Nulitate act. Imposibilitatea dovedirii cu martori impotriva sau peste continutul unui inscris autentic in ceea ce priveste constatarile personale ale notarului.

Inscrisurile notariale fac dovada pana la declararea falsului in ceea ce priveste constatarile personale ale notarului, percepute prin propriile lui simturi. Lipsa sau prezenta consimtamantului este un fapt care trebuie constatat personal de catre notar, putand fi perceput de catre acesta prin propriile simturi. In acest sens sunt si dispozitiile art. 60 din Legea nr.36/1995 potrivit caruia “pentru a lua consimtamântul partilor, dupa citirea actului, notarul public le va întreba daca au înteles continutul acestuia si daca cele cuprinse în act exprima vointa lor”. Fata de aceasta dispozitie legala se poate trage o singura concluzie, si anume ca, in ceea ce priveste lipsa sau existenta consimtamantului, inscrisurile autentice intocmite de notar fac dovada pana la declararea acestora ca false.

Potrivit art.1171 C.Civil „actul autentic este acela care s-a facut cu solemnitatile cerute de lege, de un functionar public, care are drept de a functiona în locul unde actul s-a facut” iar potrivit art. 1173 C.Civil „actul autentic are deplina credinta în privirea oricarei persoane despre dispozitiile si conventiile ce constata”. Coroborand aceste dispozitii legale rezulta ca orice alta proba impotriva sau in sprijinul unui inscris autentic devine neconcludenta si inutila.

Intradevar sunt mentiuni in cadrul unui inscris autentic care nu pot fi constatate personal de catre notar, cum ar fi valabilitatea consimtamantului exprimat de parti. In aceste situatii ar putea fi admisibila proba cu martori intrucat aceste mentiuni fac dovada pana la proba contrara. Ar fi de exemplificat aici viciile de consimtamant. Insa nu este cazul in situatia de fata, in care s-a precizat clar de catre reclamant ca solicita constatarea nulitatii absolute pentru lipsa consimtamantului. Oricum o actiune in constatarea nulitatii relative pentru vicierea consimtamantului (in speta dol) ar fi trebuit introdusa in cadrul unui termen de prescriptie de 3 ani care ar fi inceput sa curga cel mai tarziu la implinirea a 18 luni de la data incheierii actului (art.9 din Decretul nr.167/1958), ori de la data incheierii actelor autentice si pana la data introducerii actiunii au trecut mai mult de 4 ani si 7 luni.

Mai mult, prin proba cu martori se urmarea probarea unui fapt negativ, aspectul ca reclamantul nu vorbeste limba romana. Inscrisurile depuse la dosarul cauzei atesta ca reclamantul a mai semnat alte inscrisuri in limba romana, fara a fi consemnat ca s-a folosit un traducator sau translator. Astfel, contractul de asistenta juridical nr.45/22.09.2009 depus la dosarul cauzei chiar de catre avocatul reclamantului. Actul Constitutiv al societatii parate, precum si celelalte inscrisuri depuse de parata B. M., sunt intocmite in limba romana, nefiind consemnat in nici un inscris ca la intocmirea lui reclamantul a fost asistat de traducator sau translator.

Prin cererea inregistrata sub nr.6506/207/2009, reclamantul G.F., domiciliat in Italia, localitatea P. str.V. A. nr.80 cu sediul procedural ales la Cabinet de Avocat “E. M.”, Caracal, str.A.C. nr.13, bl.9, sc.1, ap.1, jud.Olt, a chemat in judecata pe paratii B.M., SC I.A. SRL si BNP A. L. I. si T. E. solicitand constatarea nulitatii absolute a Declaratiei nr.1788/14.04.2005 si a Procurii nr.1789/14.04.2005, ambele autentificate de BNP A. L. I. si T. E..

In motivarea actiunii, reclamantul a aratat ca la data de 14.04.2005 a mers la notar pentru a face copii legalizate de pe actele sale de identitate si de pe actele societatii SC Ital A. SRL, al carui asociat era cu o participare de 35% din totalul partilor sociale. La notar a fost pus sa semneze printe alte acte, Declaratia nr.1788/14.04.2005 prin care a renuntat cu titlu gratuit la cota sa de participare in cadrul societatii parate in favoarea paratei B.M. si a Procurii. Cele doua inscrisuri i-au fost date la semnat fara a i se spune in limba italiana ce cuprind, reclamantul crezand ca au legatura cu documente solicitate de parata Butanescu Marieta. In cuprinsul actelor s-a consemnat ca reclamantul vorbeste romaneste, desi nu a fost intrebat in limba italiana daca vorbeste si citeste in limba romana. Arata reclamantul ca este de notorietate ca nu vorbeste romaneste iar cele doua inscrisuri i-au adus grave prejudicii, intrucat a pierdut partile sociale si tot aportul sau in societate.

In drept a invocat prevederile art.948, 953, 961 C.Civil.

Odata cu actiunea au fost depuse Declaratia nr.1788/14.04.2005 si Procura nr.1789/14.04.2005.

In sedinta publica din data de 12.01.2010, paratii B. M., SC Ital A. SRL au depus intampinare, invocand exceptia lipsei calitatii de reprezentant a avocatului E. M. si solicitand respingerea actiunii ca nelegala si netemeinica.

La termenul din data de 01.03.2010, instanta a pus in discutia partilor exceptia lipsei calitatii de reprezentant a avocatului E. M., iar intrucat la dosarul cauzei au fost depuse imputernicire avocatiala si contract de asistenta juridica nr.45/22.09.2009, a respins-o.

In vederea probarii cererii, reclamantului i-a fost incuviintata proba cu doi martori iar paratilor B. M., SC Ital A. SRL proba cu doi martori.

La termenul din 26.04.2010, reclamantul prin avocat si-a precizat oral cererea aratand ca solicita constatarea nulitatii absolute pentru lipsa consimtamantului la incheierea celor doua inscrisuri in temeiul art.948 C.Civil si nu constatarea nulitatii relative.

Analizand actele si lucrarile cauzei, instanta retine urmatoarele:

La data de 14.04.2005, reclamantul a semnat Declaratia si Procura in fata NOTARULUI, care dupa ce a citit cele doua inscrisuri reclamantului, a luat consimtamantul acestuia la autentificarea insrisurilor. Prin cele doua inscrisuri, reclamantul a cedat cu titlu gratuit intreaga sa cota de participare, respectiv 35% din capitalul social detinut la SC I. A. S. In urma cesiunii, parata B. M. a devenit asociat unic al SC I.A.SRL.

Cele doua inscrisuri fac dovada pana la declararea falsului in ceea ce priveste constatarile personale ale notarului, percepute prin propriile lui simturi. Lipsa sau prezenta consimtamantului este un fapt care trebuie constatat personal de catre notar, putand fi perceput de catre acesta prin propriile simturi. In acest sens sunt si dispozitiile art. 60 din Legea nr.36/1995 potrivit caruia “pentru a lua consimtamântul partilor, dupa citirea actului, notarul public le va întreba daca au înteles continutul acestuia si daca cele cuprinse în act exprima vointa lor”. Fata de aceasta dispozitie legala se poate trage o singura concluzie, si anume ca, in ceea ce priveste lipsa sau existenta consimtamantului, inscrisurile autentice intocmite de notar fac dovada pana la declararea acestora ca false.

Potrivit art.1171 C.Civil „actul autentic este acela care s-a facut cu solemnitatile cerute de lege, de un functionar public, care are drept de a functiona în locul unde actul s-a facut” iar potrivit art. 1173 C.Civil „actul autentic are deplina credinta în privirea oricarei persoane despre dispozitiile si conventiile ce constata”. Coroborand aceste dispozitii legale rezulta ca orice alta proba impotriva sau in sprijinul unui inscris autentic devine neconcludenta si inutila.

Intradevar sunt mentiuni in cadrul unui inscris autentic care nu pot fi constatate personal de catre notar, cum ar fi valabilitatea consimtamantului exprimat de parti. In aceste situatii ar putea fi admisibila proba cu martori intrucat aceste mentiuni fac dovada pana la proba contrara. Ar fi de exemplificat aici viciile de consimtamant. Insa nu este cazul in situatia de fata, in care s-a precizat clar de catre reclamant ca solicita constatarea nulitatii absolute pentru lipsa consimtamantului. Oricum o actiune in constatarea nulitatii relative pentru vicierea consimtamantului (in speta dol) ar fi trebuit introdusa in cadrul unui termen de prescriptie de 3 ani care ar fi inceput sa curga cel mai tarziu la implinirea a 18 luni de la data incheierii actului (art.9 din Decretul nr.167/1958), ori de la data incheierii actelor autentice si pana la data introducerii actiunii au trecut mai mult de 4 ani si 7 luni.

Mai mult, prin proba cu martori se urmarea probarea unui fapt negativ, aspectul ca reclamantul nu vorbeste limba romana. Inscrisurile depuse la dosarul cauzei atesta ca reclamantul a mai semnat alte inscrisuri in limba romana, fara a fi consemnat ca s-a folosit un traducator sau translator. Astfel, contractul de asistenta juridical nr.45/22.09.2009 depus la dosarul cauzei chiar de catre avocatul reclamantului, Actul Constitutiv al societatii parate, precum si celelalte inscrisuri depuse de parata B. M., sunt intocmite in limba romana, nefiind consemnat in nici un inscris ca la intocmirea lui reclamantul a fost asistat de traducator sau translator.

Fata de aceste considerente, instanta urmeaza sa respinga cererea  reclamantului G. F. prin care acesta a solicitat constatarea nulitatii absolute a Declaratiei si Procurii, constatand ca acesta a manifestat un consimtamant valabil la incheierea actelor in cauza.

Postat 28.05.2010

Domenii speta

Spete similare