Obligaţie de a face.

Dosar nr. ********Cod operator 3924

-fond funciar-

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA TÂRGU-CĂRBUNEŞTI

TG-CĂRBUNEŞTI

Sentinţa civilă nr. 3132/2012

Şedinţa publică de la 19.10.2012

Completul compus din:

PREŞEDINTE LCM

Grefier IA

Pe rol fiind solutionarea cauzei civile avand ca obiect  obligatie de a face formulata de reclamantele V T E domiciliată în T, strada P, nr. , cartier V N judetul Gorj, M M domiciliată în B, sector 1, strada PN nr. , et , ap.  şi D M domiciliată în C, sat C, judetul Gorj în contradictoriu cu pârâţii Comisia Locală Căpreni de aplicarea Legii 18/1991, cu sediul în comuna Căpreni, jud.Gorj, C E -presedinte al Comisiei Loacale Căpreni de aplicarea Legii 18/1991, la sediul din comuna Căpreni, jud.Gorj, Comisia Judeţeană Gorj de aplicarea Legii 18/1991,  B I, decedată în cursul procesului , cu moştenitor B T, cu domiciliul în Bucureşti, str.IB, nr., et., ap., sector 1, I Constantin domiciliat în oraş B, strada T, bl , sc, ap., judetul C S, A R domiciliat în T, strada Z, bl , sc , ap.  judetul Gorj, A I domiciliat în oraş M , strada A,judetul C şi A D domiciliat în C strada P bl.  sc , ap.  judetul D şi a cererii de intervenţie în interes propriu formulată de intervenienta în interes propriu-pârâtă M E domiciliată în sat.A, comuna A judetul G .

La apelul nominal făcut în şedinţă publică au lipsit părţile.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de şedinţă, care precizează că prin serviciul registratură la data de 10.10.2012, a fost depus răspunsul la obiecţiunile formulate(filele 345-352), prin serviciul registratură din data de 17.10.2012 intervenienta M E prin procurator a depus înscrisul intitulat „concluzii scrise”, iar expertul asistent I M G a depus la dosar „completare la raportul de expertiză tehnică-punct de vedere expert asistent”.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanţa constată cercetarea judecătorească terminată şi  reţine cauza spre soluţionare pe excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantelor , invocată de către intimata intervenientă M E precum şi pe fond.

INSTANTA

Deliberand asupra cauzei civile de fata constata urmatoarele.

Prin acţiunea civilă înregistrată la aceasta instanţă la  data de  2.09.2010 reclamanţii VT E,MM,  DM au formulat în contradictoriu cu pârâtele Comisia Locală de Fond Funciar C,l, C E preşedinte al Comisiei Loacale de Fond Funciar C, Comisia Judeţeană Gorj, plângere împotriva refuzului Comisiei Locale şi a primarului în calitate de preşedinte al comisiei locale de a pune în posesie şi a întocmi documentaţia necesară emiterii titlului de proprietate pentru suprafaţa de 11,81 ha şi în consecinţă pe baza probelor ce vor fi administrate să fie obligate pârâtele să procedeze la punerea în posesie în  calitate de moştenitori ai autorior D D şi D A pentru suprafata de 11,81 ha şi să întocmească documentaţia necesară emiterii titlului de proprietate pentru suprafaţa de 11,81 ha teren reconstituit în indiviziune prin sentinţa civila cu nr. 41/13.01.1999, să fie obligaţi fiecare dintre pârâţi la plata sumei de 100 lei pe zi de întârziere cu titlu de daune cominatorii şi la plata cheltuielilor de judecată.

 Pentru opozabilitatea hotărârii s-a solicitat a fi introduşi în cauză în calitate de intimaţi M E, B I,I C, A R, A I şi A D

In motivarea acţiunii reclamanţii au arătat că prin sentinţa civilă cu nr. 41/13.01.1999 pronunţată de Judecatoria Tg Carbunesti în dosar cu nr. 2799/1998 s-a admis acţiunea formulată de aceştia au fost anulate mai multe titluri de proprietate, adeverinţe de proprietate şi HCJ 5/1997 şi s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în indiviziune în favoarea acestora şi a celorlalti moştenitori ai autorilor D A şi D D pentru suprafaţa de 11,81 ha teren situat pe raza satului C sentinţă definitivă şi irevocabilă.

Cu toate acestea deşi de la pronuntarea sentinţei civile cu nr. 41/1999 au trecut peste 10 ani, deşi în acel dosar intimaţii au fost părţi şi astfel hotărârea le este opozabilă, deşi au făcut demersuri pentru a fi puşi în posesie pe cele 11,81 ha şi a se întocmi documentaţia în acest sens fiind relevantă adeverinţa cu nr. 760/2010 a instituţiei Prefectului Gorj, pârâţii nici până în prezent nu s-au conformat dispozitivului sentinţei civile.

În drept acţiunea a fost întemeiată pe disp. legii 18/1991 şi art 274 c.pr.civ.

În dovedirea acţiunii reclamanţii au depus în copie sentinţa civilă cu nr. 41/1999, adresa cu nr. 700/2010, adresa cu nr. 89/2010.

În termen legal pârâta Comisia Locala de Fond Funciar C a formulat întampinare prin care a solicitat respingerea acţiunii.

A sustinut că prin sentinţa civilă a fost anulată adeverinţa cu nr. 161/1994, titlul de proprietate cu nr. 199325/1993, adeverinţa cu nr. 206/1994, adeverinţa cu nr. 385/1994, adeverinţa cu nr. 6556/1994. Se observă aşadar că în sentinţa pronunţată cu nr.41/1999 este mentionată şi adeverinţa de proprietate cu nr. 556/1994, ca aceasta sentinţă a fost facută definitivă în anul 2010, că în urma verificărilor şi măsurătorilor din teren s-a procedat la întocmirea procesului verbal de punere în posesie cu nr. 9/2010 în faţa moştenitorului desemnat de reclamante în speţă A R care a fost de acord cu suprafaţa găsită în teren de 7,3513 m.p., că acestă suprafaţă de teren nu include suprafaţa de teren a lui A M de 1,3 ha şi nici suprafaţa de teren agricol care se află pe raza comunei S.

Mentionează că  un total de de 11,81 ha teren agricol pe care reclamanţii îl solicită nu poate fi inclus in procesul verbal sau titlu de proprietate deoarece acest teren nu se regăseşte în administrarea comunei C.

În dovedirea celor susţinute a depus pârâta dispozitivul sentinţei civile cu nr. 41, sentinţa civilă cu nr. 3211/2009, sentinţa civilă cu nr. 1481/2009, raportul de expertiză efectuat în dosarul 2799/1998, adresa cu nr. 38/2010, procesul verbal de punere în posesie cu nr. 9/2010, schiţele terenurilor.

În cursul cercetării judecătoreşti numita M E a formulat cerere de interventie în interes propriu în contradictoriu cu pârâtele din cauza principală prin care a solicitat obligarea pârâtelor să emită proces verbal de punere în posesie, schiţe parcelare şi titlul de proprietate pentru 11,81 ha teren situat pe raza comunei C.

Arată că prin cererea cu nr. 1328/2010 s-a adresat pârâtei pentru a se emite titlurile de proprietate, că prin contractul de închiriere întocmit între aceasta şi SC PETROM SA ZONA PRODUCTIE 2- GRUP ZACAMINTE a inchiriat o suprafaţă de 5267 m.p. teren situat in T 46, P 2470/5 şi în momentul de faţă nu a primit contravaloarea contractului din cauza reclamantelor care au făcut o petitie la PETROM deşi nu sunt parte în acest contract prin care au solicitat să se sisteze plata chiriei până la ieşirea din indiviziune. Solicită aşadar admiterea cererii, obligarea pârâtelor la plata a daunlor interese şi a daunelor morale şi materiale până la emiterea titlului de proprietate.

Aceeaşi intimată prin note de sedinţă separate  invocă exceptia lipsei calităţii procesuale active a reclamantelor deoarece nu au prezentat certifiat de mostenitor din care să rezulte că sunt succesoarele autorului D A,D A si D, precum si exceptia necompetentei materiale a instanţei solicitând declinarea competenţei la Tribunalul Gorj secţia contencios adminisrativ.

În susţinerea cererii a depus intervenienta cerere adresată primarului, contractul de închiriere nr. 216/2009, acte stare civilă.

La termenul de judecată din data de 24.11.2010 instanţa a admis în principu cererea de intervenitie în interes propriu formulată de intervenienta apreciind că faţă de motivele invocate are interese contrarii faţă de ceilalti reclamanţi şi intimati.

Prin aceeaşi incheiere fila 91 instanţa a respins excepţia necompetenţei materiale a instanţei şi excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantelor cu motivarea ce se regăseşte la fila 91.

La solicitarea instantei pârâta Comisia Locală de Fond Funciar C a comunicat instanţei că în dispozitivul sentinţei civile cu nr. 41/1999 nu este menţionată anularea adeverinţei cu nr. 556/1994 a moştenitoarei B I, că terenul pentru care s-a procedat la punerea în posesie nu include suprafaţa de 1,3 ha teren ce apartine numitei A M moştenire de la soţul acesteia Ionescu Constantin, suprafaţa de teren care se află pe raza comunei Stejari anume 0,25 ha în Lunca S, 0,8188 ha arabil în intravilanul satului B comuna S si 0,60 ha în pucntul O, suprafata de 0,11 ha în punctul C pe raza comunei S, 0,50 ha existent în punctul L M S, 0,15 ha situaţi în punctul Crivina Scoala restul de 0,38 ha erodat şi actualmente se află râul Amaradia şi punctul L M S 0,50 deţinută de intervenienta M E

Solicită aşadar respingerea acţiunii raportat şi la faptul că pentru suprafaţa de 7,3513 ha reclamanţii au fost puşi în posesie, procesul verbal fiind inaintat la OCPI, că pârâta a fost de bună credinţă atât ân relaţiile cu moştenitorii în vederea rezolvării speţei şi a tuturor problemelor şi litigiilor ivite între aceştia şi instanţă.

În temeiul art 242 c.pr.civ a solicitat pârâta judecarea cauzei în lipsă.

Intervenienta a formulat răspuns la întampinare. A susţinut că suprafaţa de 0,25 ha situată în Lunca S, 0,8188 ha arabil intravilan şi 0,60 arabil în intravilanul localităţii S, 0,11 ha în comuna S 0,60 ha în punctul Crivina din Centru şi 0,50 ha în punctul L S ultimele două  folosite de aceasta conform raportului de expertiză şi suprafaţa de 1,30 ha aflată pe teritoriul comunei S care îi aparţine lui A M moştenire de la soţul acesteia însumându-le constată o diminuare a suprafeţei totale cu 4,1788 ha. Că, prin sentinţa civilă nr. 41 s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru 11,81 ha si calculând diferenţa constată că pârâta doreşte să le priveze de dreptul de proprietate pentru 2,7888 ha . În concluzie arată că este de acord ca suprafaţa de 1,30 ha aflată pe teritoriul comunei S să îi revină exclusiv defunctei A M, în ceea ce priveşte celelalte suprafeţe nu este de acord cu diminuarea acestora şi solicită introducerea în cauză în calitate de pârâte a comisiilor locale S şi S pentru a se emite titluri de proprietate pentru întrega suprafaţă, solicită să se constate unde a fost depus terenul erodat de râul Aîn suprafaţă de 0,38 ha şi să se emită titlul de proprietate şi pentru aceasta suprafaţă pe un alt amplasament din rezerva Primariei, solicită ca pârâtele să îi emită proces verbal şi titlu de proprietate şi pentru terenul cu vegetaţie forestieră ce a aparţinut autorului D D iar în ceea ce priveşte adeverinţele care se arată că nu au fost anulate şi trebuie anulate solicită ca instanţa să le cenzureze şi eventual să le anuleze.

Prin precizarea la întâmpinare mai solicită interveninenta fila 101 introducerea în cauză a celor două comisii S şi S pentru a-i fi reconstituit dreptul de proprietate pentru 0,11 ha 0,25 ha situată în Lunca Stejari, 0,8188 ha intravilan, 0,60 arabil şi 0,50 ha situata în Lunca Mare S.

Pentru acesta solicită incuviintarea probei cu expertiză.

Cererea pentru a-i fi reconstituit intervenientei dreptul de proprietate pentru teren cu vegetaţie forestieră a fost pusă în discutia părţilor la termenul din 19.01.2011 şi in temeiul art 132 c.cpr.civ instanţa a constatat decazută intervenienta din dreptul de a modifica cererea.

Au fost solicitate relaţii suplimentare pârâtei ce au fost comunicate la fila 110. A precizat pârâta că cerererile de reconstituire a terenului amplasat pe raza altor localităţi au fost transmise comisiilor S şi S.A mai depus pârâta în copie cererile de reconstituire formulate de reclamanţi şi intimaţi filele 121-129.

În cursul cercetarii judecătoreşti instanţa a dispus ataşarea dosarului arhivat cu nr. 2799/1998.

Prin sentinţa civilă nr.540/23.02.2011 pronunţată de Judecătoria Tg-Cărbuneşti în dosarul nr. 3615/317/2010 a fost respinsă acţiunea formulată de reclamantele V T E, M M şi D M  în contradictoriu cu pârâţii Comisia Locală de Fond Funciar C, C E preşedinte al Comisiei Locale de Fond Funciar C, M E, I C, A R, A I şi A D .A fost respinsă  cererea de intervenţie în interes propriu formulată de intervenienta M E în contradictoriu cu pârâtele din cauza principală.

Împotriva sentinţei au declarat recurs reclamantele V T E, M M, D M şi intervenienta M E, criticând sentinţa pentru netemeinicie şi nelegalitate

Prin decizia nr.1754/07.07.2011 pronunţată de Tribunalul Gorj-Secţia Civilă, instanţa a admis recursurile civile formulate de recurentele reclamante V T E, M M şi D M şi recurenta intervenientă  M E în contradictoriu cu intimaţii Comisia Locală de Fond Funciar C, C E preşedinte al Comisiei Locale de Fond Funciar C,  şi intimaţii pârâţi B I, I C, A R, A D şi intimaţii C L de Fond Funciar S şi Comisia Locală de Fond Funciar S, împotriva sentinţei civile nr. 540/23.02.2011 pronunţată de Judecătoria Tg-Cărbuneşti în dosarul nr.3615/317/2010, a casat  sentinţa şi a trimis cauza pentru rejudecare la aceiaşi instanţă.

S-a reţinut că probatoriul administrat în cauză de instanţa de fond este insuficient.Că, prin acţiunea dedusă judecăţii, reclamantele V T E, M M, D M au chemat în judecată Comisia Locală de Fond Funciar C şi primarul comunei C E în calitate de preşedinte al Comisiei Locale, solicitând obligarea acestora la punerea în posesie şi întocmirea documentaţiei necesară emiterii titlului de proprietate pentru 11,81 ha în indiviziune, în favoarea moştenitorilor autorilor D D şi D A, obligarea celor doi intimaţi la plata de daune cominatorii pe zi de întârziere până la îndeplinirea efectivă a obligaţiei de a face stabilită în sarcina acestora.

În motivarea acţiunii s-a arătat că prin sentinţa civilă nr.41/13.01.1999 pronunţată de Judecătoria Tg-Cărbuneşti în dosarul nr.2799/1998, a fost admisă acţiunea formulată de reclamante, anulate actele de proprietate emise în temeiul Legii 18/1991, dispunându-se reconstituirea dreptului de proprietate în indiviziune pentru moştenitorii autorilor D D şi D A pentru suprafaţa de 11,81 ha, teren situat pe raza comunei C. Au motivat că deşi hotărârea a rămas definitivă şi irevocabilă şi este opozabilă intimaţilor, aceştia nu au procedat la punerea în executare a dispoziţiilor sentinţei.

Că, instanţa de fond a respins acţiunea principală şi cererea de intervenţie formulată de M E, reţinând în esenţă că în raport de susţinerile Comisiei Locale C pe raza acestei comune se regăseşte doar suprafaţa de 7,3513 ha, teren la care moştenitorii autorilor D D şi A sunt îndreptăţiţi pentru această suprafaţă întocmindu-se procesul verbal de punere în posesie nr.9/20.07.2010, proces verbal care a fost semnat de intimatul A R.

A reţinut instanţa de fond că deşi prin sentinţa civilă nr.41/1999 s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate părţilor pentru suprafaţa de 11,81 ha pe raza comunei C, nu este posibilă întocmirea documentaţiei pentru această suprafaţă, întrucât diferenţa de teren de la 7,3513 ha până la 11,81 ha se regăseşte pe raza teritorială a altor comune, respectiv S şi S.

A mai reţinut instanţa de fond că, chiar dacă există culpa Comisiei Locale C, aceasta nu poate fi obligată să întocmească documentaţia pentru un teren care nu se află în raza sa de competenţă.

Raţionamentul instanţei de fond este unul greşit, având în vedere următoarele argumente:

În raport de dispoziţiile sentinţei civile nr.41 din 13.01.1999 pronunţată de Judecătoria Tg-Cărbuneşti în dosarul nr.2799/1998, s-a statuat că reclamantele şi pârâţii în calitate de moştenitori ai autorilor D A şi D sunt îndreptăţiţi la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 11,81 ha, teren situat pe raza satului C, comuna  C.

Raportat la această sentinţă judecătorească reclamantele şi pârâţii se bucură de un bun,  în sensul art.1 din Protocolul Adiţional nr.1 la CEDO, potrivit căruia orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale; nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică şi în condiţiile prevăzute de lege şi de principiile generale ale dreptului internaţional.

Jurisprudenţa CEDO a statuat în nenumărate decizii, multe dintre acestea pronunţate în contra României, că dreptul recunoscut printr-o hotărâre judecătorească constituie bun  în sensul Convenţiei .

În raport de aceste argumente şi având în vedere principiul puterii de lucru judecat de care se bucură orice hotărâre judecătorească, aşa cum este şi sentinţa civilă nr.41/1999pronunţată de Judecătoria Tg Cărbuneşti , reţine instanţa de recurs că întinderea dreptului de proprietate la care moştenitorii lui D D şi A sunt îndreptăţiţi în temeiul Legii 18/1991 pe raza comunei Căpreni, nu mai poate fi pusă în discuţie, intimatele Comisia Locală C şi preşedintele acesteia fiind ţinute să respecte întocmai cele statuate prin hotărârea judecătorească amintită anterior.

Observând dosarul nr.2799/1998 se constată că sentinţa nr.41/1999 a rămas definitivă prin nerecurare, Comisia Locală C , deşi parte în dosar,  a stat în pasivitate, nu şi-a formulat apărări în cursul judecării cauzei în sensul că nu a arătat că reclamantele şi pârâţii sunt îndreptăţiţi la reconstituire pentru o suprafaţă mai mică de teren pe raza comunei C, nu au formulat obiecţiuni împotriva raportului de expertiză întocmit în dosarul respectiv de expert P D, nu a exercitat căi de atac împotriva acestei hotărâri.

Pe întreg parcursul soluţionării dosarului, intimata Comisia Locală Căpreni nu a susţinut nici un moment că nu este posibilă reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea moştenitorilor autorilor D D şi A pentru suprafaţa de 11,81 ha pe raza comunei Căpreni , respectiv că aceştia nu sunt îndreptăţiţi la reconstituire pentru această suprafaţă de teren .

Reclamantele şi pârâţii beneficiind de o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă sunt îndreptăţiţi să obţină întocmai cele statuate prin hotărârea respectivă, în caz contrar s-ar încălca dispoziţiile art.6 CEDO dispoziţii  care garantează executarea hotărârilor judecătoreşti .

Dacă s-ar nesocoti cele stabilite prin sentinţa civilă nr. 41/1999 ,s-ar ajunge ca dreptul stabilit prin hotărârea judecătorească  să fie un drept iluzoriu dacă ordinea juridică internă a unui stat ar permite ca o hotărâre judecătorească definitivă şi obligatorie să rămână inoperantă (fără efecte ) în detrimentul uneia dintre părţi .

Pe lângă argumentele expuse anterior, reţine instanţa de recurs că apărările Comisiei Locale C în sensul că pe raza teritorială a acestei unităţi administrative  nu este posibilă întocmirea documentaţiei în favoarea părţilor decât pentru suprafaţa de 7,3513 ha, restul de teren până la 11,81 ha aflându-se pe raza altor comune, nu sunt verosimile, întrucât printr-o simplă operaţiune de calcul a suprafeţelor pentru care s-au emis actele de proprietate emise în temeiul Legii 18/1991, acte anulate prin sentinţa 41/1999, se ajunge la o suprafaţă totală, reconstituită prin aceste acte de 11,1922 ha.

Astfel,Comisia Locală C reconstituie pe raza acestei comune urătoarele suprafeţe : 1000 mp prin adeverinţa nr.161/1994, 6,33 ha prin adeverinţa nr.206/1994, 3,8622 ha prin adeverinţa 385/1994 , 0,90 ha prin adeverinţa nr.556/1994 , suprafaţa totală reconstituită prin aceste acte fiind de 11,1922 ha.

Ori, în condiţiile în care la nivelul anului 1994 Comisia Locală C emite acte de reconstituire pentru această suprafaţă, nu mai poate susţine în anul 2011 că pe raza comunei C nu se regăseşte întreaga suprafaţă ce urma a fi reconstituită părţilor.

De menţionat că, deşi în sentinţa civilă nr.41/1999 nu s-a dispus anularea adeverinţei provizorii nr.556/1994, câtă vreme această adeverinţă a fost emisă în baza HCJ 5/1991, HCJ ce a fost anulată prin sentinţa amintită anterior şi pentru suprafaţa de teren cuprinsă în această adeverinţă se impune reconstituirea dreptului de proprietate în indiviziune pentru moştenitorii autorilor D D şi A.

De asemenea , observându-se raportul de expertiză întocmit în dosarul nr.2799/1998, expertul a identificat în raport de registrul agricol terenurile ce se aflau pe raza comunei C, concluzionându-se că suprafaţa totală este de 11,81 ha.

Deşi în expertiză se vorbeşte de terenuri care se află pe raza administrativă a altor comune decât C, la calculul suprafeţei de 11,81 ha, expertul a avut în vedere numai terenurile de pe raza comunei C , nu şi restul terenurilor, în lucrarea tehnică făcându-se menţiunea distinctă pentru fiecare dintre moştenitori cu ce suprafeţe de teren figurează la rolul agricol pe raza comunei C.

Concluzionând, reţine instanţa de recurs că problema întinderii dreptului de proprietate la care reclamantele şi pârâţii în calitate de moştenitori ai autorului D D şi A sunt îndreptăţiţi pe raza comunei C nu mai poate fi pusă în discuţie, fiind tranşată printr-o hotărâre rămasă definitivă şi irevocabilă, Comisia Locală C , în calitate de debitoare a obligaţiei de a face, fiind ţinută să ducă la îndeplinire dispoziţiile sentinţei civile nr.41/1999 îndeplinindu-şi atribuţiile ce-i revin potrivit art.5 din HG 890/2005 identificând terenurile, întocmind documentaţia necesară emiterii titlului de proprietate şi înaintării acesteia către Comisia Judeţeană Gorj, precum şi punerea efectivă în posesie a persoanelor îndreptăţite la reconstituire.

Apreciază instanţa de recurs că în cauză se impune efectuarea unei expertize tehnice pentru identificarea terenurilor pentru care urmează să se întocmească documentaţia, expertiză care să transpună în teren atât actele de proprietate anulate prin sentinţa nr.41/1991, urmând ca documentaţia pentru terenurile cuprinse în aceste acte să se facă pe amplasamentele care sunt menţionate în acte, iar pentru diferenţa de 6178 mp (11,81 ha – 11,1922 ha), urmează să se identifice vechiul amplasament în raport de menţiunile din registrul agricol, raportându-se şi la expertiza întocmită de expert P D în dosarul nr.2799/1998.

Prin efectuarea unei expertize topografice care să stabilească în mod cert amplasamentul terenurilor ce urmează a fi cuprinse în titlul de proprietate se evită litigiile ulterioare care ar putea apărea din nemulţumirea părţilor legate de amplasamentul terenului.

Privitor la solicitarea intervenientei M E (fila 102) de a fi obligate Comisiile de Fond Funciar S şi S la reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul provenit de la autorul intervenientei Diţescu Aurel, se constată că precizarea la cererea de intervenţie are valoarea unei completări la cererea iniţială, fiind formulată după primul termen de judecată, instanţa prin încheierea din 19.01.2011 a pus în discuţia părţilor prezente modificarea acestei cereri, apărătorul reclamantelor opunându-se să se ia act de această modificare intervenită după termenul prevăzut de art.132 C.pr.civ., dispoziţiile instanţei fiind contradictorii, întrucât pe de o parte a constatat decăzută intervenienta din dreptul de a-şi modifica cererea de intervenţie, dar pe de altă parte a introdus în  cauză Comisiile de Fond Funciar S şi S, lărgind astfel cadrul procesual, deşi nu avea temei juridic.

Prin modul în care a procedat instanţa de fond au fost încălcate dispoziţiile art.132 C.pr.civ., în sensul că s-a procedat la introducerea în cauză a Comisiilor de Fond Funciar S şi S, urmare a modificării cererii de intervenţie formulată de M E cerere formulată peste termenul legal prevăzut de art.132 C.pr.civ., respectiv primul termen de judecată.

La  această instanţă s-a format dosarul nr.3615/317/2010*.

Prin serviciul registratură al instanţei din data de 28.09.2012, intervenienta M E prin procurator a depus la dosar o notă de şedinţă, prin care a propus obiective la raportul de expertiză tehnică.

La termenul de judecată din data de 30.09.2012, instanţa a constatat decăzută intervenienta M E din dreptul de a-şi modifica cererea de intervenţie, potrivit dispoz. art.132 C.pr. civ.

În realizarea dispoziţiilor deciziei de casare, la acelaşi termen de judecată instanţa a dispus încuviinţarea probei cu expertiza în specialitatea topografie, fiind numit prin tragere la sorţi expert  tehnic G I.

Prin serviciul registratură al instanţei din data de 13.10.2011, pârâta B T a depus la dosar o notă de şedinţă , la care a ataşat copia certificatului de deces al def.B I, iar intervenienta M E, a depus la dosar o cerere prin care solicită  participarea din partea sa a unui expert tehnic asistent, respectiv expertul I M G, cerere ce a fost admisă la termenul de judecată din data de 14.10.2012.

Raportul de expertiză a fost întocmit într-o formă ce nu era finalizată de către expert Gegău Ioana şi depus la data de 29.02.2012, (filele 78-95 din vol I  al dosarului 3615/317/2010*), a fost refăcut tot într-o formă incompletă de către expert G I şi depus la data de 21.06.2012 (filele 211-226), refăcut şi depus într-o formă finală de către expert G I la data de 03.07.2012 (filele 260-289), iar expertul asistent I M G, a depus la dosar raportul de expertiză tehnică-punct de vedere expert asistent, la data de 12.09.2012.

Împotriva acestui raport de expertiză a formulat obiecţiuni intervenienta M E, prin procurator M P, obiecţiuni ce au fost admise, iar suplimentul la raportul de expertiză a fost întocmit de către expert tehnic G Ila data de 10.10.2012 (filele 345-352).

Prin serviciul registratură al instanţei din data de 29.02.2012 intervenienta M E prin procurator a depus la dosar o notă de şedinţă, la care a ataşat în copie:B.A.P.-ul din anul 1848 cu referire la aut.D I. D adresa nr.1755/06.04.2009 şi extras registru agricol 1959-1962 aut.Bălă Constantin, iar prin serviciul registratură al instanţei din data de 14.03.2012 aceeaşi parte a depus la dosar o nouă notă de şedinţă la care a ataşat înscrisul intitulat „notificare”, cu dovada de comunicare.

La solicitarea instanţei cu adresa nr.1320/15.03.2012, pârâta Comisia Locală C de aplicarea Legii 18/1991 a comunicat că prin HCJ nr.5/1991 la poziţia nr.220 din anexa 2a a fost validat A M, soţul numitei A M, cu suprafaţa de 5,73 ha, din care 3,8622 ha teren zestre primită de soţie şi 1,30 ha teren moştenire de la fostul soţ I, la poziţia nr.415 din aceeaşi anexă au fost validaţi B C şi B I cu suprafaţa de 2,75 ha, iar la poziţia nr.148 din anexa 3 a fost validat aut.Diţescu I- Dumitru, cu moştenitori:D A A M, M E, B I, cu suprafaţa de 4,98 ha.A mai arătat că acţiunea reclamantelor este nelegală şi netemeinică, solicitând a fi respinsă, că în dosarul nr.2799/1998 al Judecătoriei Tg-Cărbuneşti aceleaşi reclamante au formulat acţiune împotriva Comisiei Locale Căpreni de aplicarea Legii 18/1881, Comisiei Judeţene Gorj de aplicarea Legii 18/1991 şi Prefecturii Gorj ,prin care au solicitat anularea HCJ nr.5/1991 şi a tuturor adeverinţelor de proprietate emise în baza acestei validări, iar prin sent. civ. nr.41/13.01.1999  s-a omis anularea  adeverinţei nr.556/1994 emisă moşt.B I.Că , în urma măsurătorilor din teren , pârâta a procedat la întocmirea procesului verbal de punere în posesie nr.9/2010 fiind găsită în realitate doar suprafaţa de 7,3513 ha cu care A R a fost de acord, iar documentaţia pentru această suprafaţă a  înaintat-o O.C.P.I. Gorj .Nu a fost inclusă suprafaţa de 1,3000 ha , precum şi suprafaţa de teren agricol ce se află pe teritoriul comunei . Că, din totalul suprafeţei de 11,81 ha teren agricol , pe care reclamantele le solicită nu se regăseşte în totalitate în administrarea comunei C.A înaintat în copie: HCJ nr.5/1991, anexa 2a, privitoare la părţi şi anexa 3 privitoare la părţi.

Prin serviciul registratură al instanţei din data de 17.10.2012 intervenienta M E, prin procurator a depus la dosar înscrisul intitulat „concluzii scrise”, iar expertul asistent I M G a depus la dosar completare la raportul de expertiză-punt de vedere expert asistent.

Potrivit art.137 alin.1 C.pr. civ, instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură şi a celor de fond care fac de prisos , în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.

Prin nota aflată la fila 51 din dosarul nr.3615/317/2010, intervenienta a invocat ca şi excepţie lipsa calităţii procesuale active a reclamantelor cu motivarea că V T E şi M M  nu au prezentat un certificat de moştenitor din care să rezulte că sunt moştenitoarele aut.D A, iar reclamanta D M nu a prezentat un certificat de moştenitor din care să rezulte că este moştenitoarea aut.def.D D şi D A

.

Din actele depuse la dosar şi conform prevederilor sent. civ. n.41/1999, rezultă că reclamantele au calitatea de moştenitoare ale autorilor D D şi D A, respectiv D A urmând a fi respinsă excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantelor VT E, M M şi D M.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin cererea de faţă , reclamantele VT E, M M şi D M au solicitat obligarea pârâţilor Comisia Locală C de aplicarea Legii 18/1991 , a preşedintelui comisiei locale, C E, de a le pune în posesie şi de a întocmi şi înainta documentaţia în vederea emiterii titlului de proprietate pentru suprafaţa de 11,81 ha ce a aparţinut aut.D I. D şi D A, cu obligarea fiecărui pârât la plata sumei de 100 lei pe zi cu titlu de daune cominatorii până la îndeplinirea exactă şi completă a obligaţiei de punere în posesie.

Prin cererea de intervenţie în interes propriu(fila 52 din dosar 3615/317/2010), intervenienta M E a solicitat  obligarea pârâtelor Comisia Locală C de aplicarea Legii 18/1991, a Comisiei Judeţene Gorj de aplicarea Legii 18/1991, să procedeze la punerea sa în posesie şi să emită titlul de proprietate pentru suprafaţa de 11,81 ha teren agricol pe raza comunei C ce a aparţinut aut.D D şi D A, iar în baza art.580 3 alin.2 teza II, C.pr. civ să fie obligate pârâtele la plata daunelor morale şi materiale în cuantum de 100 lei/zi până la emiterea titlului de proprietate.

Prin sent. civ.nr.41/13.01.1999 pronunţată de Judecătoria Tg-Cărbuneşti în dosarul nr.2799/1998 , rămasă definitivă prin  nerecurare, instanţa a dispus admiterea plângerii formulate de petentele VT E, M M HKşi D M, în contradictoriu cu detentorii B I, M E, AR, Andrei T, A I, I C, Comisia Locală C de aplicarea Legii 18/1991, Comisia Judeţeană Gorj de aplicarea Legii 18/1991 şi Prefectura Jud.Gorj, anularea HCJ nr.5/16.09.1991 şi a adeverinţelor nr.161/07.05.1994, nr.206/11.05.1994, nr.385/11.05.1994, eliberate de Comisia Locală Cde aplicarea Legii 18/1991, a anulat titlul de proprietate nr.199325/25.02.1993 eliberat pe numele detentorului A N. R şi a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pe suprafaţa de 11,81 ha teren situat pe raza satului C, comuna C, jud.Gorj, în favoarea moştenitorilor autorilor D I. Dşi D A.

Prin înscrisurile  aflate la dosar, se reţine că reclamantele şi pârâţii  au calitatea de moştenitori ai autorilor D I. Dşi D A.

Conform dispoziţiilor art.5 lit.i din HG 890/2005, comisia locală are obligaţia de a pune în posesie persoanele îndreptăţite să primească terenul, a întocmi şi înainta comisiei judeţene documentaţia premergătoare eliberării titlului de proprietate, în lipsa acestei activităţi a organului local reclamantele aflându-se în imposibilitate de a obţine titlul de proprietate pentru suprafaţa reconstituită prin hotărâre judecătorească. Practic, organul local nu şi-a îndeplinit aceste obligaţii prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare, împiedicându-i pe moştenitorii aut. D I. Dşi D A să-şi exercite dreptul de proprietate pentru restul  terenurilor agricole  provenite de la aceştia.

Cum reclamantelor  li  s-a constituit dreptul de proprietate pentru suprafaţa totală de 11,81  ha teren agricol,  comisia locală trebuia să întocmească şi să înainteze documentaţia în vederea emiterii titlului de proprietate, în concordanţa cu sent. civ nr. 41/13.01.1999 pronunţată de Judecătoria Tg-Cărbuneşti în dosarul nr.2799/1998 , rămasă definitivă prin  nerecurare.

De altfel şi Tribunalul Gorj-Secţia Civilă, dezlegând starea de fapt şi de drept a arătat că raportat la art.1 din Protocolul Adiţional nr.1 la CEDO, potrivit căruia orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale; nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică şi în condiţiile prevăzute de lege şi de principiile generale ale dreptului internaţional şi având în vedere principiul puterii de lucru judecat de care se bucură orice hotărâre judecătorească, aşa cum este şi sentinţa civilă nr.41/1999 pronunţată de Judecătoria Tg Cărbuneşti , întinderea dreptului de proprietate la care moştenitorii lui D I. Dşi D A sunt îndreptăţiţi în temeiul Legii 18/1991 pe raza comunei Căpreni, nu mai poate fi pusă în discuţie, intimatele Comisia Locală C şi preşedintele acesteia fiind ţinute să respecte întocmai cele statuate prin hotărârea judecătorească amintită anterior.Că , observând dosarul nr.2799/1998 se constată că sentinţa nr.41/1999 a rămas definitivă prin nerecurare, Comisia Locală C , deşi parte în dosar,  a stat în pasivitate, nu şi-a formulat apărări în cursul judecării cauzei în sensul că nu a arătat că reclamantele şi pârâţii sunt îndreptăţiţi la reconstituire pentru o suprafaţă mai mică de teren pe raza comunei Căpreni, nu au formulat obiecţiuni împotriva raportului de expertiză întocmit în dosarul respectiv de expert P D, nu a exercitat căi de atac împotriva acestei hotărâri.

Pe întreg parcursul soluţionării dosarului, intimata Comisia Locală C nu a susţinut nici un moment că nu este posibilă reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea moştenitorilor autorilor DD şi A pentru suprafaţa de 11,81 ha pe raza comunei Căpreni , respectiv că aceştia nu sunt îndreptăţiţi la reconstituire pentru această suprafaţă de teren .

Astfel, reclamantele şi pârâţii beneficiind de o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă sunt îndreptăţiţi să obţină întocmai cele statuate prin hotărârea respectivă, în caz contrar s-ar încălca dispoziţiile art.6 CEDO dispoziţii  care garantează executarea hotărârilor judecătoreşti .

Astfel, va fi înlăturată apărarea pârâtei Comisia Locală C de aplicarea Legii 18/1991 că pe raza administrativă a comunei Căpreni în urma măsurătorilor au identificat doar suprafaţa de 7,3513 ha teren agricol, pentru care au şi întocmit proces verbal de punere în posesie, restul până la 11,81 ha aflându-se pe raza altor comune, întrucât  nu are suport , printr-un simplu calcul matematic a suprafeţelor pentru care s-au emis adeverinţele de proprietate,în baza Legii 18/1991, acte anulate prin sent. civ. nr.41/1999 , se ajunge la o suprafaţă totală reconstitută prin aceste acte de 11,1922 ha . Astfel,Comisia Locală C de aplicarea Legii 18/1991 a  reconstituit pe raza acestei comune urătoarele suprafeţe : 1000 mp prin adeverinţa nr.161/1994, 6,33 ha prin adeverinţa nr.206/1994, 3,8622 ha prin adeverinţa 385/1994 , 0,90 ha prin adeverinţa nr.556/1994 , suprafaţa totală reconstituită prin aceste acte fiind de 11,1922 ha.

Ori, în condiţiile în care la nivelul anului 1994 Comisia Locală C emite acte de reconstituire pentru această suprafaţă, nu mai poate susţine în anul 2011 că pe raza comunei C nu se regăseşte întreaga suprafaţă ce urma a fi reconstituită părţilor.

De menţionat că, deşi în sentinţa civilă nr.41/1999 nu s-a dispus anularea adeverinţei provizorii nr.556/1994, câtă vreme această adeverinţă a fost emisă în baza HCJ 5/1991, HCJ ce a fost anulată prin sentinţa amintită anterior şi pentru suprafaţa de teren cuprinsă în această adeverinţă se impune reconstituirea dreptului de proprietate în indiviziune pentru moştenitorii autorilor D I. Dşi D A.

Şi în raportul de expertiză tehnică întocmit de expertul tehnic Gegău Ioana (filele 261-289)şi suplimentul la raportul de expertiză(345-352), a fost identificată o suprafaţă mai mare de 13 ha în care se regăseşte şi suprafaţa de 11,81 ha teren agricol , pe  vechiul amplasament ce a aparţinut autorilor D D şi D A, situată pe raza comunei Căpreni, jud.Gorj.

În consecinţă, în baza art.5 din HG 890/2005 va fi admisă în parte acţiunea civilă şi va fi admisă în parte cererea de intervenţie în interes propriu formulată de intervenienta M E, dispunându-se obligarea Comisiei Locale Cde aplicarea Legii 18/1991 să  întocmească  şi să înainteze  Comisiei Judeţene Gorj de aplicarea Legii 18/1991  documentaţia necesară  emiterii titlului de proprietate pentru suprafaţa de 11,81 ha teren agricol, conform sent. civ. nr.41/13.01.1999 pronunţată de Judecătoria Tg-Cărbuneşti în dosarul nr.2799/1998, rămasă definitivă prin nerecurare.

Potrivi art.64 alin.1 şi 2 din Legea 18/1991 „în cazul în care comisia locală refuză înmânarea titlului de proprietate emis de comisia judeţeană sau punerea efectivă în posesie, persoana nemulţumită poate face plângere la instanţa în a cărei rază teritorială este situat terenul”, iar dacă instanţa admite plângerea primarul va fi obligat să execute de îndată înmânarea titlului de proprietate sa, după caz, punerea efectivă în posesie, sub sancţiunea condamnării la daune cominatorii pentru fiecare zi de întârziere, anume stabilite de instanţă.

Astfel, potrivit dispoziţiei legale enunţate anterior, primarul poate fi obligat la daune cominatorii doar în două situaţii prevăzute expres de lege:refuzul de înmânare a titlului de proprietate deja emis de comisia judeţeană şi refuzul de a realiza punerea efectivă în posesie.

În cauză nu se reţine că se refuză punerea în posesie pe întreaga suprafaţă de 11,81 ha, ci în urma măsurătorilor la faţa locului s-a identificat suprafaţa de 7,3513 ha pentru care s-a întocmit procesul verbal de punere în posesie nr.9/2010, iar, în cauză refuzul comisiei locale de a întocmi şi înainta comisiei judeţene documentaţia necesară emiterii titlului de proprietate nu atrage condamnarea primarului la daune cominatorii pentru fiecare zi de întârziere, urmând ca şi acest capăt de cerere din acţiunea principală  să fie respins ca neîntemeiat.

Instanţa va respinge şi cererea intervenientei M E de obligarea pârâtelor Comisia Locală C de aplicarea Legii 18/1991  şi Comisia Judeţeană Gorj de aplicarea Legii 18/1991 la plata daunelor interese în baza  art.580 3  alin.2 C.pr. civ , la plata daunelor morale şi materiale ca fiind neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art.580 3 C pr. Civ, „dacă obligaţia de a face nu poate fi îndeplinită prin altă persoană decât debitorul, acesta poate fi constrâns la îndeplinirea ei prin aplicarea unei amenzi civile. Instanţa sesizată de creditor poate obliga pe debitor , prin încheiere irevocabilă, dată cu citarea părţilor, să plătească , în favoarea statului-o amendă civilă de la 20 lei la 50 lei stabilite pe zi de întârziere, până la executarea obligaţiei prevăzută în titlu executoriu

Din actele aflate la dosar nu rezultă conduita negativă a pârâtei Comisia Locale C  pentru aplicarea L 18/1991, de a nu pune în aplicare dispozitivul sentinţei civile nr.41/13.01.1999, pronunţată de către Judecătoria Tg-Cărbuneşti, instanţa reţinând, aşa cum s-a arătat şi anterior acesta a procedat la identificarea în teren a unei suprafeţe de circa 7,3513 ha teren agricol şi mai mult pentru plata daunelor materiale şi morale nu s-a dovedit existenţa vreunui prejudiciu.

În baza art.274 C.pr. civ, instanţa va obliga Comisia Locală C de aplicarea Legii 18/1991 la plata cheltuielilor de judecată către intervenienta în interes propriu M E  în cuantum de 1000 lei, reprezentând onorariu expert.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ş T E

Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantelor V T E, M M şi D M, invocată de intimata-intervenientă în nume propriu M E.

Admite în parte acţiunea formulată de reclamantele V T E, M M şi D M domiciliată în în contradictoriu cu pârâţii Comisia Locală C de aplicarea Legii 18/1991, cu sediul în comuna C, jud.Gorj, C El -preşedinte al Comisiei Loacale Căpreni de aplicarea Legii 18/1991, la sediul din comuna Căpreni, jud.Gorj, Comisia Judeţeană Gorj de aplicarea Legii 18/1991,  B I, decedată în cursul procesului , cu moştenitor B T, , I C Andrei Romulus domiciliat în Tg Jiu, strada Zambilelor, bl 5, sc 1, ap. 12, judetul Gorj, A I, verin şi A D, şi M E .

Admite în parte cererea de intervenţie în interes propriu formulată de intervenienta M E .

Obligă Comisia Locală Cde aplicarea Legii18/1991 să  întocmească  şi să înainteze  Comisiei Judeţene Gorj de aplicarea Legii 18/1991  documentaţia necesară  emiterii titlului de proprietate pentru suprafaţa de 11,81  ha, conform sent. civ. nr.41/13.01.1999 pronunţată de Judecătoria Tg-Cărbuneşti în dosarul nr.2799/1998, rămasă definitivă prin nerecurare

Obligă intimata Comisia Locală C de aplicarea Legii 18/1991 la plata către intervenienta M E a cheltuielilor de judecată în cuantum de 1000 lei, reprezentând onorariu expert .

Cu recurs , în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică din 19.10.2012

Preşedinte,

CLMGrefier,

IA

Domenii speta

Spete similare