Procedura insolvenţei

Atâta vreme cât creanţa invocată de către creditoare este constatată printr-o hotărâre judecătorească şi nu rezultă din evidenţele contabile ale societăţii, este corectă concluzia instanţei de fond, potrivit căreia creditoarea se înscrie în categoria creditorilor neidentificaţi care aveau posibilitatea de a formula declaraţia de creanţă în termenul legal de 45 de zile socotit de la data publicării notificării deschiderii procedurii în Buletinul Insolvenţei.  Or, atâta vreme cât creditoarea nu a formulat declaraţia de creanţă în acest termen şi nu sunt identificate motive temeinice care să o fi împiedicat să depună declaraţia în acest termen, soluţia tribunalului care statuează asupra tardivităţii depunerii declaraţiei de creanţă şi asupra lipsei unor motive temeinice pentru repunerea în termen a contestatoarei este conformă cu exigenţele procedurale.

Prin sentinţa civilă nr. 2523 din 24 septembrie 2013, pronunţată în dosar nr. 3465/108/2013, Tribunalul Arad a respins contestaţia formulată de CG la tabelul preliminar al creanţelor debitoarei SC T. SRL; fără cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a constatat că prin contestaţia înregistrată la Tribunalul Arad în data de 14 august 2013, CG a solicitat repunerea în termenul de declarare a contestaţiei în temeiul art.186 Cod procedură civilă şi obligarea lichidatorului judiciar E IPURL Arad să completeze tabelul preliminar  al  creanţelor debitorului al creanţelor debitoarei SC T SRL Arad, în sensul înscrierii creanţe sale în sumă de 13.627 lei, reprezentând salariul cuvenit pentru perioada 2 iulie 2005-30 aprilie 2007.

Judecătorul sindic a considerat cererea de repunere în termen a contestaţiei  formulată de CG ca fiind neîntemeiată. În acest sens  s-a arătat că potrivit art.186 alin.1 Cod procedură civilă: „Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedeşte că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate”. S-a mai reţinut că împrejurările invocate, care privesc exclusiv conduita lichidatorului judiciar E IPURL Arad privind notificarea refuzului de înscriere a creanţei în data de 7 august, solicitarea prezentării hotărârilor judecătoreşti după întocmirea tabelului preliminar al creanţelor debitoarei şi omisiunea neînscrierii din oficiu a creanţei, nu pot constitui motive temeinic justificate întrucât contestatoarea face parte din categoria creditorilor neidentificaţi în lista prevăzută de art.28 alin.1 lit.c din Legea nr.85/2006 şi procedura notificării reglementate la art.61 din aceeaşi lege este considerată îndeplinită conform art.7 alin.3 teza a 2-a din acelaşi act normativ dacă a fost efectuată prin Buletinul  procedurilor de insolvenţă.

În concluzie, judecătorul sindic apreciind că motivele invocate nu sunt motive care să împiedice formularea contestaţiei, în termenul prevăzut de art.73 alin.2 din Legea nr.85/2006 a respins cererea şi, în consecinţă, pe calea excepţiei tardivităţii cererea privind completarea tabelului preliminar al  creanţelor debitorului.

Împotriva acestei sentinţe civile, în termen legal, a declarat apel creditoarea apelantă CG, solicitând anularea sentinţei atacate, repunerea sa în termenul de declarare a contestaţiei şi trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanţă, invocând în drept art.186 alin.1 C. pr.civ.

Susţinând caracterul nelegal al hotărârii atacate, apelanta a subliniat că a sa creanţă, reprezentând drepturi salariale, era evidenţiată în documentele contabile ale societăţii, deoarece ea a fost singura angajată a societăţii, aşa cum rezultă şi din raportul privind cauzele şi împrejurările în care a intervenit starea de insolvenţă a debitoarei, la rubrica pasiv salariaţi, fiind menţionată suma de 12.883 lei. Mai mult, apelanta a subliniat că lichidatorul a avut cunoştinţă despre creanţa sa întrucât a participat la soluţionarea procesului purtat asupra acestor drepturi, la Curtea de Apel Timişoara. Apreciind că lichidatorul judiciar avea obligaţia de a o înscrie din oficiu în tabelul preliminar al creanţelor, apelanta a susţinut că a formulat contestaţie în termen de 5 zile de la data primirii notificării privind respingerea ca tardivă a declaraţiei sale de creanţe, deşi în cuprinsul notificării lichidatorul nu a făcut vreo menţiune privind motivul de tardivitate al respingerii.

În drept, apelanta a mai invocat şi prevederile art.480 C. pr.civ. 

Prin întâmpinarea depusă la dosar, debitoarea S.C T SRL, prin lichidator judiciar E IURL, a solicitat respingerea apelului ca nefondat. În motivare, intimata a subliniat că declaraţia de creanţă a fost formulată cu mult peste termenul de 5 zile de la publicarea tabelului preliminar al creanţelor iar dreptul de a cere executarea silită a creanţei sale s-a prescris, întrucât titlul apelantei este mai vechi de 3 ani. În ce priveşte criticile apelantei, invocând lipsa acesteia de interes în realizarea propriilor sale drepturi salariale, reprezentantul debitoarei a arătat că a intrat în posesia doar a unei părţi din actele contabile ale societăţii, iar creanţa salarială de 12.883 de lei a fost evidenţiată în raportul privind cauzele şi împrejurările ce au generat insolvenţa, deoarece rezulta din actele contabile primite, fără însă a putea fi identificat titularul acestei creanţe. În plus, lichidatorul judiciar a subliniat că a întocmit deja tabelul definitiv al creanţelor şi a procedat la distribuirea sumelor rezultate din derularea procedurii de insolvenţă către creditori, fiind valorificate între timp toate activele patrimoniale ale societăţii. 

Examinând apelul declarat de apelanta CG, din perspectiva criticilor formulate prin motivele de apel şi ale prevederilor art.478-479 C. pr.civ., Curtea apreciază că apelul este nefondat, soluţia tribunalului fiind legală şi temeinică.

Singurele apărări şi susţineri ale apelantei privitoare la temeinicia cererii de repunere în termen sunt legate de conduita lichidatorului care, în opinia apelantei, ar fi trebuit să procedeze la înscrierea din oficiu a creanţei sale în tabelul preliminar al creanţelor.

Susţinerile apelantei privind existenţa în actele contabile ale societăţii a dovezilor certe privind creanţa sa faţă de societate nu sunt însă susţinute probator. Apelanta nu a combătut cele relevate de către lichidatorul judiciar privind existenţa în actele contabile doar a unei menţiuni privind o creanţă salarială în cuantum de 12.883 de lei, astfel că nu se poate reproşa lichidatorului judiciar neînscrierea din oficiu în tabelul preliminar a unei creanţe a cărei titular nu rezulta din evidenţele contabile. La fel de neprobată este şi susţinerea privind cunoaşterea de către lichidator a titularului creanţei deoarece ar fi participat la procesul finalizat cu recunoaşterea ei judiciară.

Prin urmare, atâta vreme cât creanţa invocată de către creditoare este constatată printr-o hotărâre judecătorească şi nu rezultă din evidenţele contabile ale societăţii, este corectă concluzia instanţei de fond, potrivit căreia creditoarea se înscrie în categoria creditorilor neidentificaţi care aveau posibilitatea de a formula declaraţia de creanţă în termenul legal de 45 de zile socotit de la data publicării notificării deschiderii procedurii în Buletinul Insolvenţei.  Or, atâta vreme cât creditoarea nu a formulat declaraţia de creanţă în acest termen şi nu sunt identificate motive temeinice care să o fi împiedicat să depună declaraţia în acest termen, Curtea concluzionează că soluţia tribunalului care statuează asupra tardivităţii depunerii declaraţiei de creanţă şi asupra lipsa unor motive temeinice pentru repunerea în termen a contestatoarei este conformă cu exigenţele procedurale.

Având în vedere aceste considerente de fapt şi de drept, în temeiul art.480 C. pr.civ., Curtea de Apel Timişoara, Secţia a II-a Civilă  a respinge ca nefondat apelul declarat de apelanta CG în contradictoriu cu intimata S.C. T SRL, prin lichidator judiciar E IPURL, împotriva sentinţei civile nr.2523/24 septembrie 2013, pronunţată de Tribunalul Arad în dosar nr.3465/108/2013/a1, având ca obiect contestaţie la tabel preliminar de creanţe.

Domenii speta

Spete similare