Inselaciune

Sentinţă penală 823 din 19.11.2009


 

Prin sentinta penala nr 823/19.11.2009 pronuntata de Judecatoria Slatina in dosarul nr 4193/311/2009,  in baza art. 215/1 alin 1 Cod penal cu aplic art 41 alin 2 Cod penal condamnă pe inculpatul D.G.S., , la o pedeapsă de 1 an inchisoare.

În baza art. 290 Cod penal cu aplic art 41 alin 2 Cod penal condamnă pe inculpat la o pedeapsă de 3 luni inchisoare.

În baza art 33 lit asi art 34 lit b C.p. contopeste pedepsele aplicate condamnatei, urmind sa execute pedeapsa cea mai grea de 1 an inchisoare.

In baza art. 81 Cod penal dispune suspendarea conditionată a executării pedepsei pe o durată de 3 ani reprezentând termen de încercare, potrivit art. 82 Cod penal.

Atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 83 Cod penal in conditiile art. 359 Cod procedură penală.

Ia act de faptul ca partea vatamata SC A T C SRL, nu se constituie parte civila in cauza.

In baza art 348 Cod procedura penala anuleaza inscrisurile falsificate de catre inculpat, respectiv exemplarele rosii si verzi ale chitantelor fiscale seria CH AMN nr 0002580/15.05.2008, nr 0002566/07.05.2008, nr 0002556/03.04.2008, nr 0000688/12.03.2008, nr 0000680/30.01.2008, nr 0002582/28.05.2008, nr 0002579/15.05.2008, nr 0002574/08.05.2008, nr 0002561/18.04.2008, nr 0002553/03.04.2008, nr 0000693/19.03.2008, nr 0000687/12.03.2008, nr 0000679/30.01.2008, nr 0000695/20.03.2008, nr 0000684/13.02.2008, nr 0002578/14.05.2008, nr 0002583/28.05.2008, nr 0002577/14.05.2008, nr 0002570/08.05.2008, nr 0002563/24.04.2008, nr 0002557/03.04.2008, nr 0000679/20.03.2008, nr 0002554/03.04.2008, nr 0000694/19.03.2008, nr 0000690/13.03.2008, nr 0002584/23.05.2008, nr 0002568/08.05.2008, nr 0002564/24.04.2008, nr 0000699/28.03.2008, nr 0000696/20.03.2008, nr 0000675/16.01.2008, nr 0000682/31.01.2008, nr 0002551/03.04.2008, nr 0002560/18.04.2008, nr 0002555/03.04.2008, nr 0000700/27.03.2008, nr 0000677/30.01.2008, nr 0000692/19.03.2008.

În baza art. 191 Cod procedură penală obligă inculpatul la plata sumei de 600 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.

Prin rechizitoriul nr 3393/P/2008 din 04.05.2009 al Parchetului de pe linga Judecatoria Slatina inregistrat pe rolul Judecatoriei Slatina la data de 08.05.2009 sub nr. 4193/311/2009 s-a dispus trimiterea in judecata in stare de libertate a inculpatului D.G.S. pentru savirsirea infractiunilor prev. de art.  215/1 alin 1 c.p. cu aplic art 41 alin 2 c.p. si art 290 c.p. cu aplic art 41 alin 2 c.p., ambele cu aplic art 33 lit a c.p..

Din continutul actului de sesizare rezultă că in perioada noiembrie 2007 – iulie 2008 inculpatul in calitate de reprezentand vanzari la SC A T C Bucuresti – punct de lucru Slatina si-a insusit sume de bani din gestiunea societatii prin inscrierea unor sume de bani mai mici decat cele incasate efectiv, conform chitantelor emise de catre diferiti agenti economici producand in acest fel un prejudiciu in valoare totala de 18.400 lei.

In cursul cercetarii judecatoresti a fost audiat inculpatul, care a recunoscut savarsirea infractiunilor pentru care a fost trimis in judecata.

Din fisa de cazier judiciar rezulta ca inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale.

Instanta l-a audiat pe martorul C C declaratia acestuia fiind consemnata si atasata la dosar.

Se va lua act de faptul ca partea vatamata SC A T C  nu s-a constituit parte civila in cauza.

Analizind materialul probator administrat in cauza instanta a retinut urmatoarea situatie de fapt :

La data de 24.07.2008, organele de poliţie s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că în perioada noiembrie 2007 - iulie 2008, inculpatul D.G.S. - în calitate de agent de vânzări la SC A T C . Bucureşti -punctul de lucru Slatina - cu ocazia încasării c/valorii facturilor de la clienţii societăţii, şi-a însuşit sume de bani din gestiunea soăetătii prin înscrierea unor sume de bani mai mici decât cele încasare efectiv, conform chitanţelor emise către diverşi agenţi economia, producând în acest fel un prejudiciu în valoare totală de 18.400 lei.

Din probatoriul cauzei rezultă că începând cu data de 01.10.2007, inculpatul D.G.S. a lucrat ca reprezentant de vânzări în cadrul SC A T C  - punct de lucru Slatina, conform contractului de muncă nr. 7051/11.10.2007 (f. 9-11 dup).

Conform fişei postului inculpatul D.G.S. avea printre atribuţii recepţia mărfii din gestiune şi predarea în condiţii optime către clienţi, ridicarea documentelor de plată de la clienţi în termenele scadente înscrise pe facturi şi predarea documentelor (facturi, deconturi, CEC-uri, chitanţe, bani) în termen de trei zile de la data sosirii din deplasare (f. 12-13 dup).

Astfel, în perioada noiembrie 2007 - iulie 2008, inculpatul D.G.S. a încasat de la un număr de opt societăţi comerciale cărora le vânduse marfă de la SC A T C  diverse sume de bani, completând corect cu suma încasată efectiv doar exemplarul albastru din chitanţier pe care îl înmâna reprezentanţilor acestor societăţi.

La o dată ulterioară, inculpatul completa exemplarele roşu şi verde cu o sumă mult mai mică, pe care o depunea în casieria firmei unde era angajat, iar diferenţa şi-o însuşea pentru a o folosi în interes personal.

In acest mod inculpatul şi-a însuşit în total suma de 18.400 lei, aceste aspecte fiind sesizate de către martorul C.C. (agent distribuţie) care a constatat că între sumele primite de inculpatul D.G.S. şi cele depuse efectiv în casieria societătii există diferenţe (f. 109-111 dup).

Atat in cursul urmăririi penale cat si in cursul cercetarii judecatoresti inculpatul D.G.S. a recunoscut faptul că şi-a însuşit suma de 18.400 lei din gestiunea SC A T C  prin falsificarea chitanţelor emise către diverşi agenţi economia şi precizează faptul că în prezent a achitat integral prejudiăul cauzat acestei societăţi.

Prin adresa nr. 157/'31.03.2009, emisă de SC A T C  se confirmă faptul că inculpatul D.G.S. a achitat prejudiciul cauzat, astfel încât societatea nu se mai constituie parte civilă în cauză (f. 7-8 dup).

Instanţa apreciază că faptele inculpatului D.G.S. in calitate de reprezentand vanzari la SC A T C Bucuresti – punct de lucru Slatina in sensul ca si-a insusit sume de bani din gestiunea societatii prin inscrierea unor sume de bani mai mici decat cele incasate efectiv pe exemplarele verde si rosu din chitantele fiscale eliberate, intrunesc elementele constitutive ale infractiunilor prev de art 215/1 alin 1 c.p. cu aplic art 41 alin 2 c.p. si art 290 c.p. cu aplic art 41 alin 2 c.p.

Se apreciaza ca actionind in acest mod inculpatul a prevazut rezultatele faptelor sale si a urmarit producerea lor retinindu-se ca forma de vinovatie intentia directa.

Vinovatia inculpatului este dovedita prin urmatoarele mijloace de probe: sesizarea din oficiu, adresele nr.218/10.07.2008, nr. 157/31.03.2009, emise de SC A T C , copia contractului individual de muncă nr.7051/11.10.2007, copia fişei postului, fişe analitice parteneri (agenţi economici) şi chitanţele fiscale falsificate, declaraţia martorului C.C. şi declaratiile inculpatului.

La individualizarea pedepsei ce va fi aplicata inculpatului instanta va avea in vedere criteriile generale de individualizare prev de art 72 c.p. respectiv dispoz. partii generale limitele de pedeapsa fixate in partea speciala, gradul de pericol social al faptei savirsite, persoana infractorului si atitudinea acestuia in timpul desfasurarii procesului penal, circumstantele concrete in care a fost savirsita fapta.

Avind in vedere aceste argumente respectiv atitudinea sincera a inculpatului în cursul urmăririi penale si a cercetarii judecatoresti, diligentele depuse pentru a se acoperi paguba, urmeaza ca in baza art 345 alin 2 c.p.p sa se dispuna condamnarea sa pentru savirsirea infractiunilor prev de art 215/1 alin 1 c.p. cu aplic art 41 alin 2 c.p. si art 290 c.p. cu aplic art 41 alin 2 c.p., la pedeapsa inchisorii.

Inculpatului ii va fi aplicata cate o pedeapsa pentru fiecare fapta in parte urmand ca in baza art 33 lit b si 34 lit b c.p.p. acesta sa execute pedeapsa cea mai grea.

Potrivit disp art 71 alin 1 c.p. pedeapsa accesorie consta in interzicerea drepturilor prev de art 64 c.p., iar condamnarea la pedeapsa detentiunii pe viata sau a inchisorii atrage de drept interzicerea drepturilor prev de art 64 lit a - c din momentul in care hotararea de condamnare a ramas definitiva si pana la terminarea executarii pedepsei, pana la gratierea totala sau a restului de pedeapsa or pana la implinirea termenului de prescriptie a executarii pedepsei.

Astfel in baza art 71 c.p. vor fi interzise inculpatului drepturile prev de art 64 alin 1 lit a teza II si lit b c.p. cu referire la art 8 CEDO si cauza Sabou si Parcalab impotriva Romaniei, pe durata executarii pedepsei principale.

Cât priveşte conţinutul şi modul de executare a pedepselor accesorii, şi acestea au suferit modificări esenţiale, de natură a le pune de acord cu jurisprudenţa Curţii Europene a drepturilor omului (Hotărârea Sabou şi Pîrcălab contra României, M. Of., Partea I, nr. 484 din 08.05.2005). In acest sens, art. 71 alin. (2) C. pen. prevede că interzicerea drepturilor electorale (art. 64 lit. a)-c) C. pen.) este atrasă de drept de condamnarea la pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau a închisorii, de la rămânerea definitivă a condamnării până la executarea pedepsei, graţierea totală sau a restului de pedeapsă sau până la împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei. Interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. d) şi e) C. pen. nu mai operează de drept, ca urmare a condamnării, ci este supusă aprecierii judecătorului în funcţie de natura şi gravitatea infracţiunii săvârşite, împrejurările cauzei, persoana infractorului, interesele copilului sau ale persoanei aflate sub tutelă sau curatelă.

In ceea ce priveşte interzicerea de drept a drepturilor electorale, cf. art. 71 alin. (2) C. pen. modificat, se impune a fi valorificată jurisprudenţa Curţii Europene a drepturilor omului, respectiv Hotărârea Hirst contra Marii Britanii din 6 octombrie 2005 care a statuat că interzicerea de drept a drepturilor electorale încalcă art. 3 al Protocolului nr. 1. In motivarea hotărârii s-a arătat că acest articol garantează drepturi individuale, cum ar fi, de pildă, dreptul la vot, recunoscând în acelaşi timp că aceste drepturi individuale nu sunt absolute, ci pot face obiectul unor limitări implicite şi care sunt supuse unei largi marje de apreciere din partea statelor care, la rândul ei, este supusă unei verificări din partea Curţii Europene pentru a se asigura că aceste limitări nu reduc dreptul pe care îl vizează într-o manieră care să îi atingă substanţa însăşi sau să îl priveze de efectivitate (a se vedea şi Hotărârea Mathieu-Mohin şi Clerfayt împotriva Belgiei din 2 martie 1987). Astfel, jurisprudenţa CEDO a stabilit că orice restricţie trebuie să vizeze un scop legitim şi mijloacele restrictive utilizate să fie proporţionale. Referitor la interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie ori de a desfăşura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 64 lit. c) C. pen. se impun următoarele precizări din punct de vedere al concordanţei cu dreptul comunitar. Astfel, limitările impuse liberei circulaţii a persoanelor şi serviciilor ca urmare a interzicerii ope legis a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. c) C. pen. pot intra în contradicţie cu directivele comunitare. Astfel conform principiului teritorialităţii legea română se aplică faptelor săvârşite pe teritoriul României, chiar dacă făptuitorul este cetăţean străin.

O condamnare trebuie să fie proporţională cu scopul legitim urmărit, iar autorităţile naţionale să ofere motive pertinente şi suficiente pentru a o justifica.

Interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârşirea infracţiunii se aplică, potrivit normei naţionale, automat şi absolut, cu titlu de pedeapsă accesorie, oricărei persoane care execută o pedeapsă cu închisoarea, în absenţa controlului cu privire la proportionalitate exercitat de o instanţă

Sistemul sancţionator nu trebuie sa conducă ia compromiterea libertăţilor prevăzute de tratate ca în cazul în care o sancţiune ar fi vădit disproporţionată faţă de gravitatea infracţiunii încât ar conduce la o restrângere a libertăţilor garantate de dreptul comunitar.

Curtea de la Luxemburg a considerat (CJCE 29 febr. 1996-Skanavi et Chryssarthakopoulos 193/94, Rec. CJCE partea 1 929, 955) că statele membre nu sunt libere să prevadă sancţiuni disproportionate de natură să împiedice libera circulaţie a persoanelor serviciilor, ceea ce este de natură sa întărească faptul ca, şi in aprecierea limitarii drepturilor ca urmare a aplicării unei pedepse accesorii, trebuie avut in vedere proportoonalitatea consecintelor juridice cu situatia care le-a generat.

In raport de cele sus mentionate se apreciaza ca inculpatul este nedemn in ceea ce priveste exercitarea drepturilor prev de art 64 alin 1 lit a teza a II a si lit b c.p. respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice si dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat, astfel ca pe durata executarii pedepsei principale vor fi interzise inculpatului aceste drepturi.

In sarcina inculpatului, instanta nu va retine disp art 74 si 76 c.p. referitoare la circumstantele atenuante, avand ca efect coborarea pedepsei sub minimul special, neexistand suficiente date in acest sens.

Conduita inculpatului de recunoastere a faptei comise constituie o atitudine fireasca urmare dovezilor clare cu privire la vinovatia sa.

Existenta uneia din imprejurarile enumerate exemplificativ in art 74 c.p. nu obliga instanta de judecata sa o considere drept circumstanta atenuanta judiciara si sa coboare pedeapsa aplicata sub minimul special prevazut de lege.

Recunoasterea imprejurarii invocate drept circumstanta atenuanta este lasata la aprecierea instantei care va tine seama de pericolul social concret al faptei, de ansamblul imprejurarilor in care s-au savarsit infractiunile, de urmarile produse, precum si de orice alte elemente privitoare la persoana inculpatului.

In ceea ce priveste individualizarea modalitatii de executare a pedepsei aplicate instanta apreciaza ca scopul sanctionator si preventiv al pedepsei poate fi atins chiar fara executarea acesteia, urmeaza sa dispuna suspendarea conditionata a executarii pedepsei fixind conform art 82 c.p. termen de incercare pe o durata de 2 ani la care se va adauga durata pedepsei ce va fi aplicata.

In baza art. 359 c.p.p. atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art 83 c.p. care atrag revocarea suspendarii conditionate.

Potrivit disp art 71 alin 5 c.p. pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei inchisorii sau a suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei inchisorii se suspenda si executarea pedepselor accesorii.

Astfel in baza art 71 alin 5 c.p. instanta va dispune suspendarea executarii pedepsei accesorii aplicate inculpatului in conditiile art 71 rap la art 64 alin 1lit a teza a II a si b c.p. pe durata suspendarii conditionate a pedepsei.

Avand in vedere dispozitiile art 348 Cod procedura penala urmeaza sa anuleze inscrisurile falsificate, respectiv exemplarele rosii si verzi ale chitantelor emise clientilor de catre inculpat, conform dispozitivului.

Vazind si dispoz art 191 alin 1 c.p.