Civil - plângere contravetionala

Hotărâre 8421 din 20.09.2010


Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată:

La data de 01.02.2010 a fost înregistrată pe rolul acestei instanţe, sub nr. 1381/320/2010, plângerea contravenţională formulată de petentul MMN în contradictoriu  cu intimata D.G.F.P Mureş – Activitatea de Inspecţie Fiscală.

Prin plângerea înregistrată la Judecătoria Tg.Mureş la data de 01.02.2010 petentul a solicitat în termen legal anularea procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor seria A/2009 nr. 0098802/18.01.2010, ca fiind netemeinic şi nelegal, cu cheltuieli de judecată.

În motivare petentul arată că prin procesul verbal atacat a fost amendat cu suma de 500 lei, pe motiv că a încălcat prevederile art.219 alin.1, din OG 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. Totodată susţine, că procesul verbal este nemeinic şi nelegal, deoarece a fost întocmit cu încălcarea atât a dispoziţiilor de formă cât şi a condiţiilor de fond, prevăzute de O.G nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor şi în legea specială de sancţionare, deoarece acesta nu se face vinovat de săvârşirea faptei reţinută în cuprinsulprocesului-verbal.

In drept plângerea a fost întemeiată pe baza actelor normative citate în cererea sa.

Intimata a depus întâmpinare, înregistrată la data de 16.04.2010, prin care solicită instanţei menţinerea procesului-verbal atacat ca  fiind temeinic şi legal şi, în consecinţă respingerea plăngerii contravenţionale şi a cheltuielilor de judecată. Intimata consideră că susţinerile petentului nu au un suport juridic în raport cu realitatea de fapt constată de organele competente ale D.G.F.P Mureş şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză.

In cursul cercetării judecătoreşti a fost administrata proba cu înscrisurile depuse la dosar: copia procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor seria A/2009 nr. 0098802/18.01.2010 (f.5), împuternicire avocaţială (f. 6), întâmpinare depusă la data de 16.04.2010 (f. 12-15), împuternicire avocaţială (f. 16), Decizia nr. 57/12.07.2010, emisă de către Direcţia Generală a Finanţelor Publice Mureş - Biroul Soluţionare Contestaţii (f. 21-28).

Analizând actele si lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

La data de 18.01.2010 a fost întocmit procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor seria A/2009 nr. 0098802 prin care petentul a fost sancţionat cu amendă contravenţională. În urma inspecţiei fiscale efectuate, s-a constatat faptul că la data de 20.09.2006, petentul a efectuat o tranzacţie a unui imobil, prin care a  încasat suma de 3.844.650 lei, depăşind astfel plafonul de scutire la plata TVA de 119.000 lei, prevăzut de art. 152, alin. 6 din Legea nr. 571/2003 cu modificările şi completările ulterioare, prin aceasta petentul fiind obligat în conformitate cu dispoziţiile art. 153, alin. 1, lit. b) din actul normativ anterior menţionat, să solicite organului fiscal înregistrarea în scopuri de TVA.

Fapta a fost sancţionată cu amendă contravenţională în cuantum de 500 de lei, conform art. 219, alin. 2, lit. d), din O.G nr. 92/2003 republicată şi sancţionată de art. 219, alin. 1, lit a) din acelaşi act normativ.

Procesul-verbal a fost semnat de către contravenientul-petent.

Fiind investită, potrivit art. 34 alin.1 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu verificarea legalităţii şi temeiniciei procesului verbal, instanţa constată mai întâi că, în materia plângerii contravenţionale este obligată ca din oficiu, şi prin prisma motivelor invocate de petent, să examineze aspectele ce ţin de legalitatea procesului verbal de contravenţie, şi în subsidiar, în măsura în care nu există vreun motiv care să atragă nulitatea actului atacat, se va trece, la examinarea, pe bază de probe a temeiniciei situaţiei de fapt, astfel cum a fost reţinută.

În primul rând, instanţa are obligaţia de a analiza şi de a se pronunţa asupra excepţiilor care fac de prisos, in tot sau în parte, cercetarea în fond a pricinii ( art 137 Cod proc civ).

Faţă de această dispoziţie legale, instanţa va analiza cu prioritate excepţia prescripţiei dreptului de a aplica sancţiunea contravenţională, invocată de petent.

Prescripţia dreptului de a aplica sancţiunea va fi analizată prin prisma dispoziţiilor art.13 din O.G.nr.2/2001 în raport de care: „aplicarea sancţiunii amenzii contravenţionale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârşirii faptei”. Alin.(2) al aceluiaşi text de lege prevede că, în cazul contravenţiilor continue, „termenul prevăzut la alin.(1) curge de la data constatării faptei”.

Din interpretarea art.13 alin.(2) din O.G. nr.2/2001, rezultă că termenul de prescripţie al dreptului de a aplica sancţiunea în cazul contravenţiilor continue curge de la data  constatării faptei numai în situaţia în care aceasta nu fusese epuizată.

În speţa de faţă, instanţa constată faptul că desi ne aflăm în prezenţa unei contravenţii continue, aceasta a ajuns la momentul epuizării prin expirarea termenului de 10 zile prevăzut de art 152 alin 3 din Legea nr. 571 / 2003 pentru solicitarea înregistrării ca plătitor de TVA. Data depăşirii plafonului este considerată sfârşitul lunii calendaristice în care a avut loc depăşirea de plafon.

Faţă de data tranzacţiei - 20.09.2006 – data depăşirii plafonului este considerată data de 30.09.2006, astfel încât data la care a expirat termenul de 10 zile prevăzut de art. 152 alin 3 din Legea nr. 571/2003 este data de 11.10.2006, data la care contravenţia a fost epuizată.

În aceste condiţii, termenul de prescripţie de 6 luni prevăzut de lege pentru aplicarea sancţiunii amenzii contravenţionale era depăşit la data de 17.01.2010, data întocmirii procesului verbal.

Pentru aceste considerente, instanţa va dispune admiterea excepţiei prescripţiei dreptului de a aplica sancţiunea contravenţională, invocată de petent prin plângerea formulată.

Constatând prescris dreptul de a aplica sancţiunea amenzii contravenţionale, instanţa va dispune admiterea plângerii formulate şi, în consecinţă, anularea procesul verbal seria A/2009, nr. 0098802 încheiat de intimata la data de 18.01.2010 ca nelegal şi exonerarea petentului de la plata sumei de 500 lei, aplicata prin procesul verbal sus menţionat.