna în vigoare, de detinerea unui document care sa ateste nivelul de formare profesionala.

În cauza, însa, indemnizatiile de sedinta de care beneficiaza reclamantul în calitatea sa de delegat satesc al satului Grosi în Consiliul Local Vârfurile, nu deriva dintr-o activitate profesionala în sensul aratat mai sus si cu atât mai putin dintr-un contract de munca cu norma întreaga, cum eronat s-a evidentiat în decizia contestata, ci ca urmare a exercitarii atributiilor corespunzatoare functiei elective pe care o ocupa si prin urmare singura concluzie judicioasa care se impune este aceea ca reclamantul poate cumula pensia de care beneficiaza pentru gradul II de invaliditate cu indemnizatiile deja mentionate.

Ca este asa o demonstreaza si faptul ca art. 94 din Legea nr. 19/2000 la care s-a facut referire mai sus instituie o exceptie de la regula interzicerii cumulului în discutie, inclusiv pentru consilierii locali sau judeteni, indiferent de gradul de invaliditate al acestora, fiind vadit ca nu putea fi în intentia legiuitorului sa instituie o atare inegalitate de tratament între acestia si delegatii satesti, câta vreme art. 53 din Legea nr. 215/2001, Legea administratiei publice locale, prevede ca locuitorii acelor sate care nu au consilieri locali alesi în consiliile locale sunt reprezentati la sedintele de consiliu de un delegat satesc, care trebuie invitat în mod obligatoriu la discutarea problemelor ce privesc satele respective si al carui vot are caracter consultativ, fiindu-i aplicabile în mod corespunzator prevederile art. 51 alin. 5 si 6 din lege.