Civil. Veniturile obtinute in acord global.

Asupra cauzei civile de fata:

Prin cererea înregistrata pe rolul Tribunalului Dâmbovita sub nr. 1177/120/18.03.2010, reclamanta IF a chemat în judecata Casa Judeteana de Pensii Dâmbovita pentru ca prin sentinta ce se va pronunta sa se dispuna recalcularea pensiei prin luarea în considerare a veniturilor suplimentare realizate si evidentiate în adeverinta nr.1299/05.08.2009 emisa de SC Avicola Tartasesti SA.

În motivarea în fapt a cererii reclamantul a aratat ca prin adeverinta nr.1299/05.08.2009 a solicitat recalcularea pensiei prin includerea acestor sume în punctajul asiguratului în conformitate cu art.78, alin.4 din legea 19/2000.

Adeverinta cuprinde adaosuri peste salariul tarifar de încadrare înscris în carnetul de munca, pentru care s-a platit contributia la asigurarile sociale de stat, motiv pentru care reclamantul solicita sa se tina cont de principiul contributivitatii si de decizia Curtii Constitutionale nr.736/24.10.2006.

În dovedire solicita proba cu înscrisuri.

S-au depus alaturat: decizia nr.221188/17.08.2000, carnet de munca seria AH, nr.675518, copie carte de identitate, adeverinta nr.1299/05.08.2009 întocmita de SC Avicola Tartasesti SA, informatii din sistemul Ecris, sent civ. nr.266/04.02.2009 pronuntata de Tribunalul Dâmbovita, dec. Civ. nr.785/11.09.2007 pronuntata de Curtea de Apel Ploiesti.

Pârâta a depus întâmpinare la 22.04.2010 prin care a solicitat respingerea ac?iunii ca nefondata.

Potrvit art. 164 din legea nr. 19/2000 la determinarea punctajelor anuale, pana la intrarea in vigoare a prezentei legi, se utilizeaza salariile brute sau nete, dupa caz, in conformitate cu modul de inregistrare a acestora in cartea de munca.

Potrivit alin. 2 pe lânga salarii, se mai au în vedere ?i sporurile care au facut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legisla?iei anterioare ?i care sunt înregistrate în carnetul de munca.

Art.4, alin.3 din OUG 4/2001 stipuleaza ca sporurile, indemniza?iile ?i majorarile de retribu?ii tarifare care potrivit legisla?iei anterioare datei de 01.04.2001 au facut parte din baza de calcul a pensiilor sunt cele prezentate în anexa. La punctul VI din anexa se men?ioneaza ca nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au facut parte din baza de calcul a pensiilor, formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori dupa timp, pe baza de tarife sau în cote procentuale.

Prin urmare, s-a aratat de catre intimata, ca pentru a verifica daca un spor poate fi utilizat la stabilirea punctajului mediu anual recalculat anterior datei intrarii in vigoare a Legii nr. 19/2000, este necesar a stabili daca a fost utilizat la stabilirea pensiei conform legislatiei anterioare, respectiv legea nr. 3/1977.

Art.10 din legea 3/1977 arata ca baza de calcul la stabilirea pensiei este media din 5 ani lucrati consecutiv, la alegere, din ultimii 10 ani de activitate, a salariului de baza si a urmatoarelor:

- sporul de vechime în munca;

- sporul pentru lucrul în subteran, precum si pentru lucrul pe platformele marine de foraj si extractie;

- indemnizatia de zbor;

- sporul pentru conditii grele de munca;

- sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal;

- sporul pentru exercitarea unei functii suplimentare;

- alte sporuri cu caracter permanent prevazute în contractele individuale de munca, potrivit legii.

Acordul global nu reprezinta un spor, ci o forma de remunerare în func?ie de realizarea unor indicatori, reglementata de Legea nr. 57/1974.

De asemenea, veniturile realizate in acord nu se inscriu nici in cartea de munca, dupa cum rezulta din dispozitiile Decretului nr. 92/1976.

A mai precizat intimata ca plata contributiei de asigurari sociale de stat era obligatia angajatorului, in vreme ce angajatul avea obligatia de a contribui la pensia suplimentara, or, angajatorul reclamantei nu a virat contributia la pensia suplimentara.

In concluzie, intimata a aratat ca niciodata sumele obtinute in acord nu au fost valorificate la stabilirea pensiei nici potrivit Legii nr. 3/1977, nici potrivit Legii nr. 19/2000.

În drept, legea 19/2000, 3/1977, precizarile nr.181679/10.07.1992, decretul nr.389/1972, legea 49/1992, legea 57/1974.

Examinând actele si lucrarile dosarului, prin prisma dispozitiilor incidente în cauza, tribunalul constata urmatoarele:

Prin decizia nr. 221188/17.03.2000 emisa de pârâta s-a acordat reclamantei o pensie de asigurari sociale în cuantum de 2315329 lei, drepturile fiind stabilite începând cu data de 01.09.2000. În cuprinsul deciziei se arata ca stagiul de cotizare realizat este de 35 de ani. S-a mai retinut existenta unui stagiu în grupa a doua de munca de 23 de ani, 2 luni si 29 de zile si un stagiu în grupa a treia de munca de 5 ani, 9 luni si 22 de zile.

În adeverinta nr. 1299/05.08.2009 întocmita de SC Avicola Tartasesti SA se arata ca în perioada 1976-1991 reclamanta a beneficiat de salarizare proportionale (acord global), altele decât cele înscrise în carnetul de munca, peste salariul tarifar lunar de încadrare. Pentru aceste venituri s-a platit contributia de asigurari sociale suportata de societate, in conformitate cu prevederile Legii nr. 57/1974 si Decretului nr. 389/11.10.1972.

Potrivit dispozitiilor art. 164 din legea nr. 19/2000 la determinarea punctajelor anuale, pana la intrarea in vigoare a prezentei legi, se utilizeaza salariile brute sau nete, dupa caz, in conformitate cu modul de inregistrare a acestora in cartea de munca.

Potrivit alin. 2 pe lânga salarii, se mai au în vedere ?i sporurile care au facut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legisla?iei anterioare ?i care sunt înregistrate în carnetul de munca.

Prin urmare, pentru a stabili daca un venit poate fi luat in calcul la stabilirea pensiei trebuie sa fi fost inscris in cartea de munca sau sa constituie un spor, care sa faca parte din baza de calcul a pensiei potrivit legislatiei anterioare intrarii in vigoare a Legii nr. 19/2000.

Daca veniturile obtinute de reclamanta ar constitui un spor, este necesar a stabili daca a fost utilizat la stabilirea pensiei conform legislatiei anterioare, respectiv legea nr. 3/1977.

Art. 10 din legea nr. 3/1977 nu enumera si sporul pentru acord global printre cele care constituie baza de calcul a pensiei, iar, mai mult decat atat, art.4, alin.3 din OUG 4/2001 stipuleaza ca sporurile, indemniza?iile ?i majorarile de retribu?ii tarifare care potrivit legisla?iei anterioare datei de 01.04.2001 au facut parte din baza de calcul a pensiilor sunt cele prezentate în anexa. Or, la punctul VI din anexa se men?ioneaza ca nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au facut parte din baza de calcul a pensiilor, formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori dupa timp, pe baza de tarife sau în cote procentuale.

Din aceasta perspectiva, tribunalul constata ca sporul pentru acord global nu poate fi luat în calcul la stabilirea punctajului mediu anual.

Tribunalul retine insa ca veniturile obtinute in acord global constituie o forma de remuneratie în functie de realizarea indicatorilor privind cresterea productivitatii muncii si eficientei economice, prevazuta de Legea nr. 57/1974, nefiind sporuri. Veniturile în acord global nu au fost insa înscrise în carnetele de munca, întrucât nu au facut parte din retributia tarifara.

Un argument în plus în sustinerea acestei opinii rezulta si din  continutul dispozitiilor art. 1 alin.(1) teza finala din Decretul nr. 92/1976 privind carnetul de munca, publicat în Buletinul Oficial nr. 37 din 26 aprilie 1976, care prevad ca „prin carnetul de munca se dovedeste (…) retributia tarifara de încadrare si alte drepturi ce se includ în aceasta”, în acelasi sens fiind si normele Ordinului Ministrului Muncii nr. 136/1976 pentru aprobarea metodologiei de întocmire, completare, pastrare si evidenta a carnetului de munca, publicat în Buletinul Oficial nr. 76 din 29 iulie 1976.

Mai mult, faptul ca aceste venituri nu au facut parte din retributia tarifara, rezulta cu evidenta si din prevederile art. 4 alin. (3) din Legea nr. 2/1983 cu privire la principiile de baza ale perfectionarii sistemului de retribuire a muncii si de repartitie a veniturilor oamenilor muncii, publicata în Buletinul Oficial nr. 51 din 9 iulie 1983, care dispuneau: „Pe lânga retributia tarifara, personalul muncitor beneficiaza, ca parte variabila a retributiei, de venituri suplimentare, pe calea adaosului de acord, a participarii la beneficii, pensiilor si altor stimulente, sporurilor, indemnizatiilor si compensatiilor prevazute de lege”.

În consecinta, drepturile banesti obtinute în acord global erau venituri suplimentare, ca parte variabila a retributiei si nu au facut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislatiei anterioare, astfel încât  nu se pot utiliza la determinarea punctajelor anuale, în lumina dispozitiilor art. 164 alin. (2) si (3) din Legea nr. 19/2000.

În raport de cele enuntate, nici sustinerile potrivit carora la recalcularea  pensiilor provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale se impune aplicarea dispozitiilor art. 78 din Legea nr. 19/2000, nu pot fi retinute.

Normele invocate sunt aplicabile persoanelor în activitate care au calitatea de asigurat, platesc contributie individuala de asigurari sociale si care se vor pensiona în temeiul Legii nr. 19/2000, nu si celor pensionate anterior intrarii în vigoare a acestui act normativ, pentru care se aplica art. 164 din legea nr. 19/2000, asa cum s-a retinut.

In ceea ce priveste retinerea principiul contributivitatii, constand in aceea ca angajatorul a achitat contributia de asigurari sociale, tribunalul retine ca potrivit prevederilor art.1 din Decretul 389/1972, cu privire la contributia pentru

asigurarile sociale de stat, s-a stipulat obligativitatea angajatorilor sa vireze la bugetul asigurarilor sociale de stat o contributie de 15% asupra câstigului brut realizat de personalul lor salariat. Prin urmare, in lumina acestui act normativ, numai angajatorul avea obligatia de a contribui la fondul de asigurari sociale de stat, nu si angajatii. Acestia aveau la indemana posibilitatea de a contribui la pensia suplimentara.

Contributia individuala de asigurari sociale, care se retine de la asigurat, si nu de la angajator, a fost introdusa prima oara in legislatia de asigurari sociale prin legea nr. 19/2000.

In cazul in care, insa, se adevereste ca pentru veniturile suplimentare obtinute prin acord global, contributia la pensia suplimentara si cotele aferente angajatorului au fost achitate, rezulta implicit ca angajatul are dreptul ca pensia sa fie calcultata prin includerea castigurilor realizate in acord global, conform principiului contributivitatii.

In speta, din adeverinta depusa de reclamanta, rezulta ca s-a achitat numai contributia de asigurari sociale suportata de societate, in conformitate cu prevederile Legii nr. 57/1974 si Decretului nr. 389/11.10.1972, iar nu si contributia la pensia suplimentara.

Fata de cele retinute, tribunalul urmeaza sa respinga actiunea ca neintemeiata.

Judecator ROXANA MARES

CRISTEA GRETY

Domenii speta

Spete similare