Apel - ridicare de construcţii în lipsa acordului proprietarului terenului

Dosar nr. 2814/333/2011

R O M Â N I A

TRIBUNALUL VASLUI

SECŢIA CIVILĂ

DECIZIE Nr. 229/A/14.03.2014

Şedinţa publică de la 14 Martie 2014

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE

Judecător

Grefier

Pe rol se află pronunţarea cererii de apel formulată de apelanta – pârâtă  S.C. D S.R.L.,  în contradictoriu cu intimata – reclamantă S.C. R S.R.L., cu sediul în şi intimat – intervenient în nume propriu S.C. B G P S.R.L., împotriva sentinţei civile nr. 582/06.02.2013 şi a încheierilor premergătoare pronunţate de Judecătoria Vaslui în dosarul nr. 2814/333/2011, având ca obiect obligaţia de a face - desfiinţare construcţii - Litigiu cu profesioniştii.

INSTANŢA

Deliberând asupra apelului constată următoarele,

Prin sentinţa civilă 582/06.02.2013 Judecătoria Vaslui a respins excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a reclamantei S.C R S.R.L invocată de pârâta S.C D S.R.L..

A admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a SC R SRL Bucureşti, excepţie invocată de pârâta S.C D S.R.L.;

A respins cererea, având ca obiect  obligaţia de a face, desfiinţare construcţii, formulată de reclamanta S.C  R S.R.L. în contradictoriu cu pârâta S.C D S.R.L. ca fiind formulată de o persoană lipsită de calitate procesuală activă.

A admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a reclamantei pârâte SC R SRL faţă de cererea reconvenţională formulată de pârâta reclamantă SC D SRL, excepţie invocată de reclamanta pârâtă.

A respins cererea reconvenţională formulată de pârâta reclamantă SC D SRL  în contradictoriu cu reclamanta pârâtă SC R SRL  ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

A admis cererea formulată de intervenienta în interes propriu S.C. B GP SRL  având ca obiect  obligaţia de a face, desfiinţare construcţii, în contradictoriu cu pârâta S.C D S.R.L..

A obligat pârâta să desfiinţeze lucrările edificate la imobilul situat în Braşov, Poiana Braşov, Complex Favorit, astfel cum sunt identificate în Raportul de expertiză tehnică în construcţii întocmit de ing. V V I şi completat de expert Co D , ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, respectiv spre strada Poiana Ursului, spaţii acoperite şi închise - definitiv, cu destinaţie alimentaţie publică, spre vest până la colţul sud vestic al spaţiului comercial proprietatea S.C B G P, accesul la casa scărilor care asigură accesul la nivelele superioare şi spre curtea interioară - spaţii pentru vestiare, WC, personal, hol cu două accese din /spre curtea interioară şi depozit legumicole.

A respins cererea reconvenţională formulată de pârâta reconvenientă S.C D S.R.L  în contradictoriu cu reclamanta - pârâtă S.C R S.R.L., ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă.

A respins, ca neîntemeiată, cererea reconvenţională formulată de pârâta reconvenientă S.C D S.R.L. în contradictoriu cu intervenienta - pârâtă .

A luat act că reclamanta S.C R S.R.L şi intervenienta în interes propriu  nu au solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

A respins capătul de cerere formulat de pârâta  reconvenientă  S.C D S.R.L. având ca obiect obligarea reclamantei pârâte S.C R S.R.L şi intervenientei - pârâtă la plata cheltuielilor de judecată avansate în prezenta cauză, constatând lipsa culpei procesuale.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pentru a pronunţa această sentinţă prima instanţă a reţinut următoarele:

Potrivit art. 137 Cod procedură civilă instanţa s-a pronunţat cu prioritate asupra excepţiilor de procedură şi de fond care fac de prisos judecarea în fond a cauzei.

Asupra excepţiei lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a reclamantei SC R SRL instanţa a respins-o ca neîntemeiată pentru următoarele considerente:

Capacitatea de folosinţă a persoanei juridice reprezintă acea parte a capacităţii civile a subiectului colectiv de drept civil care constă în aptitudinea de a avea drepturi şi obligaţii civile. Potrivit art. 32 şi 33 din Decretul nr. 31/1954 coroborat cu art. 40 din Legea 31/1990, societatea comercială este persoană juridică de la data înmatriculării în Registrul comerţului şi fiinţează până la încetarea ei prin una din formele prevăzute expres de dispoziţiile Legii 31/1990. Faţă de dispoziţiile legale menţionate şi probatoriul administrat în cauză instanţa a reţinut că societatea reclamantă este o persoană juridică ce există nefiind făcută dovada încetării existenţei acesteia la data promovării cererii de chemare în judecată.

Asupra excepţiei lipsei calităţii procesuale active a SC R SRL instanţa a apreciat-o ca fiind întemeiată, admiţând-o, pentru următoarele considerente:

Prin calitate procesuală activă se înţelege existenţa unei identităţi între titularul dreptului subiectiv dedus judecăţii şi reclamant, pe de o parte şi între subiectul pasiv al raportului juridic de drept material şi pârât.

A constatat  din înscrisurile depuse la dosar faptul că la data promovării cererii de chemare în judecată, respectiv 5.02.2010 SC VP SRL Râmnicu Vâlcea, este succesoare cu titlu particular al SC R SRL, conform proiectului de divizare al SC R SRL publicat în M. Oficial partea a IV nr. 3795 din 29.11.2006.

În condiţiile mai sus arătate, constatând inexistenţa unei identităţi între reclamantă şi titularul dreptului dedus judecăţii, instanţa a admis excepţia şi a respins cererea ca fiind formulată de o persoană lipsită de calitate procesuală activă.

Asupra excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a SC R SRL faţă de cererea reconvenţională formulată de SC D SRL, instanţa a admis excepţia constatând că reclamanta - pârâta nu are calitate de subiect pasiv al raportului juridic dedus judecăţii în sensul că neavând calitate de titular al dreptului de proprietate nu poate manifesta un consimţământ valabil la efectuarea lucrărilor de amenajare terasă închisă cu structură uşoară, schimbare destinaţie din spaţiu alimentar în spaţiu alimentaţie publică, amplasare firmă pe faţadă.

La data formulării cererii reconvenţionale proprietar tabular al imobilului din Poiana Braşov - Complex Favorit, înscris în cartea funciară nr. 32349 era SC VA P SRL. 

Asupra fondului cauzei, instanţa  a reţinut următoarele:

Potrivit extraselor de carte funciară nr. 32349 şi 38901 Braşov, pârâta figurează ca titular al dreptului de proprietate asupra spaţiului comercial şi asupra terenului identificat în descrierea cărţii funciare. Aceasta a demarat lucrări privind amenajarea unei terase închise cu structură uşoară, schimbare destinaţie din spaţiu comercial în spaţiu public, amplasare firmă pe faţadă, conform Certificatului de urbanism nr. 399/2010, însă fără avea autorizaţie de construcţie.

Totodată, instanţa a constatat faptul că a fost emis pe numele pârâtei avizul tehnic favorabil nr. 4366 din 25.11.2009 din partea Electrica, răspuns favorabil din partea DSV SA Braşov, aviz 1821/3.12.2009 din partea companiei de apă, aviz 1777 din 30.11.2009 al Romtelecom fiind obţinute declaraţii notariale de la o parte dintre proprietarii vecini, prin care aceştia îşi exprimă acordul cu privire la modificările sus menţionate.

Mai arăta pârâta faptul că deşi a depus diligenţele necesare în vederea obţinerii autorizaţiei, în prezent aceasta nu este eliberată din cauza opoziţiei exclusive a reclamantei, reclamanta nedându-şi acordul în sensul de mai sus.

Dispoziţiile legale incidente – instanţa a avut în vedere la soluţionarea pe fond a cauzei dispoziţiile de drept substanţial respectiv Codul civil 1864, în vigoare la data la care a luat naştere raportul juridic conflictual dedus judecăţii, potrivit art. 5 Legea 271/2012 de punere în aplicare a Noului cod civil:

Art. 610 ,,  Cel ce face un puţ sau o privată lângă un zid fie comun sau nu; cel ce vrea să clădească un cămin sau o vatră, o fierărie, un cuptor sau o sobă, să-i alăture un ocol de vite, sau cel ce vrea să puie lângă zid un magazin*) de sare, sau grămezi de materii corozive; e îndatorat să lase depărtarea prescrisă de regulamente*) şi obiceiuri particulare asupra unor asemenea obiecte, sau să facă lucrările prescrise de aceleaşi legi şi regulamente*) spre a nu aduce vătămare vecinului,,

Art.611 ,,Unul din vecini nu poate face, fără consimţământul celuilalt, nici într-un chip, fereastră sau deschidere într-un zid comun”.

Art. 612 ,, Nimeni nu poate avea vedere sau ferestre spre vedere, nici balcoane sau alte asemenea asupra proprietăţii îngrădite sau neîngrădite a vecinului său, de nu va fi o distanţă de 19 decimetri între zidul pe care se deschid aceste vederi şi proprietatea vecină.,,

Art. 613 ,,Nimeni nu poate avea vederi piezişe pe proprietatea vecinului de nu va fi o distanţă de şase decimetri”.

Art. 26 din Regulamentul de Urbanism aprobat prin HG nr. 525/1991 potrivit căruia autorizarea executării construcţiilor şi amenajărilor de orice fel este permisă numai dacă se asigură accese pietonale potrivit importanţei şi destinaţiei construcţiei ( prin acces pietonal înţelegând trotuare, străzi pietonale precum şi orice altă cale de acces public pe teren domeniu public sau privat al statului ori proprietate privată).

Din cuprinsul Raportului de expertiză tehnică în construcţii nr. 599132/2012, expertul tehnic , a reţinut că, construcţiile aferente extinderilor spre strada Poiana Ursului cât şi spre curtea interioară sunt edificii, cu caracter de lucrare definitivă, pe care societatea pârâtă le-a efectuat fără autorizaţie de construcţie. Acordul notarial al tuturor proprietarilor privind efectuarea părţilor de uz comun şi pentru funcţionarea de alimentaţie publică nu a fost încheiat până la data efectuării expertizei.

Pârâtul a efectuat lucrări de extindere în următoarele direcţii:

Spre strada Poiana Ursului, realizându-se spaţii acoperite şi închise / definitive, cu destinaţie alimentaţie publică, ocupându-se în acest mod trotuarul spre stradă, existent iniţial,

Spre vest până la colţul sud vestic al spaţiului comercial proprietatea S.C B G P, realizându-se accesul la casa scărilor care asigură accesul la nivelele superioare.

Spre curtea interioară realizându-se astfel spaţii pentru vestiare, wc, personal, hol cu două accese din /spre curtea interioară şi depozit legumicole.

A reţinut expertul faptul că distanţa între construcţia proprietatea reclamantei şi extinderea efectuată de societatea pârâtă spre curtea interioară era de 1,00 m, cu precizarea că straşina acoperişului extinderii parter a proprietăţii pârâtului  spre curtea interioară este lipită de construcţia reclamantului ( parter şi etaj) fapt care creează în coridorul format între cele două construcţii  o semiobscuritate, conform planşelor foto ( 02, 12, 15, 17 şi 18), motiv pentru care vederea celor două ferestre mari ale construcţiei reclamantului spre acest coridor este obturată, şi ca urmare respectiva încăpere nu mai poate benefica de lumină naturală şi vedere liberă spre curtea interioară.

Totodată, s-a constatat de către expert în conţinutul lucrării tehnice efectuate, faptul că scările de acces spre rampa din curtea interioară a proprietăţii reclamantului, iniţial erau situate în prelungirea acestei rampe (planşa I). Întrucât aceste scări în poziţia lor iniţială realizarea proiectului de extindere, spre curtea interioară a SC D S.R.L , aceste scări au fost demolate fără acordul reclamantei şi reamplasate prin grija pârâtului şi pe cheltuiala acestuia într-o altă poziţie, perpendiculară pe rampă. Prin amplasarea sării de acces spre rampa reclamantului în noua poziţie şi  prin construirea extinderii spre curtea interioară a pârâtului accesul unui autocamion de tonaj mai mare la această rampă devine imposibil de realizat.

În cuprinsul părerii formulată de către expertul asistent Z C, (încuviinţat la cererea pârâtei)  privitor la raportul de expertiză judiciară nr. din 03.05.2012 de către expert V V, se menţionează faptul că în mod voit expertul nu a precizat în conţinutul raportului faptul că pârâtul este în procedură de autorizare, conform documentaţiei tehnice faza DTAC , pentru autorizarea lucrărilor întocmite în baza Certificatului de urbanism nr.399 din 2010, apreciază expertul faptul că prin realizarea extinderii şi modernizării clădirii de către pârâta SC D SRL  a sporit calitatea întregului complex comercial prin arhitectura modernă şi calitatea materialelor utilizate.

Analizând ansamblul probator administrat în cauză, faţă de dispoziţiile legale incidente instanţa a constatat că pârâta SC D SRL a efectuat lucrări constând extinderea streşinii acoperişului spre curtea interioară fapt ce afectează servitutea de vedere aducând prejudicii societăţii interveniente aceasta nemaiputând beneficia de lumină naturală şi vedere liberă spre curta interioară ( foto 02, 13, 14, 15, 18 din raportul de expertiză ); totodată, lucrările efectuate de către pârâtă ce constau în amplasarea scării de acces spre rampa reclamantului în noua poziţie perpendicular pe rampă precum şi prin construirea extinderii spre curtea interioară a proprietăţii pârâtului creează disfuncţionalităţi în ceea ce priveşte folosirea rampei de către intervenient.

Totodată, prin edificarea construcţiei, scade valoarea imobilului intervenientei.

Faţă de aceste considerente, instanţa a apreciat cererea formulată de către intervenientă ca întemeiată, admiţând-o.

Cu privire la cererea reconvenţională formulată de către SC D SRL instanţa a  respins-o ca neîntemeiată, constatând că acest consimţământ nu poate fi smuls prin încălcarea dreptului intervenientului care are facultatea de a se opune iniţiativelor care i-ar putea afecta dreptul de proprietate. Cât priveşte cererea privind suplinirea acordului prin intermediul instanţei aceasta este inadmisibilă în lumina considerentelor anterior expuse.

Potrivit dispoziţiilor art. 274 Cod pr.civ. instanţa a luat act de faptul că reclamanta R SRL şi intervenienta în interes propriu, nu au solicitat cheltuieli de judecată.

Potrivit dispoziţiilor art. 274 Cod pr.civ., instanţa a respins capătul de cerere formulat de pârâta  reconvenientă  S.C D S.R.L având ca obiect obligarea reclamantei S.C R S.R.L şi intervenientei în interes propriu la plata cheltuielilor de judecată avansate în prezenta cauză, constatând lipsa culpei procesuale.

Pârâta SC D SRL a formulat apel împotriva incheieriilor  din data de 23.06.2010, 21.06.2011, 11.10.2011, 29.11.2011, 23.01.2013 şi impotriva hotărârii nr. 582 pentru următoarele motive:

I. Hotărârea s-a dat cu incalcarea dreptului la apărare al paratei.

La termenul din data de 23.01.2013 instanţa a pasit la judecarea cauzei, respingând nejustificat cererea de lăsare a cauzei la sfârşitul şedinţei de judecata iar solicitarea reluării cauzei, inainte de finalizarea şedinţei de judecata a fost neprocedural si nelegal refuzata.

Ora târzie la care a inceput completul de judecata - ora 9,30, a impus formularea din partea avocatului a unei cereri de lăsare la a doua strigare a cauzei.

O cerere de lăsare la a doua strigare in condiţiile in care apărătorul avea cauze si la instanţa superioara, Tribunalul Vaslui, era admisibila si doar incalcandu-se normele legale a putut fi respinsa.

Mai mult, şedinţele de judecata la Tribunalul Vaslui au început înaintea orei fixate pentru inceperea acestui complet, ora 9,00 fata de 9,30.

Oricum, aproape de ora 10,30 cand apărătorul paratei a ajuns la Judecătoria Vaslui, nu începuseră a fi luate cauzele la ordine ci se notau inca amânări, astfel incat, a acordat asistenta juridica in cauza cu nr. 4226/33/2012, la un alt complet care, inceput fiind de la ora 8,30, isi finalizase cauzele si suspendase şedinţa pentru a o relua la 10,30 doar pentru dosarul 4226/333/2012.

Audierile din aceasta cauza au durat, astfel ca, prin secretariatul cabinetului a adus la cunoştinţa instanţei imposibilitatea obiectiva in care se afla, solicitând lăsarea cauzei la sfârşitul şedinţei de judecata, iar in cazul in care nu reuşeşte sa ajungă, acordarea unui nou termen de judecata.

Ataşează atat cererea inaintata prin fax la ora 12.15, cat si dovada ca in intervalul orar: 10,30 — 12,51 era intr-o alta sala de judecata a aceleiaşi instanţe.

Înainte de finalizarea şedinţei de judecata, apărătorul paratei, prezent in sala de şedinţe, a solicitat reluarea cauzei, cerere care a fost in mod nejustificat respinsa.

Cauza s-a strigat in acest interval orar, in care apărătorul era in imposibilitate obiectiva de a fi prezent, fiind intr-o alta sala de şedinţa.

Judecând cauza in lipsa apărătorului ales al paratei si in lipsa unui reprezentant al acesteia, desi i se solicitase motivat lăsarea cauzei la sfârşitul şedinţei de judecata iar apoi amânarea, in cazul in care se va finaliza şedinţa si apărătorul din motive obiective nu poate fi prezent, i se incalca părţii dreptul la apărare.

In aceeaşi nota de desconsiderare a dreptului la apărare al paratei este si refuzul reluării cauzei inainte de finalizarea şedinţei de judecata Consecinţa este nulitatea actului astfel intocmit. Solicită admiterea apelului si trimiterea cauzei primei instanţe.

Acest motiv de apel priveşte si incheierea de şedinţa din data de 23.01.2013.

II. Hotărârea este nemotivata.

Instanţa a fost investita sa se pronunţe asupra unei cereri de desfiinţare a doua construcţii, una situata in partea din fata a clădirii paratei (terasa) si una situata in spatele clădirii, in curtea interioara.

Desi admite cererea si dispune desfiinţarea ambelor construcţii, nu face nici o minima referire in considerentele hotărârii la construcţia edificata in partea din fata - terasa. Nu se regăsesc elementele care au convins instanţa ca aceasta construcţie trebuie desfiinţată.

De altfel, asa zisa motivare consta in enumerarea unor texte de lege, care nu au legătura cu obiectul judecaţii, cu redarea concluziilor unei expertize cenzurate de obiectiuni la care nu s-a răspuns iar efortul argumentativ al instanţei se rezuma la un singur paragraf ("analizând ansamblul probator (...) folosirea rampei de către intervenient") in care nu găseşte decât referiri care privesc construcţia din curtea interiora nu si pe cea din fata clădirii paratei - terasa.

Cu atat mai de neinteles este decizia instanţei ca aceste construcţii trebuiesc desfiinţate, cu cat a reţinut ca, parata este proprietarul terenului pe care s-au edificat construcţiile.

Orice decizie trebuie motivata, convingerea instanţei trebuie transpusa clar, concis fara a lasa loc interpretării, supoziţiei.

Daca a considerat ca aceste construcţii trebuiesc desfiinţate, trebuia sa regăsească in considerentele hotărârii si motivele pentru care o astfel de cerere este intemeiata, pentru fiecare construcţie in parte. Astfel de elemente ii lipsesc insa hotărârii.

Nici pentru partea de construcţie din curtea interioara nu se poate considera ca exista o motivare a hotărârii, in condiţiile in care, textele de lege la care face trimitere sunt inaplicabile situaţiei analizate.

Solicită admiterea apelului si trimiterea cauzei spre rejudecare.

III. Instanţa a pasit la judecata pe fond a cauzei inainte ca cercetarea judecatoreasca sa se fi terminat.

Singurul probatoriu administrat a fost o lucrare incompleta nelamuritoare, supusa criticilor insusite de instanţa si care au rămas fara răspuns, in condiţiile in care, in lipsa opiniei tuturor experţilor care au participat la efectuarea lucrării, răspunsul la obiectiuni este lovit de nulitate.

In cauza a fost efectuata o expertiza in specialitatea construcţii. La efectuarea lucrării instanţa a încuviinţat si au participat din partea fiecărei parti experţi asistenţi.

Carentele acestei lucrări au dus la formularea obiectiunilor care au fost încuviinţate de instanţa.

Răspunsul la aceste obiectiuni nu putea veni doar de la expertul desemnat sa efectueze expertiza fara opinia experţilor asistenţi, asa incat fara a cunoaşte si părerea acestora asupra obiectiunilor încuviinţate, instanţa nu putea trece la dezbateri.

Instanţa a pasit la judecata fara a se pronunţa asupra unor probatorii a căror discutare fusese prorogata dupa efectuarea expertizei in specialitatea construcţii.

In şedinţa din data de 21.06.2011 s-au solicitat ca mijloc de proba, pe langa înscrisuri si expertiza in construcţii si proba cu martori, cercetarea la fata locului, expertiza in specialitatea topografie, a căror discutare a fost prorogata dupa efectuarea expertizei.

La ultimul termen de judecata utilitatea acestor probe nu a fost pusa in discuţia părtilor de către instanţa care a dat cuvântul la fond fara a se pronunţa asupra acestora.

O astfel de cercetare judecătoreasca superficiala si deficitara este departe de obligaţia pe care o avea instanţa de a lamuri cauza sub toate aspectele.

Nu a facut-o pentru ca nu a reuşit sa inteleaga nici dupa ce s-a pronunţat, obiectul cererii cu care fusese investita.

Lipseşte practic o cercetare asupra fondului, ceea ce echivalează cu nulitatea hotărârii iar cauza urmează a fi trimisa primei instanţe spre rejudecare.

Acest motiv de apel priveşte si incheierile de şedinţa din data de 21.06.2011 si 23.01.2013.

IV. Judecata s-a făcut cu încălcarea drepturilor procesuale ale paratei.

1.Instanţa nu s-a pronunţat asupra probatoriilor solicitate prin intampinare de către parata.

La termenul la care s-au discutat probele instanţa a pus in discuţia părtilor doar probele reclamantei/intervenientei nu si pe cele ale paratei, desi procedural ele fuseseră solicitate odată cu depunerea intampinarii si cererii reconventionale.

Lipsa părtii nu impiedica discutarea probatoriilor, asupra cărora instanţa trebuia sa decidă.

2.S-au discutat si incuviintat probatoriile propuse de

reclamanta/intervenienta desi procedura de citare a paratei nu a fost legal indeplinita.

La termenul din data de 21.06.2011 parata nu fusese citata considerandu-se in mod eronat ca a fost la un termen anterior asistata de avocat, de fapt la acel termen, apărătorul prezent reprezenta reclamantul si intervenientul in interes propriu si nu parata care, datorita acestei consemnări eronate, nu a mai fost citata pentru următorul termen.

3.Cererea de discutare a probatoriilor paratei a fost greşit respinsa si neprocedural s-a decis decăderea din dreptul de a mai propune probe.

Parata desi a solicitat la termenul din data de 11.10.2011 discutarea probatoriilor cererea sa a fost respinsa iar parata "decăzuta din dreptul de a depune interogatoriul", de fapt din dreptul de a propune probe, asa cum si-a formulat solicitarea reclamanta/intervenienta.

Dovada, la termenul din 17.06.2011, instanţa s-a pronunţat doar asupra obiectivelor reclamantei/intervenientei. Punerea in discuţie a obiectivelor ambelor parti presupunea si pronunţarea asupra ambelor seturi de obiective, insa instanţa se pronunţa doar asupra obiectivelor propuse de către reclamanta si intervenienta fara a face vreo menţiune in sensul admiterii sau respingerii obiectivelor paratei.

Nu poate fi decăzuta din dreptul de a propune probe o parte care le-a propus prin intampinare, insa la momentul discutării nu este prezenta.

Motiv de apel care priveşte si incheierile de şedinţa din datele de 21.06.2011, 11.10.2011 si 29.11.2011.

V.Intervenienta in interes propriu . nu are

nici capacitate si nici calitate procesuala pentru a promova si susţine cererea.

Corect a fost respinsa acţiunea reclamantei S.C. R S.A., ca fiind formulata de o persoana fara calitate procesuala, insa instanţa trebuia sa constate ca nici intervenientul in interes propriu S.C V P S.A. nu are nici capacitate procesuala si nici calitate procesuala activa.

A formulat cererea de intervenţie in interes propriu la data de 17.06.2010, data la care S.C. V Pi S.A. nu mai exista ca si persoana juridica, fiind absorbita de S.C. BGi S.A. inca din ianuarie 2010.

La momentul formulării cererii nu avea nici capacitate si nici calitate procesuala.

Astfel incat, "succesoarea in drepturi" S.C. B G S.A. nu putea continua o acţiune inceputa de o persoana fara capacitate si calitate procesuala, cererea in contradictor cu aceasta ca succesoare in drepturi a societăţii S.C. V P S.R.L. trebuia respinsa. Nu putea prelua mai multe drepturi procesuale decât avea cel in locul căruia intervine in proces, respectiv S.C. VP S.R.L.

Solicită admiterea excepţiei, cu consecinţa admiterii apelului si respingerea cererii de intervenţie.

Motiv de apel care priveşte încheierea din 23.06.2010 si 21.06.2011.

VI.Omite instanţa sa se pronunţe asupra unor apărări ale paratei:

1. Lipsa calităţii procesuale active raportat temeiului legal invocat.

Intervenienta isi susţine acţiunea pe dispoziţiile Legii 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii.

Act normativ care stabileşte si cine are dreptul si implicit calitatea sa solicite desfiintarea construcţiilor daca au fost edificate cu incalcarea prevederilor acestei legi.

Nici o alta persoana in afara organului care a constatat ca o construcţie este edificata fara autorizaţie nu are dreptul de a cere instanţei desfiinţarea acesteia.

Actul in baza căruia isi intemeiaza acţiunea nu-i recunoaşte intervenientei calitatea de a solicita desfiinţarea construcţiei, astfel incat nici instanţa nu-i putea da mai multe drepturi decât ii conferea legea invocata.

Nici intervenienta si nici succesoarea sa in drepturi nu au calitatea procesuala de a solicita desfiinţarea construcţiilor.

2. Lipseşte opinia instanţei legat de apărarea paratei ca noua construcţie, terasa, este edificata pe un teren inchiriat, proprietatea Primăriei Municipiului Braşov, fara nici o legătura cu proprietatea intervenientei si a succesoarei sale in drepturi.

Aceste apărări nu necesitau probatorii ample, inscrisurile si legea oferind răspunsul.

Instanţa nu le analizează si omite sa se pronunţe asupra acestora.

VII. Si pe fondul cauzei soluţia este greşita.

Ambiguitatea cererii de chemare in judecata, menţinută pe parcursul judecaţii, cu concursul instanţei care nu i-a solicitat, reclamantei lămuriri asupra obiectului cererii, desi i s-a cerut se regăseste in hotărâre.

Terenul pe care s-a edificat construcţia uşoara - terasa vara, este o suprafaţa de teren care nu aparţine intervenientei. Este un teren inchiriat de la Primăria Municipiului Braşov, fara nici o legătura cu intervenienta.

Pentru orice ar fi dorit parata sa edifice aici nu avea nevoie de acordul intervenientei.

Art. 27 din normele de aplicare a Legii 50/1991 enumera situaţiile in care un astfel de acord este necesar iar terasa edificata nu se incadreaza in nici una aceste ipoteze.

Noua construcţie nu numai ca nu era amplasata adiacent construcţiei intervenientei dar nu a necesitat masuri de intervenţie pentru protejarea vechii construcţii. Terasa este amplasata in fata clădirii paratei, in prelungirea spaţiului comercial al acesteia, pe terenul inchiriat de la municipalitate.

Noua construcţie nu cauzează vechii clădiri prejudicii. Se au in vedere, potrivit actului normativ, prejudiciile privind rezistenta, stabilitatea clădirii, securitatea la incendiu, igiena, sănătatea si mediul ori siguranţa in exploatare.

Nici expertul desemnat, desi puternic subiectivat nu a confirmat existenta vreunui prejudiciu asa cum acesta este definit de legea speciala, din contra "exclude orice motiv de ingrijorare ca structura de rezistenta a clădirii ar fi afectata"

Astfel, nimic nu justifica cererea intervenientei de desfiinţare a construcţiei.

In privinţa lucrărilor edificate in curtea interioara, si de aceasta data soluţia este nelegala si netemeinica.

Încălcarea servitutii de vedere este temeiul pe care il retine instanţa atunci cand decide desfiinţarea construcţiilor.

Numai ca, aprecierea este greşita, ceea ce ocroteşte legiuitorul reglementând aceasta instituţie este proprietatea vecina in raport cu noua construcţie. Noua construcţie edificata nu poate avea deschideri (ferestre) la distante mai mici decât cele prevăzute de lege, spre proprietatea vecina.

Ceea ce reclama intervenientul este o situaţie pe care textele invocate nu o acoperă. Deschiderea nu se afla la noua construcţie a paratei, ci intervenientul este cel care are deschidere spre noua construcţie, nemulţumirea sa fiind aceea ca vede noua construcţie.

Protecţia oferita de servitutea de vedere se limitează la a obliga proprietarul noii construcţii sa nu aiba deschideri spre proprietatea vecina. Si parata nu are nici o fereastra, nici o deschidere spre vechea construcţie a intervenientei.

La fel, nu a incalcat nici o distanta statuata de vreun regulament atunci cand a edificat noua construcţie.

Oricum, sancţiunea pentru încalcarea servitutii de vedere este acoperirea deschiderilor si nicidecum desfiinţarea construcţiilor.

Expertiza efectuata este departe de a putea fi considerata un mijloc de proba concludent, în primul rand, viciile procedurale (neacoperite la fond) nu-i permiteau instanţei sa o valorifice.

In al doilea rand, este neprofesionala, in contradicţie cu realităţile din teren. Se insista pe chestiuni care nu privesc obiectul cauzei, accesul unui mijloc de transport de mare tonaj, nici daca ar fi intr-adevar blocat nu ar avea relevanta, insa structura complexului asa cum a fost iniţial conceput si apoi dobândit de parti nu permitea accesul pana la rampa in discuţie a maşinilor de mare tonaj. A se vedea dimensiunile căii de acces in curtea interioara (2,30 m), dupa cum configuraţia caii de acces nici nu permite virajul spre curtea din spate, raza permisa de amplasarea pereţilor este de 6,0 m. Asa incat, înainte de a se îngrijora intervenienta de accesul unei maşini de mare tonaj la scările rampei, ar trebui sa lămurească cum poate sa ajungă o astfel de maşina pana la scări cand accesul in curte nu-i permite acest lucru.

Fara a menţiona in ce mod s-a incalcat legislaţia la edificarea construcţiilor, se rezuma la a arata ca nu a existat acordului vecinului.

Solicită admiterea apelului si respingerea cererii de intervenţie

VIII. Cu privire la cererea reconventionala.

Deciziile instanţei fata de solicitările paratei se menţin in aceeaşi nota neprocedurala, nelegala si netemeinica.

1. Fara a invoca si pune in discuţia părtilor vreo excepţie, instanţa respinge ca inadmisibila solicitarea paratei de a constata refuzul nejustificat al proprietarului vecin de a a-si da acordul la edificarea construcţiilor.

Instanţa respinge astfel, un capăt al cererii reconventionale, admiţând practic o excepţie cu privire la care părţile nu si-au putut spune punctul de vedere.

2. Greşit respinge solicitarea paratei de a obliga vecinul sa-si dea acordul la efectuarea lucrărilor argumentând ca are facultatea de a se opune daca ii este afectat dreptul de proprietate.

Nu mai era facultatea proprietarului vecin ci obligaţia instanţei de a decide daca lucrările sunt sau de natura a-i afecta dreptul de proprietate, strict din perspectiva criteriilor prevăzute de legea speciala privind edificarea construcţiilor.

Instanţa era cea care trebuia sa decidă, de aceea fusese investita daca este vorba despre o opoziţie justificata sau un abuz de drept.

Obţinerea tuturor avizelor necesare edificării lucrărilor de construcţii, a acordurilor tuturor celorlalţi vecini erau suficiente elemente care sa califice poziţia proprietarului vecin ca un abuz si nicidecum ca o exercitare normala a prerogativelor dreptului de proprietate.

Funcţie de motivele reţinute de instanţa se impune:

- admiterea apelului, anularea hotărârii si trimiterea cauzei spre rejudecare.

- admiterea apelului, modificarea hotărârii si respingerea acţiunii.

Solicită refacerea probatoriilor si administrarea celor solicitate la fond si asupra cărora instanţa nu s-a pronunţat este necesara.

Intimatul – intervenient în nume propriu SC B P SRL, legal citat, a depus întâmpinare prin care:

Pe cale de excepţie invocă lipsa calităţii de reprezentant legal a dlui avocat L Z in promovarea si semnarea apelului.

 Pe fondul apelului, arată următoarele :

1 .Instanţa de judecata, la termenul de judecata din data de 23.01.2013, in mod perfect legal a strigat cauza la ordine si a dat cuvântul părtilor prezente pe excepţii, alte cereri si pe fondul cauzei asa cum rezulta din încheierea de şedinţă din acea data. Astfel ca toate argumentele apelantei potrivit cărora societăţii D SRL i s-a încălcat dreptul la apărare sunt total neîntemeiate.

2. Sentinţa nr.582/6.02.2013 pronunţata de Judecătoria Vaslui este motivata in fapt si in drept astfel cum rezulta din cele reţinute de instanţa de judecata pe fondul cauzei.

Dispoziţiile legale incidente pe care instanţa de judecata le-a avut in vedere sunt cele invocate de reclamanta si reţinute de instanţa: art.610-614 din Codul Civil, dispoziţiile Legii 50/1991 si Regulamentul de Urbanism aprobat de HG nr.525/1991.

Referitor la situaţia de fapt, in mod corect instanţa de fond a reţinut concluziile raportului de expertiza tehnica in construcţii nr. 599132/2012 întocmit de expert tehnic VVI, completat de expert C D. Mai mult, instanţa detaliază in ce constau lucrările de extindere si care este prejudiciul adus societăţii.

Astfel, apelanta- parata a edificat în mod ilegal, următoarele lucrări:

a) spre strada Poiana Ursului realizandu-se spatii acoperite si inchise -  definitive cu destinaţie alimentaţie publica;

b) spre vest pana la coltul sud-vestic al spaţiului comercial proprietatea SC B  G P SA, realizandu-se accesul la casa scărilor care asigura accesul la nivelele superioare;

c) spre curtea inferioara, realizandu-se spatii pentru preparat peste, vestiare, W.C personal, hol cu doua accese din/spre curtea interioara si depozit legumicole si coloniale;

Din rapoartele tehnice in construcţii depuse la dosarul cauzei de catre expertul desemnat de instanţa, dl V V, precum si din concluziile expertului parte C D, rezulta in mod indubital următoarele :

Primaria Mun. Brasov emite certificatul de urbanism nr. /24.02.2010 pentru lucrări cu CARACTER PROVIZORIU, iar ceea ce edifica SC D SRL sunt edificii « având caracterul din punct de vedere constructiv, de lucrări definitive, fiind realizate din materiale durabile si cu o durata de viata normala minima de 50 de ani», pag.5 - raport expert. V depus la 105.2012/ pag 4 raport Vasiliu depus la 30.08.2012.

- SC D SRL nu respecta servitutatea de vedere, aducand grave prejudicii SC B G P SA :

«Streaşină acoperişului extinderii (parter), a proprietăţii paratului spre curtea interioara, este lipita de construcţia reclamantului (parter - etaj), fapt care creează in coridorul (1,00 m X 6,00 m), format din cele doua construcţii (ale paratului, respectiv ale reclamantului) o semi obscuritate (foto 02,12,15,17 si 18), motiv pentru care vederea celor doua ferestre mari ale construcţiei reclamantului spre acest coridor este obturata, si ca urmare respectiva încăpere proprietatea reclamantului nu mai poate beneficia de lumina naturala si vedere libera spre curtea interioara (foto 02,13,14, 15 si 18)«- pag.6-7 din raport V depus la 3.05.2012/ pag.4-5 din raport Va depus la 30.08.2012.

- Disfunctionalitati in ceea ce priveşte folosirea rampei construcţiei din curtea interioara, ca urmare a edificării construcţiei paratului. « Scările de acces spre rampa din curtea interioara a proprietăţii reclamantului, iniţial erau situate in prelungirea acestei rampe. Întrucât aceste scari in poziţia lor iniţiala incomodau realizarea proiectului de extindere spre curtea interioara a SC D SRL, aceste scari au fost demolate, fără acordul reclamantului si reamplasate intr-o alta poziţie, perpendicular pe rampa. Prin amplasarea scării de acces spre rampa reclamantului in noua poziţie (perpendicular pe rampa), precum si prin construirea extinderii spre curtea interioara a proprietăţii paratului, accesul unui autocamion de tonaj mai mare la aceasta rampa devine imposibil de realizat«- pag 7 din raport V depus la 3.05.2012 / pag 5 din raport V depus la 30.08.2012.

''Valoarea imobilului proprietatea SC B G P SA scade prin edificarea noii construcţii de catre SC D SRL datorita faptului ca aprovizionarea spaţiului comercial deţinut de SC B G P SRL este mult îngreunată prin amplasarea scării de acces la rampa in noua ei poziţie stabilita in mod arbitrar de paratul SC D SRL"- pag.9 din raport V depus la 3.05.2012/pag.8 din raport V depus la 30.08.2012.

« Prin extinderea construcţiei SC D SRL nu s-au făcut lucrări de izolaţie termica sau fonica conform normativelor tehnice in vigoare privind imobilul SC B G P SRL«

Valoarea de circulaţie a imobilului, cu destinaţie de spaţiu comercial, scade, atat timp cat are lipite doua construcţii, in curtea interioara vehiculele nu pot ajunge la rampa de aprovizionare, iar in magazia edificata se comercializează peşte care emana mirosuri neplăcute.

Si concluziile dlui expert C D sunt utile, pertinente si concludente soluţionării prezentei cauze.

Astfel, peretele magaziei din spate, nou construita, se afla spre clădirea reclamantei la distanta de 1,00 m faţă de peretele acestei clădiri si in aliniamentul exteriorului rampei clădirii, deci la 0,00 m distanta, rampa facand parte din clădire. Pentru a-si asigura accesul din exterior in culoarul nou creat cu lăţimea de 1,00 m, societatea parata a demolat scara de acces a rampei, fără acordul reclamantei, însuşindu-şi o parte din suprafaţa acesteia in mod necuvenit. In cazul de fata, linia de hotar este limita exterioara a rampei, fata de care distanta construcţiei noi este 0,00 m, nerespectandu-se distanta minima de 60 cm prevăzuta de disp. art 612 clin Codul Civil.

Expertul in mod just retine ca potrivit extrasului CF nr.32349, lotul 6 (cuprinzând curtea interioara) reprezintă parte de uz comun, din care reclamanta deţine cota de 41/448. Suprafaţa lotului 6, astfel cum apare in extrasul CF corespunde suprafeţei existente înaintea edificării magaziei de către parata, iar pentru ocuparea acestei suprafeţe trebuie obţinut acordul tuturor proprietarilor, deci al său. Aceasta magazie construita fara acordul său în curtea interioara de uz comun, afectează in mod evident accesul la rampa de aprovizionare a societăţii R SRL/SC B G P SA, precum si scara construita fara acord, perpendicular pe rampa, in condiţiile in care cea iniţiala a fost demolata.

Cu privire la executarea lucrărilor de construcţie fara a deţine o autorizaţie de construcţie in acest sens după cum se prevede in art. 1 din Legea nr. 50/1991:

După cum s-a susţinut in cererea de chemare in judecata, SC D SRL a edificat construcţiile fard a avea autorizaţie de construcţie, lucru pe care parata il recunoaşte în cererea reconvenţionala pe care a formulat-o. Consideră aşadar ca sunt incidente in speţa prevederile Legii nr. 50/1991 care sancţionează executarea lucrărilor de construire fără a deţine o autorizaţie valabila prin desfiinţarea construcţiilor nelegal realizate in vederea intrării in legalitate.

In plus, paratei i s-a eliberat de către Primăria Braşov doar un certificat de urbanism care are drept obiect "obţinere autorizaţie de construire pentru schimbare de destinaţie din spaţiu comercial produse nealimentare in spaţiu alimentaţie publica si amenajare terasa (bar - restaurant)". Or, asa cum se prevede expres in art. 6 alin. (5) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii republicata, "certificatul de urbanism nu conferă dreptul de a executa lucrări de construcţii".

Mai mult, construcţiile executate de către parata nu intra in sfera lucrărilor pentru care nu este necesara eliberarea unei autorizaţii de construcţie, lucrări ce sunt enumerate limitativ in cadrul art. I 1 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii republicata.

3.La momentul când instanţa de judecata a rămas in pronunţare, cercetarea judecătoreasca era încheiata. Astfel, reclamanta intimata, singura prezenta la strigarea cauzei, nu a avut obiectiuni de formulat la răspunsul expertului V, nu a solicitat alte probe decât cele efectuate si atunci in mod corect instanţa de judecata a dat cuvântul pe excepţii si pe fond.

Apelanta - parata a fost decăzuta la fond din dreptul de a solicita probe, deoarece desi legal citata la termenul procedural de încuviinţare a probelor, aceasta nu s-a prezentat.

Susţinerile privind încălcarea drepturilor procesuale ale apelantei parate au făcut obiectul unor cereri formulate de aceasta pe tot parcursul procesului, soluţionate in mod riguros si corect de către instanţa de fond.

Fata de apărarea potrivit căreia intervenientul in interes propriu SC V P SRL nu are nici capacitate si nici calitate procesuala pentru a promova si susţine cererea, invocă excepţia lipsei de interes in susţinerea acestei apărări, atât timp cat instanţa de fond a pronunţat soluţia fata de intervenienta in interes propriu SC B G P SRL, societate care deţine atât capacitate, cat si calitate procesuala in promovarea acţiunii.

O acţiune de desfiinţare a unei construcţii poate fi promovata de orice persoana interesata care dovedeşte un prejudiciu, iar dispoziţiile Legii 50/1991 au fost invocate datorita faptului ca apelanta parata a edificat construcţii fara a respecta legea indicata.

7.In completarea apărărilor de fond indicate la pnct. 2 din prezenta intampinare, reiterează in fata instanţei de apel istoricul situaţiei de fapt privind edificarea acestor construcţii de către SC D SRL :

În 7.10.2009 SC DSRL obţine certificatul de urbanism nr.; In data de 9- 10 decembrie 2009 SC R SRL transmite mai multe adrese către Inspectoratul de Stat in Construcţii, Primăria Braşov (Serviciul de Autorizări si Disciplina in Construcţii, direcţia patrimoniu, Direcţia Tehnica, Primarului George Scripcaru) prin care solicita ca autorităţile publice sa ia masuri privind nelegala edificare a unor construcţii.

-Constatând ca SC D SRL a edificat lucrări fara autorizaţie de construire, Primăria Municipiului Braşov la data de 15.02.2010, emite procesul verbal de constatare a contravenţiei nr.0005730, pentru lucrări (mai multe corpuri) executate fara autorizaţie de construire.

-La data emiterii procesului verbal de contravenţii, SC D SRL finalizase lucrările, aspect reţinut si de reprezentanţii Primăriei, iar singurul act obţinut pentru aceste lucrări a fost Certificatul de Urbanism din data de 7.10.2009. Fata de aceasta situaţie, parata invoca reaua credinţa a SC R SRL, când de fapt este culpa lor in mod exclusiv.

 La data de 24.02.2010 SC D SRL obţine un alt certificat constatator, nr. 399, in cuprinsul căruia apar toate lucrările pe care deja le-au finalizat, de la sfârşitul anului 2009.

Contractul de închiriere nr. 398, pentru închirierea terenului situat in Poiana Braşov, Complex Favorit, in suprafaţa de 165 mp, a fost incheiat intre Primăria Braşov si SC D SRL la data de 26.03.2010.

-In baza certificatului de urbanism nr. 399/24.02.2010, SC D SRL nu a obţinut niciun aviz prevăzut in cuprinsul certificatului, iar cele depuse la dosarul cauzei, sunt parţial solicitate, in baza certificatului de urbanism nr. 3155/7.10.2009, care nu cuprinde lucrările deja executate.

-Declaraţiile notariale ale vecinilor prin care isi exprima acordul pentru lucrările menţionate in certificatul de urbanism nr. 399/24.02.2010  sunt obtinute la jumătate de an de la realizarea lucrăilor.

Aceasta este situaţia de fapt reala privind edificarea construcţiilor de către D SRI fata de care in mod corect instanţa de fond s-a pronunţat prin desfiinţarea lucrărilor edificate in mod ilegal.

8. Referitor la cererea reconventionala in mod corect instanţa de judecate s-a pronunţat pe excepţiile invocate de părţi, pe care le-a pus in discuţie in şedinţa publica din 23.01.2013, iar pe fond soluţia respingerii cererii reconventionale este legala si temeinica.

La termenul din 2 oct 2013 a fost calificată cale de atac apel, având in vedere că obiectul actiunii este ridicare de constructii, care nu este evaluabil in bani, potrivit art. 282 ind 1 CPC.

În  apel  fost administrată proba cu acte, relatii de la expertul V I si răspunsul  expertilor asistenti la obiectiunile din prima instantă.

Analizând acte si lucrări dosarului sentinta apelată prin prisma motivelor de apel  si a dispozitiilor legale aplicabile se retine  că apelul este întemeiat.

Exceptia lipsei calitătii de reprezentant a avocatului care a formulat cererea de apel va fi respinsă pentru că aferent cererii de apel există delegatia avocatului care a semnat  cererea.

Primul motiv de apel, cu privire la incălcarea dreptului la apărare al  pârâtei la termenul din 23. 01. 2013, nu poate fi retinut.

Prima instantă  nu a lăsat dosarul la a doua strigare, potrivit solicitării pârâtei, pentru că partea adversă s-a opus.

Din contintul art. 104 alin 12 din HCSM 387/2005 rezultă că  la cererea părtilor instanta va lăsa cauza la urmă, fixând  o anumită oră, când dosarul va fi strigat din nou.

Din acest text rezultă că instanta are facultatea de a lăsa dosarul la a doua strigare, iar fată de opozitia  părtii adverse,  a apreciat că nu se mai impune lăsarea la a doua strigare.

Intrucât este reglementată o facultate, nu o obligatie si a existat o justificare obiectivă,  se putea respinge cererea de lăsare la a doua strigare.

Motivele intemeiate ale avocatului pârâtei, care nu s-a putut prezenta la prima strigare, nu pot fi retinute ca relevante; aceste impedimente sunt acoperite prin posibilitatea de a depune in scris concluzii scrise.

Dreptul la apărare a fost respectat prin amânarea pronuntării si posibilitatea părtii de a depune concluzii scrise.

Motivul al IV de recurs cu privire la incălcarea dreptului la apărare al pârâtei la termenele din 21 06 2011, respectiv 23 .01. 2013  nu poate fi retinut.

In mod greşit prin încheiere din  21. 06. 2011  s-au încuviinţat probele  cu acte, interogatoriu si expertiza in constructii numai pentru reclamant SC R SRL si pentru intervenienta  SC B G  si nu s-a pronuntat pe probele solicitate de pârâta SC D SRl, care si-a propus probele prin întâmpinare, in termenul legal.

Pârâta SC D SRL a solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriu, martori, cercetare la fata locului, expertiza tehnică de specialitate.

In mod  gresit  s-a retinut că  pârâta este decăzută din dreptul de a mai administra proba cu interogatoriul; această proba a fost solicitată prin întâmpinare, cu respectarea prevederilor art. 138 CPC.

In cauză  interogatoriu nu este util fată de  problemele tehnice care pot fi dovedite cu expertiză.

In apel această apelată a solicitat această proba , care a fost respinsă ca nefiind utilă.

 În prima instanţă această pârâtă a depus inscrisuri si obiective la expertiza tehnică in constructii ( incuviintate la termenul din 29.11.2011) printre care se regăsesc si obiectivele propuse de această pârâtă (fila 78). Expertii tehnici in constructii, inclusiv expertii asistenti, au răspuns  tuturor obiectivelor  utile cauzei.

 Cu privire la probele cu martori  si cercetarea la fata locului( solicitate in prima instantă de reclamantă  si de pârâtă)  prima instantă nu s-a pronuntat.

Astfel la termenul din 21 iunie 2011 prima instantă a prorogat  discutarea probelor  cu martori, cercetarea la fata locului  expertiza topometrică, iar ulterior nu s-a mai pronuntat asupra utilitătii acestei probe.

 In apel  a fost respinsă cererea de efectuarea unei cercetări  la fata locului  si administrarea  martorilor ca nefiind utilă,  astfel că  s-a asigurat respectarea dreptului procedural in această cale devolutivă.

De asemenea, a fost respinsă ca nefiind utilă proba cu efectuarea unei noi expertize in constructii cu teza probatorie- identificarea  titularului dreptului de proprietate al terenului.

Astfel, cu privire la probele produse de pârâta prin întâmpinare s-au realizat  incălcări procedurale, dar aceste incălcări au fost remediate in apel prin reanalizarea utilitătii probelor.

 În cauză nu sunt indeplinite conditiilor art 105 alin 2 CPC pentru anularea actelor de procedură pentru că vătămarea se acoperă prin completarea probatoriului in apel..

 Al treilea motivul de apel cu privire la nefinalizarea cercetării judecătoresti este întemeiat.

Astfel prima instanţă nu s-a mai pronuntat inainte de dezbateri cu privire la utilitatea  probelor care au fost prorogate, dar in apel a fost reapreciată utilitatea acestor probe.

În cauză nu sunt indeplinite conditiile art. 105 alin. 2 C.P.C. pentru anularea actelor de procedură pentru că vătămarea se acoperă prin completarea probatoriului in apel- reveniri la experti.

Motivul  de apel, cu privire la lipsa capacitătii si a  calitătii  procesuale a intervenientei SC V P SRL,  va fi respins.

Cererea introductivă din  4 .02.2010 a fost formulată de SC R SRL care a solicitat obligarea pârâtei SC D SRL să desfiinteze lucrările realizate pe terenul situat in Poiana Brasov, complex Favorit-terasă si magazie.

La data de 17 iunie 2010 a formulat cerere de interventie  in interes propriu SC V P SRL care a solicitat in contradictoriu cu SC D SRL  desfiintarea constructiilor terasă si magazie din acelasi punct, ulterior la termenul  din  17 mai 2011 continuatorul intervenientei SC B G SRL si-a exprimat acordul pentru continuarea judecătii

 La data la care a formulat  cerere de interventie SC V P SRL -17 iunie 2010, aceasta avea capacitate de folosintă.

Potrivit proiectului de fuziune nr. 6 din 5. 01.2010, publicat in MO 239  din 2.02.2010 SC B G  SRL absoarbe SC V P SRL.

Potrivit procedurii realizării procedurii de fuziune prin absorbtie prevăzută de art. 238 si urm legea 31/1990 ( in forma in vigoare la data realizării acestei operatiuni)  rezultă că ulterior publicări proiectului există alte etape: opozitie asupra proiectului de fuziune, aprobarea proiectului in adunarea extraordinară a  asociatilor. In cazul fuziunii prin absorbtie actul modificator  al actului constitutiv al societătii absorbante, in formă autentică se înregistrează la registrul comertului; de la această data  a înscierii in registrului comerţului a mentiunii privind majorarea capitatului produce efecte fuziunea din cauză.

Din certificatul de radiere din 7.03.2011 rezultă că intervenienta SC V P SRL a fost radiată la data de 7.03.2011. 

Astfel până la această dată SC V P  SRL, inclusiv la data formulării cererii de interventie din 17 iunie 2010,  a avut capacitate procesuală de folosintă.

 Lipsa calitatii procesuale activă a SC V P SRL, invocată in apel nu este motivată.

Din extrasele de CF din apel ( filele  60 si urm. ) rezultă că  la data formulării cererii de interventie ( 17 iunie 2010) SC V P figura ca si proprietar al  imobilului teren cu numere topometrice( 14223/15/2/2/2 etc ), lotul 2  teren de 396 mp si cota 41/448 din lotul nr. 6 si cota de 190/25 din lotul 7  si  constructie in imediata apropiere a terenului si a constructiei din proprietatea pârâtei.

Din cartea funciară rezultă că dreptul de proprietate  a fost intabulat pe numele  continuatoarei intervenientei ca urmare a fuziunii prin absorbtie prin actul 50713/2011.

Astfel intervenienta justifica un drept de proprietate pe terenul si constructia alăturată celei a cărei ridicare se solicită.

În consecintă, la data formulării cererii de interventie SC SC V P SRL avea capacitatea si calitate procesuală activă.

Cu privire la motivul de apel II – respectiv nemotivarea sentintei- se retine că acesta este partial intemeiat, dar va fi supilinit prin motivarea prezentei decizii.

Din motivarea sentintei nu rezultă care ar fi motivul pentru care s –a dispus ridicarea constructei  din fată- terasa.

Motivele de apel  VI,  VII si VIII vor fi analizate după retinerea următoarei situatiei de fapt, posibila a fi efectuată fată de caracterul devolutiv la apelului; motivul VI este intemeiat pentru că nu s-a analizat legea 50/1991, motivul VII este intemeiat numai cu privire la constructie din curtea interioară iar motivul VIII  nu este întemeiat.

Pe fond se retine următoarea situatie de fapt ( care nu se regăseste in sentintă):

 La data de 7.10.2009 pârâta SC D SRL a obtinut  certificatul de urbanism nr. din 7.10.2009 emis de Primăria mun. Brasov  pentru  imobilul teren si constructie  din CF 21885 numere topometrice 14223/15/2/11/2  etc. Din acest certificat rezultă că  este obtinut pentru ca pârâta să schimbe destinatia de spatiu comercial produse nealimentare in spatiu alimentatie publică si amenajare terasă.

In acest certificat nu se mentionează necesitatea acordurilor vecinilor sau coproprietarilor.

La data de  24.04.2010  pârâta obtine un nou certificat de urbanism nr. 399 pentru amenajare terasă, schimbarea destinatie spatiului comercial si spatiu alimentatie publică( scop similar certificatului anterior) si amplasare fatadă ( scop nou) .

Prin acest nou certificat s-a impus pârâtei să prezinte acordul notarial al proprietarilor vecini in cazul in care limita fată de vecini nu permite executarea lucrărilor fără afectarea proprietătii acestora si acordul tuturor coproprietarilor pentru afectarea părtilor de uz comun si pentru functiunea de alimentatie publică, cu specificarea a cuantumului părtilor de uz comun.

In baza acestor certificate nu a fost eliberată pe numele pârâtei vreo autorizatie de constructie.

Prin  procesul verbal de contraventie  din 15.02.2010 pârâta a fost amendată contraventional  pentru că a executat fără autorizatie extindere  parter comercial complex Favorit si magazie.

 Din cartea funciară ( fila 84 dosar)  rezultă că pârâta  are un drept de proprietate pentru o suprafata de teren de 99,15 mp, spatiu comercial compus din magazin depozit si 1.1% din părtile de uz general lotul 6 .

De asemenea, pârâta  are dreptul de a detine in baza contratului de inchiriere nr.  398 din 26.03.2010 incheiat cu Municipiul Brasov un teren in suprafata de 165 mp, situat in Poiana Brasov, complex Favorit.

In acelasi complex Favorit  SC B G figurează  ca si proprietar a  imobilului teren cu numere topometrice( 14223/15/2/2/2 etc. ), lotul 2  teren de 396 mp si cota 41/448 din lotul nr. 6 si cota de 190/25 din lotul 7  si  constructie.

Din expertiza in constructii realizată de V V I si din schitele anexe ( astfel cum au fost delimitate prin puncte de contur in apel)  rezultă că pârâta a edificat următoarele lucrări:

a) spre strada Poiana Ursului realizandu-se spatii acoperite si inchise -  definitive cu destinaţie alimentaţie publica, ocupâdu-se trotuarul spre stradă, cu puncte in anexa 1 F,G,H,I,J,K,L,M

b)  căi de acces pentru intervenientă, prin schimbarea pozitiei vechilor scări ale acesteia

c)  extindere spre curtea interioara, pentru preparat peste, vestiare, W.C personal, hol si depozit legumicole si coloniale, cu puncte de contur A,B,C,D,E.

Prima constructie spre strada Poiana Ursului—terasa-  nu afectează proprietatea intervenintei, astfel cum rezultă din schită; această terasă nu este alipită de constructia intervenientei.

Din expertiza in constructie rezultă că această terasă este construită pe terenul închiriat de la primărie.

Pentru această terasă nu era necesar acordul intervenientului pentru că acesta nu are vreun drept de proprietate pe teren si pentru că nu afectează constructie proprietatea acestuia .

Pct  2.5.6. din  anexa 1 din Legea 50/1991 prevede: „ Acordul vecinilor, conform prevederilor legale în vigoare, exprimat în formă autentică, pentru construcţiile noi, amplasate adiacent construcţiilor existente sau în imediata lor vecinătate - şi numai dacă sunt necesare măsuri de intervenţie pentru protejarea acestora -, pentru lucrări de construcţii necesare în vederea schimbării destinaţiei în clădiri existente, precum şi în cazul amplasării de construcţii cu altă destinaţie decât cea a clădirilor învecinate.”

Din acest articol rezultă că este necesar acordul vecinilor  pentru lucrări  pentru care sunt necesare măsuri de intervenţie pentru protejarea propreitătii vecinilor. In acest sens s-a prevăzut si in certificatul de urbanism din 2010

Pentru terasa, care nu este lipită de proprietatea intervenientei, nu era necesar acordul acesteia pentru că prin construirea  acesteia nu s-a afectat  proprietate intervenientei.

 Din expertiză nu rezultă ca această terasă  să  cauzeze vechii clădiri prejudicii: prejudiciile privind rezistenta, stabilitatea clădirii, securitatea la incendiu, igiena, sănătatea si mediul ori siguranţa in exploatare.

Expertul s-a referit exclusiv la magazia din curtea interioară.

 Din documentatia realizată de pârâtă in vederea obtinerii autorizatiei de constructie, avizele  de diferite institutii ( filele 151  vol II fond-Distrigaz, Electrica Distributie) rezultă că această terasă  apare in  schita aferentă avizelor.

Astfel, din probe  rezultă că  intervenienta nu este afectată de această constructie si nu poate solicita ridicarea acesteia.

Cu privire la magazia din curtea interioară care este copropreitate fortată  intervenientei, a pârâtei  si a altor coproprietari. In lipsa acordului tuturor coprietarilor nu poate fi afe tat dreptul de coproprietate fortată.

Pentru această constructie alti coproprietari si-au dat acordul, dar intervenienta a refuzat.

Mai mult se observă că această constructie nu apare pe schita pentru care au fost acordate avizele de diferite institutii ( filele 151  vol II fond-Distrigaz, , Electrica Distributie)

Motivele pentru care prima instantă a dispus ridicare constructiei  extindere in curte interioară au fost  incoventientele retinute de expertul  . Un prim motiv a fost  faptul că distanţa între construcţia proprietatea  intervenientei  şi extinderea efectuată de societatea pârâtă spre curtea interioară era de 1,00 m, straşina acoperişului extinderii parter fiind lipită de construcţia intervenientului ( parter şi etaj) fapt care creează în coridorul format între cele două construcţii  o semiobscuritate motiv pentru care vederea celor două ferestre mari ale construcţiei  interveneintului spre acest coridor este obturată, şi ca urmare respectiva încăpere nu mai poate benefica de lumină naturală şi vedere liberă spre curtea interioară.

 Al doilea motiv retinut de prima instantă, preluat din expertiză, a fost că apelanta SC D S.R.L  a  demolat scările de acces ale intervenientei fără acordul  acesteia şi le-a reamplasat într-o altă poziţie, perpendiculară pe rampă. Prin reamplasarea scării de acces şi  prin construirea extinderii spre curtea interioară a pârâtului accesul unui autocamion de tonaj mai mare la această rampă a devenit imposibil de realizat.

Motivul cu privire la afectarea servituţii de vedere este întemeiat dar nu este suficient.

 Astfel potrivit art. 611-613  din vechiul cod civil( aplicabil in cauză si nu Noul cod invocat de expertul asistent al apelantei)  proprietarii imobilelor învecinate  trebuie să respecte distanta de 1,90 m dacă vederea este directă asupra fondului vecin, sau de 0,60 , când vederea este oblică.

In cauză nu este respectată servitutea de vedere pentru că  in cazul extinderii din curtea interioară aceasta este construită la o distantă de 1 m de proprietatea intervenientei; astfel este afectată servitutea de vedere a acesteia.

Motivul retinut de prima instantă –respectiv impiedicarea accesului  unui camion de tiraj mare, preluat din expertiză nu poate fi retinut.

Din pozitia expertului asistent la apelantei, sustinută de  proiectul initial din 1970 al curţii interioare, rezultă că niciodată nu a fost prevăzută posibilitatea accesului cu autocamioane  pentru transport marfă, cu tonaj mare.

 Astfel, acest expert retine că  potrivit proiectului din 1970 pentru Complexul Favorit lătimea căii de acces este de 2,30 mp, care face imposibilă circulatia unui camion pentru transport marfă.

Intrucât in cauză apelanta nu a modificat această cale de acces  si care nu permite accesul unui camion cu gabarit mare, instanta  de apel retine că nu are nici o influentă constructia realizată de alenta in curtea interioară.

Astfel această inconvenientă a constructei din curtea interioară nu va fi retinută de instanţa de apel.

In plus se retine că  motivul determinant pentru ridicarea extinderii din curtea interioară este faptul că  nu există acordul tuturor co proprietarilor care au un drept de coproprietate fortată  asupra terenului  din curtea interioară-lotul 6 astfel cum este prevăzut in cărtile funciare ale celor 2 părti. 

Pentru folosnta dreptului de proprietate fortată se retine in doctrină  că aceasta trebuie exercitată astfel încât să nu aducă atingere dreptului egal si reciproc al celorlalti coproprietari iar actele de administrare  si dispozitie trebuie exercitate prin acordul tuturor coproprietarilor.

In cauză prin construirea extinderi  din curte s-a realizat un act pentru care era necesar acordul tuturor copropietarilor, fapt care rezultă si din prevederile certificatului de urbanism.

In lipsa acordului unanim , inclusiv al intimatei SC B G SRL, apelanta nu putea realiza constructia din curte interioară.

Lipsa acordului nu poate fi suplinit prin prezenta actiune, prin admiterea cererii reconventionale pentru că s-ar afecta dreptul de coproprietate al intervenientei.

Lipsa acordului  unui coproprietar se suplineste de instantă când acesta isi exercită dreptul de proprietate in mod abuziv. In cauză intervenienta refuză a-si da acordul pentru realizarea constructiei interioare nu abuziv, ci pentru că aceasta afectează dreptul său de proprietate prevăzut de art 480 Cod civil ( prin incălcarea dreptului de servitute de vedere la constructie) si prin afectarea dreptului de coproprietate pentru teren.

In consecintă, actiunea in ridicare de constructiei este intemeiată numai pentru constructia din interiorul curtii, pentru afectarea dreptului de servitute de vedere si prin afectarea dreptului de coproprietate pentru teren.

In cauză nu se poate dispune ridicarea scărilor a căror pozitie a fost mutată de apelantă (potrivit exeprtizei), astfel cum a procedat prima insntată pentru că obiectul cererii de interventie a fost numai  desfiintarea terasei si magaziei.

Motivul de apel cu privire la faptul că nu  instanta poate dispune ridicare de constructii, ci autoritatea locală, potrivit legii 50/1991 invocată de intervenientă in sustinerea cereri este neîntemeiat.

Din art. 28 din legea 50/1991 rezultă că si autoritatea locală si instanta poate lua măsura ridicăriii constructiei.

In cauză măsura ridicării construcţiei  se dispune pentru  inexistenta autorizatiei de construire pentru această constructie din interior (care nu este prevăzută nici in schitele anexă la documentatia avizelor), pentru afectarea dreptului de proprietate reglementat de art. 480 Cod civil  pe constructie al intervenientei si al dreptului de coproprietate  fortată pe terenul curte comună.

În temeiul art. 296 C.P.C. se va admite apelul formulat de SC D SRL  impotriva sentintei civile pe care o schimbă in parte, in sensul admiterii in parte a cererii de interventie  in interes propriu formulată de  SC  V P  SRL, continuată de SC B  G P SRL  prin obligarea pârâtei  SC D SRL să desfiinţeze constructia  extindere edificată in curtea interioară a Complexului Favorit,  identificată  in plasa 2 a raportului de expertiză efectuat de  cu puncte de contur A,B,C,D,E si respingerii  restului  pretentiilor interventiei in interes propriu ca neintemeiate.

 În temeiul art. 274 C.P.C.  intimata va fi obligată să achite apelantei SC D SRL cheltuieli de judecată de 10 lei si se va respinge cererea intimatei de cheltuieli fată de solutia pe apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge exceptia lipsei calitătii de reprezentant a avocatului  care a formulat cererea de apel.

Respinge exceptia  lipsei capacitătii de folosintă  si exceptia lipsei calitătii procesuale  active a intervenientei SC V Pr SRL.

Admite apelul formulat de SC D SRL  impotriva sentintei civile nr. 582/6 02 2013 a Judecătoriei  Vaslui pe care o schimbă in parte astfel:

Admite in parte cererea de interventie  in interes propriu formulată de  SC  V P SRL, continuată de SC B  GPi SRL, in contradictoriu cu SC D SRL.

Obligă pârâta SC D SRL să desfiinţeze constructia  extindere edificată in curtea interioară a Complexului Favorit,  identificată  in plasa 2 a raportului de expertiză efectuat de cu puncte de contur A,B,C,D,E.

Respinge restul pretentiilor interventiei in interes propriu ca neîntemeiate.

Păstrează celelalte dispozitii ale sentintei care nu sunt contrare cu prezenta decizie

Obligă intimata SC BGP  SRL  să achite apelantei SC D SRL cheltuieli de judecată de 10 lei.

Respinge cererea intimatei SC BG P SRL de acordare a cheltuielilor de judecată.

Cu recurs in 15 zile de la comunicare.

Pronuntată in sedintă publică, azi, 14.03.2014.

PREŞEDINTEGREFIER

Red. I.M.P.

Tehnored.I.M.P./ E.G.

6 ex./14.04.2014

E. 4 com. /16.04.2014

Domenii speta

Spete similare