Fara titlu

udecătoria Mediaş

Sentinţa penală nr. 151 / 18.05.2009

Domeniu asociat - înşelăciune - schimb valutar

Prin rechizitoriul din 03.03.2009, Parchetul de pe lângă Judecătoria Mediaş a dispus punerea în mişcare a acţiuni penale şi trimiterea în judecată a inculpatului C. R. E., pentru săvârşirea a trei infracţiuni de înşelăciune, prevăzute şi pedepsite de art.215 alin.1 Cod penal, cu art.33 lit.a şi 34 Cod penal.

S-a reţinut în actul de sesizare al instanţei că în data de 11 august 2008, 27.11.2008 şi 02.12.2008, inculpatul, făcând parte din aşa numitul „clan al C.”, a acostat pe părţile vătămate G. O. G., C.V.şi S. O., propunându-le fie schimbarea unor bancnote de 100 lei în bancnote mai  mici, de 10 lei, fie convertirea în lei a unor sume în moneda Euro.

Parchetul de pe lângă Judecătoria Mediaş a stabilit că, în data de 11.08.2008, inculpatul a cerut părţii vătămate G. O. G., care retrăsese de la bancomatul Bancpost de pe strada Mihai Eminescu din municipiul Mediaş, să-i schimbe suma de 400 lei ( patru bancnote a câte 100 lei), în bancnote mai mici, motivând că are nevoie de cele patru bancnote de 100 lei pentru a merge la o petrecere, cu ocazia numărării banilor sustrăgând din teanc suma de 160 lei.

În legătură cu fapta din 27.11.2008, parchetul a concluzionat că inculpatul, aflat în faţa casei de schimb valutar de la parterul complexului comercial Transilvania din municipiul Mediaş,  s-a oferit să schimbe părţii vătămate C. V. suma de 4500 Euro în lei, iar după ce i-au fost înmânaţi banii, în bancnote de câte 50 Euro, pe fondul neînţelegerilor privitoare la cursul de schimb, la cererea părţii vătămate a restituit acesteia banii, mai puţin suma de 900 Euro.

În fine, cu referire la fapta din 02.12.2008, parchetul a apreciat că inculpatul a cerut părţii vătămate S. O., aflată lângă bancomatul Raiffeisen Bank din municipiul Mediaş, să-i schimbe două bancnote de 100 lei în bancnote mai mici, de câte 10 lei, iar în momentul în care a restituit banii schimbaţi în bancnote de 10 lei, partea vătămată a constatat că-i lipseşte suma de 100 lei.

Parchetul de pe lângă Judecătoria Mediaş a considerat că inculpatul a reuşit să săvârşească faptele profitând de neatenţia părţilor vătămate, sau abătându-le atenţia asupra altor împrejurări, aşa cum a procedat faţă de partea vătămată C. V., care s-a aplecat în timpul numărării banilor, să ridice de pe jos o bancnotă de 10 lei pe care inculpatul a scăpat-o pe jos în mod voit.

Starea de fapt expusă în rechizitoriu s-a întemeiat pe următoarele mijloace de probă: plângerea şi declaraţia părţii vătămate G. O. G. ( f.8-13), procesele verbale întocmite cu ocazia recunoaşterii după fotografie a inculpatului de către aceeaşi parte vătămată şi martorul B. C. V. (f.15-24), declaraţiile martorilor asistenţi R. C. M. şi O. F., prezenţi la efectuarea recunoaşterii după fotografie (f.25-26), declaraţia martorului B. C. V.(f.27-28), plângerea şi declaraţia părţii vătămate C. V. senior (f.32-34), procesul  verbal de vizionare a CD-ului cu imaginile captate la data de 27.11.2008 de camerele de supraveghere amplasate deasupra intrării la casa de schimb valutar aparţinând SC Costacos Exchange SRL Mediaş (f.36-37), procesele verbale întocmite cu ocazia recunoaşterii după fotografie a inculpatului de către partea vătămată C. V. şi martorii C. V. junior şi C. V. ( f.38-55), declaraţia martorului asistent C. C. D., prezent cu ocazia efectuării recunoaşterii (f.56), declaraţiile martorilor P. T. G., C. M., C. V. şi C. V. junior (f.57-64), procesul verbal de depistare a inculpatului în incinta Raiffeisen Bank întocmit de organele jandarmeriei (f.68), declaraţiile părţii vătămate S. O. (f.69-70) şi declaraţia martorului S. M. (f.71).

În faza de urmărire penală, nici una din cele trei părţi vătămate nu s-a constituit parte civilă.

Pe parcursul cercetării judecătoreşti s-a procedat la ascultarea inculpatului (f.112-113), a părţii vătămate G. O. G. (f.114-115), S. O. (f.116) şi C. V. senior (f.128-129).

Partea vătămată G. O. G. a declarat că şi-a recuperat banii, mai puţin suma de 20 lei, nedorind să se constituie parte civilă.

Şi partea vătămată S. O., întrebată fiind asupra acestui aspect, a arătat că nu are pretenţii faţă de inculpat, în schimb partea vătămată C. V. senior s-a constituit parte civilă cu suma de 900 Euro.

Aceeaşi sumă a solicitat-o cu titlu de despăgubiri civile şi martorul C. V. junior, menţionând că suma de 900 Euro luată de inculpat, erau banii săi şi nu ai tatălui său , C. V. senior .

În vederea aflării adevărului, s-a procedat la audierea martorilor propuşi prin rechizitoriu, fiind consemnate declaraţiile următorilor martori: P. T. G. (f.130), C. M.(f.131), C. V. (f.132-133), C. V. junior (f.134-135), S. M. (f.136-137) şi B. C. V. ( f.149-150).

Pentru inculpat a fost audiată martora G. C. E. (f.151) , în vederea dovedirii circumstanţelor personale ale acestuia.

La filele 152-153 inculpatul a depus copii de pe un certificat de calificare profesională nivel 1, respectiv un certificat de absolvire a anului de completare, pentru a dovedi pregătirea sa profesională.

S-a procedat, de faţă cu inculpatul asistat de apărător, la vizionarea imaginilor înregistrate pe CD-ul ataşat la fila 37 dosar, imaginile înregistrate constituind mijloace de probă în sensul art. 91 ind.6 alin.2 Cpp.

Analizând actele şi lucrările dosarului, în fapt, instanţa reţine că în zilele de 11 august 2008, 27 noiembrie 2008 şi 2 decembrie 2008, inculpatul a înşelat cu diverse sume de bani pe părţile vătămate G. O. G., C. V. junior şi S. O., acostându-le imediat după ce acestea au retras sume de bani în numerar de la bancomatele Bancpost şi Raiffeissen, respectiv când partea vătămată C. V. junior  s-a apropiat de o casă de schimb valutar aflată la parterul magazinului Transilvania din municipiul Mediaş .

Inculpatul a negat că s-ar fi întâlnit cu părţile vătămate în zilele mai sus amintite, însă el a fost recunoscut de martorii audiaţi în faza cercetării judecătoreşti ca fiind persoana care a abordat şi înşelat pe părţile vătămate. În privinţa faptei din 27 noiembrie 2008, prezenţa inculpatului alături de partea vătămată C. este în mod fidel redată în imaginile înregistrate de camerele video amplasate deasupra intrării în holul casei de schimb valutar de la parterul magazinului Transilvania.

Cu referire la fapta săvârşită în dauna părţii vătămate G. O. G. este de netăgăduit că inculpatul a primit din mâna părţii vătămate 4 bancnote de câte 100 lei înmânând în prealabil acesteia 40 de bancnote de câte 10 lei fiecare, partea vătămată constatând, după numărarea banilor, că i-a fost înapoiată suma de 390 lei, lipsind o bancnotă de 10 lei. Atunci partea vătămată a restituit inculpatului suma 390 de lei, cerându-i bancnota de 10 lei care lipsea, după care inculpatul a început să numere banii , punând bancnotă cu bancnotă în mâna părţii vătămate, la sfârşit constatând şi el lipsa unei bancnote de 10 lei, pe care după ce a scos-o din buzunar i-a înmânat-o .

În acel moment s-a şi produs deposedarea părţii vătămate de o parte din bani ( 160 lei ), respective în momentul în care inculpatul a pus în mâna părţii vătămate bancnota de 10 lei care lipsea , tot atunci printr-un gest extrem de dibaci şi plin de dexteritate a reuşit să tragă  o parte din teancul de bani , ceea ce a şi făcut ca partea vătămate să constate imediat după ce a îndoit teancul de bani, că este vorba despre un fişic mai subţire.

Nu a fost vorba de o faptă întâmplătoare, de o simplă greşeală, ci de un gest premeditat, de o acţiune având ca scop prejudicierea părţii vătămate, dovadă că aceasta şi-a recuperat la scurt timp suma de 80 de lei  de la tatăl inculpatului aflat în aproprierea locului faptei, încă 60 de lei fiindu-i restituiţi în mod personal de către inculpat, la începutul lunii decembrie 2008, când el a şi cerut părţii vătămate să îşi retragă plângerea .

Martorul B. C.V. a fost de faţă când inculpatul a schimbat părţii vătămate G. cele 4 bancnote  de 100 de lei retrase de la bancomat, el nu a văzut momentul efectiv în care inculpatul a tras din teancul de bani dar a afirmat cu tărie că atât la prima numărare a banilor cât şi la cea de a doua,  atunci când inculpatul proceda la numărare lui îi ieşea toată suma de 400 de lei, în timp ce părţii vătămate G., atunci când aceasta lua banii în mâinile sale şi îi număra la rândul ei, nu îi mai ieşeau cei 400 de lei .

Cât priveşte fapta  comisă în faţa casei de schimb valutar este cert că inculpatul a primit de la C. V. senior  mai multe bancnote de 50 de Euro, după care de faţă cu partea civilă C. V.junior şi cu martora C. V., a început să verifice în lumină fiecare bancnot, punându-şi fiecare bancnotă după verificare în cealaltă mână. În timpul numărării banilor, în mod intenţionat inculpatul a scăpat din buzunar de două ori două bancnote de 10 lei, o bancnotă fiind ridicată de jos de către inculpat iar cealaltă de martora C. V., care a şi declarat că şi-a dat seama că ceva nu este în regulă . Inculpatul primise deja spre aşa zisa verificare , mai bine  de jumătate din bancnotele  care alcătuiau suma de 4500 de Euro , după care a spus celor trei membri ai familiei C. că nu le mai poate oferi cursul de schimb promis, înapoind banii, la numărarea acestora fiind constatată lipsa sumei de 900 de Euro.

În legătura cu fapta comisă în dauna părţii vătămate S. O., lucrurile s-a petrecut într-un mod similar cu cele în cazul părţii vătămate G., în sensul că partea vătămată i-a predat inculpatului  2 bancnote a câte 100 lei, pentru a primi în schimb 20 de bancnote de câte 10 lei. Nu a fost aşa cum se aştepta partea vătămată, pentru că iniţial inculpatul i-a restituit 10 bancnote de câte 10 lei, după care a început să numere banii punând fiecare bancnotă în mâna părţii vătămate, rezultând suma de 190 lei (19 bancnote de câte 10 lei), apoi banii au fost restituiţi inculpatului care a constat lipsa unei bancnote de 10 lei, scoţând-o din buzunar şi punând-o deasupra celorlalte .

Partea vătămată a văzut când în mâna inculpatului, după numărare, a ieşit suma de 200  lei ( 20 bancnote de câte 10 lei ) dar când  banii au fost înmânaţi părţii vătămate, aceasta i-a verificat şi a constatat  că deţinea doar 100 de lei .

Partea vătămată a concluzionat că cele 10 bancnote de câte 10 lei au dispărut atunci când banii s-au aflat în mâna inculpatului, ulterior aceasta recuperându-şi cei 100 de lei la insistenţa soţului său, martorul S. M., ca a urmărit pe inculpat, reuşind să obţină de la acesta restituirea a  10 bancnote de 10 lei.

Toate cele trei fapte mai sus descrise, privite împreună şi nu în mod izolat, denotă un mod de operare pus la punct în mod amănunţit de către inculpat.

În primul rând , inculpatul prezintă părţilor vătămate o situaţie falsă, anume că are nevoie de bancnote mai mari , retrase de la bancomate, oferindu-le în schimb bancnote mai mici (100 de lei în 10 bancnote de câte 10 lei ) sau că este dispus şi în egală măsură interesat să  convertească din moneda Euro în lei o sumă de bani.

Invocând acest  pretext el  reuşeşte să cointereseze pe părţile vătămate în a accepta schimbul de bani, în sensul că acestea acceptă propunerea inculpatului, pentru că se gândesc că nu un nimic de pierdut, dimpotrivă fac altcuiva un serviciu cu titlu gratuit ( părţile vătămate G. şi S. ) sau pentru că devin conştiente de eventualul câştig material pe care şi-l procură schimbând moneda Euro la un curs valutar mai avantajos oferit de inculpat, decât cel afişat de casele de schimb ( partea  vătămată C. V.  junior ).

 În al doilea rând, după ce părţile vătămate au fost induse în eroare de bunele intenţii  ale inculpatului, acesta reuşeşte să sustragă din banii pe care îi numără, fie folosindu-se de abilitatea sa în a mânui banii, fie distrăgând atenţia părţilor vătămate prin aruncarea unei bancnote de valoare redusă pe jos, ceea ce determină aplecarea lui sau a altcuiva din cercul restrâns aflat de faţă, după aceea bancnotă, situaţie care în mod evident este de natură a slăbi vigilenţa privirii sau atenţiei pe care partea vătămată o alocă banilor supuşi numărării.

În al treilea rând, este de observat că pentru a săvârşi faptele inculpatul are nevoie de cât mai multe bancnote care necesită un timp mai îndelungat la numărare, de aceea el cere bancnote mari pentru o oferi în schimb bancnote de valori mai mici pe care trebuie  să le numere .

Inculpatul nu dă la schimb bancnote de 100 de lei, pentru că ar trebui să numere mai puţin , ceea cea ar fi de natură să îi îngreuneze operaţiunea de  reţinere sau tragere a unei părţi din bani , ci are asupra sa suficiente bancnote de 10 lei, pentru a putea schimba 4 bancnote de 100 de lei, aşa cum este cazul părţii vătămate G..

Pentru a putea reţine din banii pe care îi numără, inculpatul are nevoie de mai multe operaţiuni de numărare, aşa încât în mod special omite la început  să înapoieze  o bancnotă de 10 lei, ceea ce determină părţile vătămate să pretindă bancnota lipsă, astfel că inculpatul procedează la renumărarea banilor, de această dată reuşind să reţină în mâinile sale o sumă mai mare din acei bani, părţile vătămate neprimind niciodată  înapoi numărul de  bancnote pe care le-au dat inculpatului spre a fi din nou numărate.

Aşadar inducerea în eroare a părţilor vătămate are loc pentru prima dată atunci când inculpatul se arată în mod aparent interesat de schimbul sincer al banilor (motivând  că are nevoie de acele bancnote mai mari de 100 de lei ori  că vrea să convertească în lei valuta la un curs de schimb avantajos amândurora, adică coschimbaşilor), iar cea de-a doua oară, inducerea în eroare asupra operaţiunii de numărare a banilor în scopul unei restituiri exacte, se face cu ajutorul  abilităţilor inculpatului în a manevra bancnotele respectiv prin folosirea tacticii simple de  distragere a  atenţiei  celor  care sunt cu ochii asupra banilor, ambele activităţi de inducere în eroare petrecându-se într-un moment în care părţile vătămate se aşteaptă să le fie restituite alte bancnote decât cele predate dar însemnând valoric aceeaşi sumă.

De fiecare dată inculpatul urmăreşte să obţină pentru sine un folos material injust, ceea ce şi reuşeşte cu consecinţa pricinuirii unor pagube în dauna celor care aleg să schimbe sume în lei sau Euro prin intermediul lui.

Aşa fiind, instanţa apreciază că sunt întrunite elementele constitutive a trei infracţiuni de înşelăciune, toate săvârşite în concurs real,  vinovăţia inculpatului  sub forma intenţiei directe fiind dovedită .

Din punct de vedere al tratamentului sancţionator, instanţa va pronunţa faţă de inculpat pedeapsa închisorii, fără a reţine vreo circumstanţă atenuantă, în condiţiile în care inculpatul a avut o atitudine nesinceră, de nerecunoaştere a faptelor comise. Pedepsele care se vor aplica vor fi alese  cu observarea criteriilor  oferite de art. 72 Cod penal, între care în mod deosebit gradul de pericol social al faptelor săvârşite, la aprecierea acestuia instanţa ţinând cont de metoda infracţională  şi de întinderea fiecărei pagube.

În consecinţă în baza art.215 alin.1 Cod penal va condamna inculpatul la pedeapsa închisorii de 6 luni pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune în dauna părţii vătămate G. O. G..

În baza art.215 alin.1 Cod penal, va condamna acelaşi inculpat la pedeapsa închisorii de 1 an pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune în dauna părţii civile C. V. junior.

În baza art.215 alin.1 Cod penal va condamna inculpatul la pedeapsa închisorii de 6 luni pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune în dauna părţii vătămate S. O.

În baza art.33 lit.a Cod penal rap.la art.34 alin.1 lit.b Cod penal, va aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea, aceea a închisorii de 1 an.

Va face aplicarea art.71 alin.2 Cod penal, în sensul că va interzice inculpatului drepturile prevăzute în art.64 lit.a Cod penal – dreptul de a fi ales în autorităţi sau funcţii publice şi art.64 lit.b Cod penal - dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat.

În baza art.86 ind.1 Cod penal,  apreciind că inculpatul se poate îndrepta şi fără a fi privat de libertate dar sub un atent şi eficient control, va dispune suspendarea executării pedepsei de 1 an aplicată inculpatului sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de 3 ani, stabilit potrivit art.86 ind.2 alin.1 Cod penal.

În baza art.86 ind.3 alin.1 Cod penal , condamnatul va trebui să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a)să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Sibiu;

b)să anunţe în prealabil Serviciului de  Probaţiune de pe lângă Tribunalul Sibiu, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile precum şi întoarcerea;

c)să comunice Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Sibiu şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d)să comunice serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Sibiu informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

În baza art.86 ind.3 alin.3 lit.c Cod penal, pentru a preîntâmpina săvârşirea de fapte asemenea celor deduse judecăţii şi văzând apetenţa inculpatului pentru zona bancomatelor de pe strada M. E. din municipiul Mediaş,  va impune condamnatului respectarea obligaţiei de nu frecventa zona caselor de schimb valutar şi a bancomatelor, situate în apropierea băncilor BCR, Raiffeisen şi Bancpost din municipiul Mediaş.

În baza art.86 ind.3 alin.4 Cod penal va încredinţa supravegherea obligaţiei de mai sus Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Sibiu.

În baza art. 359 alin.1 Cpp şi art.86 ind.4 Cod penal, va atrage atenţia condamnatului asupra posibilităţii revocării suspendării sub supraveghere, în cazul în care nu îndeplineşte, cu rea-credinţă, măsurile de supraveghere şi obligaţia stabilită.

În baza art.71 alin.5 Cod penal, va constata că, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, se suspendă şi executarea pedepselor accesorii.

În baza art.14 Cpp raportat la art.346 alin.1 Cpp, văzând şi dispoziţiile art. 998-999 Cod civil , va obliga inculpatul să restituie părţii civile C. V. junior suma de 900 Euro sau echivalentul în lei din data plăţii, cu titlu de despăgubiri civile.

Este pe deplin probat cu ajutorul martorilor P. T. G., C. M., C. V. cât şi prin declaraţia luată lui C. V. senior, că suma de 4500 de Euro aparţinea lui C. V. junior, fiind luată din locuinţa acestuia, el păstrând  asupra sa suma de bani pe parcursul călătoriei de la Merghindeal, locul său de domiciliu, către Mediaş, banii fiind înmânaţi lui C. V. senior doar în incinta casei de schimb valutar.

În consecinţă, despăgubirea trebuie să revină celui în al cărui patrimoniu s-a localizat paguba, adică proprietarului sumei şi nu lui C. V. senior, care era doar detentorul banilor, motiv pentru care instanţa va respinge acţiunea civilă exercitată de partea civilă C. V. senior.

Va lua act că părţile vătămate G. O. G. şi S. O. nu s-au constituit părţi civile.

În baza art.118 alin.1 lit.e Cod penal va confisca de la inculpat suma de 20 lei., fiind vorba de cei 20 de lei nerestituiţi de către inculpat părţii vătămate G., banii fiind dobândiţi prin săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală În baza art.191 alin.1 Cpp va obliga inculpatul să plătească statului suma  de 350 lei cheltuieli judiciare.

Domenii speta

Spete similare