Plângere împotriva rezoluţiei procurorului

Sentinţă penală 206 din 21.11.2011


 Sentinţa penală nr. 206 din 21.11.2011 – Materie penală – Plângere împotriva rezoluţiei procurorului

Prin adresa nr.269/VIII-1/2011 Parchetul de pe lângă Judecatoria Bicaz a înaintat Judecătoriei Bicaz plângerea formulată de petentul D.I. împotriva Ordonanţa 1090/P/2010 a aceluiaşi Parchet şi a Ordonanţei 243/II-2/2011 a Prim-Procurorului a aceluiaşi unităţi de Parchet.

În motivarea plângerii s-a invocat în esenţa nevinovăţia petentului, contestându-se amenda în cuantum de 1000 lei care i-a fost aplicată prin Ordonanţa 1090/P/2010.

Plângerea a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Bicaz sub nr. unic de dosar 1571/188/2011.

S-a dispus ataşarea dosarului nr.1090/P/2010.

Judecătorul verificând - pe baza lucrărilor şi a materialului din Dosarul 1090/P/2010 - ordonanţele atacate în raport cu dispoziţiile art.278/1 si urm. Cpp, constată că plângerea petentului D.I. este în parte întemeiată şi o va admite ca atare conform dispozitivului, pentru considerentele ce succed:  

Prin ordonanţa nr. 1090/P/2010 din data de 06 iunie 2011 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Bicaz s-a dispus, în temeiul art. 262 pct. 2 lit. a C.p.p.. raportat la art. 11 pct. 1 lit. b C.p.p., art. 10 lit. d C.p.p. şi art. 10 lit. b1 C.p.p., art. 181 Cp. şi art. 91 lit. c Cp., scoaterea de sub urmărirea penală a petentului învinuit D.I. pentru săvârşirea infracţiunilor de denunţare calomnioasă, prevăzută de art. 259 alin.(l) cod penal, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi uz de fals, prevăzute de art. 290 cod penal şi art. 291 cod penal şi aplicarea sancţiunii cu caracter administrativ a amenzii, în sumă de 1.000 lei.

În ordonanţa procurorului s-a reţinut in fapt că la data de 16.12.2010, organele de cercetare penală s-au sesizat din oficiu în vederea efectuării de cercetări faţă de D.I., sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de denunţare calomnioasă, fals în înscrisuri sub semnătură privată si uzul de fals.

Din cercetările efectuate a rezultat faptul că, la data de 08.06.2010, D.I. a sesizat Postul de Poliţie Dămuc cu o plângere penală pe care a scris-o în numele lui L.S., din comuna Bicaz Chei, judeţul Neamţ şi a mamei acestuia, L.Z., din aceeaşi localitate, prin care a sesizat că, la data de 01.06.2010, acesta a fost lovit de R.E. din comuna Bicazu Ardelean, judeţul Neamţ.

În plângerea penală se solicită cercetarea lui R.E. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de lovirea sau alte violenţe, faptă care a făcut obiectul cercetărilor în dosarul de urmărire penală nr. 546/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bicaz.

L.S. a declarat că la data de 01.06.2010, a fost lovit cu pumnul în piept de R.E., pe fondul unor neînţelegeri determinate de vânzarea unui cal, însă nu a formulat plângere prealabilă împotriva acestuia pentru săvârşirea infracţiunii de lovirea sau alte violente. Arată că la data de 08.06.2010, s-a prezentat la reşedinţa sa din satul Bicăjel, comuna Dămuc, judeţul Neamţ, petentul D.I. care 1-a întrebat dacă, în data de 01.06.2010, a fost lovit de către R.E.. A răspuns afirmativ, moment în care D.I. a scos dintr-o sacoşă o coală albă de hârtie, s-a aşezat la o masă din locuinţa sa şi a început să scrie, în numele său, o plângere penală împotriva lui R.E., pentru săvârşirea infracţiunii de lovirea sau alte violente. L.S. declară că a semnat personal plângerea, însa aceasta a fost formulată şi în numele mamei sale, L.Z., care nu a semnat-o, întrucât aceasta nu ştie carte, nu ştie să scrie şi să citească şi, de asemenea, nu ştie să se semneze.

Din raportul de expertiză nr. 189547/06.04.2011 rezultă că semnătura din dreptul numelui L.S. depusă pe verso-ul părţii inferioare a înscrisului intitulat ,,Reclamaţie", înregistrat sub numărul 929025/10.06.2010, aparţine lui L.S., însa semnătura din partea inferioară a documentului precizat mai sus, plasată sub menţiunea „Sunt mama lui L.S. şi sunt speriată destul de organele de poliţie şi ştiu de cele de mai sus şi vă rog să ne lăsaţi în pace nu aparţine şi nu a fost făcută de către numita L.Z.; s-a concluzionat că semnătura aparţine învinuitului D.I. şi a fost executată de către acesta.

 D.I. a declarat că a scris plângerea penală, însa nu a semnat-o în numele numitei L. Z..

Sub aspectul infracţiunii de denunţare calomnioasă s-a dispus scoaterea de sub urmărirea penală, constatându-se neîntrunirea elementelor constitutive ale infracţiunii, sub aspectul laturii obiective.

Cu privire la infracţiunile de falsul în înscrisuri sub semnătură privată şi uzul de fals, prevăzute de art. 290 cod penal şi art. 291 cod penal, s-a constatat că sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunilor şi s-a dispus scoaterea de sub urmărirea penală a învinuitului, în raport de criteriile prevăzute de art. 181 cod penal, respectiv conţinutul concret al faptelor, modalitatea de comitere şi urmările produse, apreciindu-se că faptele nu prezintă gradul de pericol social al infracţiunii şi s-a aplicat o sancţiune cu caracter administrativ.

Împotriva ordonanţei a formulat plângere la primul procuror D.I., plângere care a fost respinsa ca neîntemeiata prin Ordonanţa 243/II-2/2011.

Ordonanţa 1090/P/2011 este parţial nelegală şi anume sub aspectul temeiului juridic al scoaterii petentului învinuit D.I. de sub urmărire penala-art.10/1Cpp cu privire la fapta de uz de fals prev.si ped. de art.291Cp-temeiul corect fiind  art.10 lit d Cpp întrucât lipseşte subiectul activ al infracţiunii, persoana diferită de cea a  autorului înscrisului sub semnătură privată falsificat. Acţiunea de falsificare a unui înscris sub semnătură privata si cea de folosire a aceluiaşi înscris de către autorul falsului constituie împreuna elementul material din conţinutul infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată încriminată în art.290Cp.

Pe cale de consecinţă va fi înlăturată şi amenda aplicată, aferentă faptei prev. în art.291Cp. Analizând soluţia procurorului  sub celelalte aspecte se constată că aceasta este temeinică şi legală. În mod corect s-a apreciat gradul de pericol social al faptei comise de petentul învinuit şi s-a aplicat sancţiunea cu caracter administrativ, avându-se în vedere circumstanţele reale ale comiterii faptei şi circumstanţele care caracterizează persoana făptuitorului.

- În ceea ce priveşte plângerea împotriva soluţiei Prim procurorului, aceasta va fi respinsă ca inadmisibilă conform art.278/1 alin.8 lit.a Cpp în raport cu dispoziţiile art.278/1 alin.1Cpp potrivit cărora pot fi atacate cu plângere la judecător numai soluţiile procurorului de netrimitere în judecată.