Ordonanta presedentiala

Dosar nr. 927/189/2012

R O M Â N I A

TRIBUNALUL VASLUI

SECŢIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr. 458/2012

Şedinţa publică de la 04 Aprilie 2012

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE

Judecător

Judecător

Grefier

Pe rol se află judecarea cererii de recurs formulată de recurentul -  pârât M C, în contradictoriu cu intimata - reclamantă MOL,  împotriva sentinţei civile nr. 537 din 27 februarie 2012  pronunţată de Judecătoria Bârlad în dosar nr. 927/189/2012, având ca obiect încredinţare minori - ordonanţă preşedinţială

TRIBUNALUL

Deliberând asupra recursului declarat constată următoarele

Prin sentinţa civilă nr. 537 din 27 februarie 2012  Judecătoria Bârlad a  admis cererea de ordonanţă preşedinţială formulată de reclamanta MO-L, în contradictoriu cu pârâul MC.

A încredinţat reclamantei pe minora M A A –M,  provizoriu, până la soluţionarea irevocabilă a cererii de divorţ înregistrată la data de 27.02.2012 sub nr.1005/189/2012, la Judecătoria Bârlad.

Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de fond a reţinut următoarele:

În cerere, reclamanta arată că pârâtul este o persoană violentă, situaţie dovedită cu certificatul medico legal nr. 58 din 21.02.2012 iar la  recomandarea organelor de poliţie a beneficiat de serviciile oferite de Centrul de Urgenţă pentru victimele violenţei familiale – Complexul de Servicii Comunitare nr. 2 Bârlad.

În raport de vârsta minorei, aceasta are nevoie de îngrijirea maternă a reclamantei cu care a stat în permanenţă şi de care este  legată afectiv.

Prin depunerea la dosar a cererii de divorţ înregistrată la Judecătoria Bârlad la data de 27.02.2012, reclamanta a făcut dovada caracterului temporar al măsurii ce  va fi dispusă astfel că erau întrunite dispoziţiile art. 581 al.1-4 C.pr.civ. pentru admiterea cererii.

Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs Maftei Cristian, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie

………………………………………………………………….

Analizând actele şi lucrările dosarului, hotărârea  recurată prin prisma motivelor  de recurs şi a  dispoziţiilor de ordine publică aplicabile, instanţa de control judiciar constată că recursul este întemeiat pentru următoarele considerente:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bârlad sub nr. 927/189/2012, aşa cum a fost modificată,  reclamanta M O L a solicitat pe cale de ordonanţă preşedinţială încredinţarea minorei.

Soluţionând cererea, Judecătoria Bârlad a admis cererea reclamantei având în vedere vârsta minorei ce presupune îngrijirea maternă din partea reclamantei.

În cauză trebuie stabilită legea aplicabilă raportului de drept dedus judecăţii, incidente în cauză fiind dispoziţiile noului cod civil intrat în vigoare la data de 01.10.2011.

Potrivit dispoziţiilor noului cod civil autoritatea părintească aparţine ambilor părinţi, aceasta constituie regula generală iar exercitarea autorităţii părinteşti  de către unul dintre părinţi nu poate fi dispusă decât prin hotărârea de divorţ şi doar în cazuri excepţionale. Aşadar, instituţia încredinţării minorului a fost suprimată, drepturile şi îndatoririle părinteşti exercitându-se în comun de cei doi părinţi.

Dispoziţiile art. 613, indice 2 Cod procedură civilă, privind măsurile vremelnice referitoare la încredinţarea copiilor minori, trebuie interpretate din perspectiva dispoziţiilor cuprinse în noul cod civil.

Realizându-se această interpretare se ajunge la concluzia că ceea ce poate dispune instanţa pe cale de ordonanţă preşedinţială priveşte exercitarea autorităţii părinteşti iar nu încredinţarea copiilor unuia din părinţi.

Cum din probatoriul administrat în cauză nu rezultă că ne aflăm în prezenţa unor motive întemeiate care să determine exercitarea autorităţii părinteşti doar de către unul din părinţi instanţa va dispune ca aceasta să se facă potrivit regulii generale, respectiv în comun.

Relaţiile tensionate dintre părţi nu conduc la pierderea dreptului unuia dintre soţi în exercitarea autorităţii părinteşti, autoritatea părintească reprezentând totalitatea drepturilor şi îndatoririlor părinţilor cu privire la persoana copilului şi la bunurile acestuia, drepturi şi îndatoriri care se exercită în mod egal de către ambii părinţi. Câtă vreme nu s-a făcut dovada unui comportament culpabil faţă de minoră nu există temeiuri de exercitare singulară a autorităţii părinteşti.

Vor fi avute în vedere şi situaţiile arătate în cuprinsul art. 507 noul cod civil, ce reglementează cazurile când exercitarea autorităţii părinteşti revine unui părinte: dacă unul dintre părinţi este decedat, declarat mort prin hotărâre judecătorească, pus sub interdicţie, decăzut din exerciţiul drepturilor părinteşti sau dacă, din orice motiv, se află în neputinţă de a-şi exprima voinţa, celălalt părinte exercită singur autoritatea părintească.

Or, în cauză nu se aflăm în niciuna din situaţiile sus enunţate.

Însă, deosebit de exercitarea autorităţii părinteşti instanţa de judecată poate dispune măsuri în ceea ce priveşte domiciliul minorului.

În acest sens, instanţa apreciază că domiciliul minorei la reclamanta intimată se impune având în vedere vârsta fragedă a acesteia, faptul că necesită o atenţie sporită din partea părintelui.  De asemenea, din referatul de anchetă socială întocmit de Autoritatea Tutelară se reţine că aceasta oferă condiţii normale de viaţă.

Faţă de aceste considerente, instanţa va admite recursul, urmând a modifica în tot  hotărârea instanţei de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul formulat de recurentul M C împotriva sentinţei civile nr. 537/27.02.2012, pronunţată de Judecătoria Bârlad în dosarul nr. 927/189/2012, pe care o modifică în sensul că:

Dispune ca autoritatea părintească a minorei să fie exercitată de ambii părinţi, recurentul pârât M C şi intimata reclamantă MO L, până la soluţionarea cererii de divorţ.

Stabileşte locuinţa minorei la intimata reclamantă Maftei Oana Loredana, până la soluţionarea cererii de divorţ.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţa publică, azi, 4 Aprilie 2012.

PreşedinteJudecătorJudecător

Grefier

Domenii speta

Spete similare