Cel care cauzează un prejudiciu prin chiar exerciţiul drepturilor sale nu este obligat să-l repare, cu excepţia cazului în care dreptul este exercitat abuziv.

I. Constată că prin acţiunea civilă înregistrată la instanţă la data de 12 iulie 2012 de reclamanta B. M. C.,  domiciliată în …, cheamă în judecată pe pârâţii T. A., domiciliată în ……, şi M. G. domiciliat în ….., solicitând obligarea acestora la plata sumei de 8.000 lei  despăgubire cu titlu de daune morale.

Solicită şi cheltuieli de judecată.

În motivare arată că la data de 14.03.2012 pârâtul M. G., coleg de serviciu, a făcut o sesizare scrisă către conducerea serviciului de ambulanţă prin care susţinea că a săvârşit abateri disciplinare la locul de muncă, refuzând să se deplaseze în data de 22 ianuarie 2012, ora 17:30, la o urgenţă medicală în municipiul Mediaş, iar refuzul său ar fi creat o întârziere a echipajului de urgenţă compus din M. G. şi O. P., sesizare contrazisă de martorul P. I., asistent coordonator la ISU Sibiu.

Mai arată că pârâtul M. G. a mai sesizat faptul că la data de 10 februarie 2012, ora 19:00, ar fi refuzat să se deplaseze la o urgenţă în localitatea Biertan, fiind nevoit să meargă împreună cu pârâta T. A., dar şi această sesizare este contrazisă de martora K.R., iar în urma acestor sesizări a fost sancţionată disciplinar la data de 25.04.2012, decizie care a fost ulterior revocată.

În drept invocă dispoziţiile art. 70, art. 1349, art. 1357 şi art. 1358 din Noul Cod Civil.

II. Prin întâmpinare, pârâtul M. G. solicită respingerea acţiunii, arătând că, la data de 22 ianuarie 2012, fiind în tură de zi cu numitul O. P., în jurul orei 17:30 reclamanta a primit o solicitare în Mediaş pe strada P. A. şi a refuzat cursa pe motiv că nu este rândul ei, având o discuţie telefonică cu dispecerul de la 112, şi, ca urmare, au primit ei solicitarea, iar din cauza acestei discuţii telefonice s-a ajuns la caz cu o întârziere de 15-20 minute, fiind în pericol de a fi luaţi la bătaie de aparţinătorii romi care îi aşteptau la caz. Mai arată că, potrivit normelor şi dispoziţiilor interne ale serviciului nu se pleacă în misiune ţinând cont de rând, ci în momentul în care se primeşte solicitarea prin radio, fiind interzise preluarea solicitărilor telefonice sau alte negocieri telefonice, pentru a se asigura maxima promptitudine şi eficienţă.

Mai arată că, la data de 10.02.2012, intrând în tura de noapte de la ora 19:00, făcând echipaj cu pârâta T. A., în jurul orei 19:15 reclamanta, care era în tura de zi până la ora 20:00, a primit o solicitare din localitatea Biertan, localitate aflată la 26 km de Mediaş, dar reclamanta a refuzat şi această cursă pentru că ar putea să depăşească ora 20:00, când ar fi trebuit să iasă din cursă, şi au fost din nou ei obligaţi să intervină la caz, refuz care este interzis de regulile deserviciu şi fişa postului.

În ce priveşte daunele morale, arată în continuare, consideră că nu a atentat cu nimic la moralitatea reclamantei şi că singură şi-a provocat prin atitudinea faptelor sale, el şi ceilalţi colegi arătându-şi nemulţumirile pe cale legală conducerii SAJ Sibiu, care le-au cerut note explicative pentru anchetarea cazului.

III. Pârâta T. A. nu a formulat întâmpinare, dar, fiind prezentă în instanţă, nu a fost de acord cu acţiunea.

IV. Examinând cauza instanţa reţine:

Reclamanta şi pârâţii sunt colegi de servicii, toţi trei lucrând în cadrul Serviciului de Ambulanţă Judeţean Sibiu – Substaţia Mediaş.

Prin decizia nr. 43/13.04.2012 a managerului Serviciului de Ambulanţă Judeţean Sibiu (filele 44-45 dosar) reclamanta a fost sancţionată cu avertisment scris pentru încălcarea repetată a prevederilor din fişa postului în ce priveşte executarea de îndată a misiunii, după primirea dispoziţiei de plecare în cursă. Se reţine că la data de 10.02.2012, ora 19:15, reclamanta a refuzat plecarea în cursă la o solicitare în localitatea Biertan pe motiv că nu ar putea să se întoarcă până la ora 20:00, când termina programul normal de lucru, cursa redistribuindu-se echipajului format din cei doi pârâţi, iar la data de 22.01.2012, în jurul orei 17:30, reclamanta a refuzat plecarea în cursă pe strada P. A. din Mediaş, motivând că nu este rândul ei, urmând o discuţie telefonică cu dispeceratul, care a redistribuit misiunea către echipajul format din pârâtul M. G. şi O. P., ceea ce a dus la o întârziere la caz de 15-20 de minute şi crearea unui conflict cu aparţinătorii pacientului pentru care a fost solicitată intervenţia.

S-a mai reţinut că, potrivit prevederilor de la pct. 6 din fişa postului reclamanta avea obligaţia de a „executa de îndată misiunea, după ce a primit dispoziţia de plecare în cursă. Nu poate refuza plecarea în misiune pe motiv că depăşeşte programul normal de lucru”, şi că, potrivit art. 8 alin. 3 din Ordinul Comun al Ministrului Sănătăţii Publice şi al Ministrului de Interne şi Reformei Administrative nr. 2011/21386/2007 privind unele măsuri în asistenţa medicală de urgenţă prespitalicească „Echipajele de urgenţă aflate în activitate au obligaţia să răspundă solicitărilor, indiferent de distanţa până la locul solicitării sau de intervalul de timp necesar derulării intervenţiei, până în momentul în care se realizează schimbarea echipajului respectiv.”

În fine, s-a mai reţinut că din toate notele explicative menţionate în preambulul deciziei, precum şi din audierile din cadrul Comisiei de disciplină din data de 21.03.2012, rezultă că în ambele situaţii au avut loc convorbiri telefonice între reclamantă şi dispecerat, referitoare la plecarea în misiune a echipajelor din care făcea parte, ambele soldate cu distribuirea cazurilor către alte echipaje (chiar dacă pentru cazul din 22.01.2012 nu era rândul echipajului său să preia misiunea), ceea ce a dus în mod inevitabil la prelungirea timpului de intervenţie pentru cazurile în speţă.

La stabilirea sancţiunii s-a luat în considerare şi faptul că reclamanta nu este la prima abatere de la respectarea prevederilor din fişa postului, prin adresa nr. 524/19.03.2012 atrăgându-i-se atenţia că la săvârşirea oricărei alte abateri disciplinare i se vor aplica sancţiunile cuvenite.

La luarea deciziei de sancţionare managerul SAJ Sibiu a avut în vedere sesizarea formulată de pârâtul M. G., nota explicativă a reclamantei şi audierile din cadrul Comisiei de disciplină,nota explicativă a d-nei K. R., nota explicativă a d-lui O. P., nota explicativă a pârâtei T. A., nota explicativă a d-nei C. S., medic coordonator, procesele verbale ale Comisiei de Disciplină din 21.03.2012 şi 28.03.2012 şi hotărârea Comisiei de Disciplină din 28.03.2012.

Prin decizia nr. 51/18.05.2012 a aceluiaşi manager al Serviciului de Ambulanţă Judeţean Sibiu (fila 46 dosar) se revocă decizia de sancţionare nr. 43/13.04.2012, avându-se în vedere sesizarea nr. 908/15.05.2012 întocmită de reclamantă, nota explicativă nr. 909/15.05.2012 a dispecerului P. I. şi hotărârea Comisiei de disciplină din 16.05.2012.

Din declaraţia numitului P. I. (fila 57 dosar) rezultă că la data de 22 ianuarie 2012, în jurul orei 17:30, a transmis prin staţie o solicitare  de intervenţie reclamantei, dar ulterior a observat că în evidenţa pe care o avea, la rând ar fi fost la rând echipajul O.- M., iar pentru a se edifica a sunat la dispecerat şi i s-a confirmat acest lucru, împrejurare în care a transmis reclamantei să predea fişa de solicitare deja completată către acest echipaj. Mai arată că nu a avut nicio discuţie telefonică cu reclamanta legat de această solicitare.

Din declaraţia dată în faţa instanţei de martorul P. I.  se confirmă cele mai sus precizate, iar din declaraţia martorei K. R. (fila 60 dosar) rezultă că, într-adevăr, la data de 10.02.2012, fiind de serviciu în calitate de operator, în jurul orei 19:15 a avut o solicitare de intervenţie în localitatea Biertan, împrejurare în care, la cererea asistentului coordonator M. T., a întrebat-o pe reclamantă dacă se încadrează în timp până la ora 20:00 când iese din tură. Aceasta i-a răspuns că nu, întrucât sunt 53 km dus-întors, împrejurare în care asistentul coordonator i-a spus să preia cazul echipajul din tura de noapte şi a transmis aceasta reclamantei, care urma să o transmită echipajului. Martora recunoaşte că nu are atribuţii de a stabili cine are obligaţia de a se deplasa la caz şi nici de a transmite date prin staţie, obligaţia fiind a asistentului coordonator şi că a făcut ea transmiterea datelor pentru a nu se mai pierde timpul.

Martorul O. P. (fila 18 dosar) arată şi el că între orele 17 şi 18 s-a primit o solicitare pentru o intervenţia  pe str. P. A. nr. 12 din Mediaş, solicitare care a venit prin staţie pe indicativul reclamantei, cu toate datele, dar ulterior, în urma unei convorbiri purtate de reclamantă  cu dispeceratul, solicitarea i-a fost transmisă lui. Mai arată că s-a ajuns la caz cu întârziere, împrejurare în care au fost întâmpinaţi cu acte de agresiune.

Ceea ce rezultă cu certitudine din probele administrate în cauză este că atât la data de 22.01.2012 cât şi la data de 10.02.2012 au avut loc deficienţe în transmiterea datelor de către dispecerat către Substaţia Mediaş, care urma să preia solicitările de intervenţie la caz. De fiecare dată dispeceratul a transmis datele către reclamantă şi pe indicativul acesteia, după cum spune martorul O. P., dar în urma unor convorbiri telefonice purtate de reclamantă cu dispeceratul cazurile au fost redistribuite către echipajele din care făcea parte pârâtul M. G., transmiterea către echipaj fiind făcută de fiecare dată de către reclamantă, care nu are calitatea de dispecer. Această situaţie a creat convingerea pârâtului că reclamanta a aranjat prin convorbirile telefonice să nu se deplaseze la cele două cazuri, invocând diferite motive.

Din acest considerent nu se poate considera că pârâţii M. G. şi T. A. ar fi dat declaraţiile către SAJ Sibiu cu intenţia de a o calomnia pe reclamantă sau de a-i aduce prejudicii de ordin moral.

Realitatea este că nereguli au existat şi că la aceste nereguli a contribuit chiar şi reclamanta substituindu-se dispecerilor, creând astfel convingerea că se sustrage de la îndeplinirea îndatoririlor de serviciu.

Chiar dacă decizia de sancţionare nr. 43/13.04.2012 a fost revocată, fără un suport convingător, problemele sesizate de pârâţi sunt reale cât priveşte rapiditatea intervenţiei la cele două cazuri, cu largul concurs al dispeceratului şi al reclamantei.

Potrivit dispoziţiilor art. 1352 Noul Cod Civil fapta victimei înseşi înlătură răspunderea, iar potrivit dispoziţiilor art. 1353 Noul Cod Civil cel care cauzează un prejudiciu prin chiar exerciţiul drepturilor sale nu este obligat să-l repare, cu excepţia cazului în care dreptul este exercitat abuziv.

Or, împrejurarea că pârâţii au adus la cunoştinţa conducerii instituţiei anumite nereguli din cadrul desfăşurării activităţii şi au dat declaraţii despre modul în care au înţeles că s-au petrecut faptele,  în condiţiile în care acestea s-au confirmat, nu poate constitui motiv de antrenare a răspunderii civile delictuale. Nu există nicio dovadă că cei doi pârâţi şi-ar fi exercitat în mod abuziv dreptul de a sesiza unitatea şi nici că intenţia acestora a fost de a aduce prejudicii de ordin moral reclamantei.

Pentru o sancţiune disciplinară aplicată nelegal ar trebui să răspundă cel care a aplicat sancţiunea şi care nu a făcut o cercetare temeinică.

În raport de toate aceste considerente instanţa apreciază cererea reclamantei ca fiind neîntemeiată şi o va respinge.

Domenii speta

Spete similare