Infracţiunile de înşelăciune şi abuz de încredere

Pe rol fiind judecarea plângerii formulată de petentul X împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale nr. ..../P/...... din .... septembrie ....... a Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au răspuns:

-apărătorul ales, avocat Y pentru petentul X;

-apărător ales, avocat W pentru intimaţii A, B şi C;

Au lipsit petentul şi intimaţii.

S-a prezentat, de asemenea, numita Z, care a susţinut că este administrator special pentru intimata C, dar nu a făcut dovada identităţii şi calităţii sale.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de şedinţă  care învederează instanţei că, aşa cum rezultă din extrasul portalului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la fişa dosarului nr. ..../.../....., la data de ....... s-a pronunţat hotărârea prin care s-a respins ca nefondată cererea formulată de petiţionarul X pentru strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. ..../..../...... al Tribunalului Gorj după care, nemaifiind alte cereri de formulat, tribunalul constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pentru dezbateri:

Apărătorul ales, avocat Y pentru petentul X a solicitat în baza art. 2781 alin. 8 lit. b C.pr.pen. admiterea plângerii, desfiinţarea rezoluţiei procurorului şi trimiterea cauzei la procuror în vederea începerii urmăririi penale faţă de făptuitorii A şi B; susţine că din  probatoriul administrat rezultă că persoanele care au semnat actul adiţional nu mai aveau nici o calitate în societatea Q şi solicită ca instanţa să dispună prin sentinţă începerea urmăririi penale faţă de respectivele persoane care, la data de ......... când s-a deschis procedura insolvenţei Q nu mai aveau calitatea de reprezentant al societăţii; de asemenea, susţine că a fost efectuat un raport de expertiză contabilă, petentul şi-a îndeplinit obligaţiile asumate în faţa notarului public, însă Q a folosit suma împrumutată în alt scop decât cel pentru funcţionarea acesteia, astfel că plângerea petentului este admisibilă şi, în raport de temeiurile invocate şi de considerentele arătate, solicită ca organele de urmărire penală să înceapă urmărirea penală faţă de făptuitori şi să efectueze cercetări şi pentru alte infracţiuni asupra cărora procurorul nu s-a pronunţat în prezentul dosar.

Apărătorul ales, avocat W pentru intimaţii A, B şi C a solicitat respingerea plângerii şi menţinerea rezoluţiei nr. ..../..../.../..... din data de ....... a Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj; arată că petentul a criticat rezoluţia parchetului pentru nelegalitate şi netemeinicie şi că procurorul a dat o soluţie fără efectuarea actelor de cercetare în cauză; petentul a făcut referire în plângere la modul în care a fost folosit împrumutul, ci nu la nerespectarea obligaţiilor contractuale ale contractului de vânzare-cumpărare, respectiv că cei doi asociaţi au folosit suma împrumutată în scopuri personale şi nu în folosul societăţii raportat la obiectul de activitate al acesteia; învederează însă, că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunilor de abuz de încredere şi de înşelăciune, aceasta rezultând din declaraţiile celor doi asociaţi A şi B care, la data de ......., au luat împrumut suma de bani de la petentul X care a fost de acord; de asemenea, din declaraţia martorului M, care până în anul ...... a avut calitatea de director economic, rezultă că petentul X nu a întrebat-o pe aceasta dacă are cunoştinţă despre terenul vândut, ci care este părerea sa despre cei doi asociaţi, dacă sunt persoane de încredere; petentul a apelat la societatea Q prin cei doi asociaţi bazându-se pe credibilitatea acestora, însă şi-a luat o marjă stabilind o dobândă pe care să o plătească cei doi dacă nu vor respecta termenul fixat la împrumut; când a fost perfectat contractul la notarul public, petentul X, pentru siguranţa sa, a încheiat o promisiune de vânzare-cumpărare având ca obiect 7 parcele de teren în municipiul Tg-Jiu, str. Bicaz, însă trebuie avut în vedere că la data perfectării promisiunii, existau toatele actele necesare pentru a fi încheiat un contract; mai arată că petentul trebuie să dovedească că mijloacele folosite pentru a fi indus în eroare în înţelesul infracţiunii de înşelăciune, au fost dolosive, dar petentul şi-a asumat un risc prin încheierea promisiunii fiind stipulată o clauză de dobândă, promisiune care putea fi perfectată sub forma contractului de vânzare-cumpărare având ca obiect terenul achiziţionat cu împrumutul bancar de la BCR; promisiunea de vânzare-cumpărare a fost încheiată în formă autentică la notar public între petent şi societatea Q, înregistrată sub nr. .... din ..... şi care a fost semnată şi însuşită de petentul X; din probele administrate şi susţinerile învederate instanţei nu rezultă ca cei doi asociaţi să fi indus în eroare pe petent, astfel că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de abuz de încredere, infracţiunea nu subzistă şi, de altfel, nici însuşirea vreunui bun mobil; cât priveşte infracţiunea de înşelăciune, se constată că nu rezidă eroarea în care s-a aflat petentul la momentul încheierii convenţiei; a solicitat respingerea plângerii formulată de petentul X, înţelegerea intervenită între petent şi intimaţi fiind o convenţie civilă, iar sancţiunea  nerespectării acesteia nu cade sub incidenţa legii penale.

Reprezentanta Ministerului Public a arătat că soluţia procurorului este temeinică şi legală şi a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată, în cauză fiind antrenată răspunderea civilă contractuală a persoanei, ci nu răspunderea personală aşa cum este prevăzută de legea penală.

În replică, apărătorul ales al petentului arată că organele de urmărire penală nu au avut în vedere convenţia încheiată la data de  ....... reprezentând un act adiţional la promisiunea perfectată anterior, prin care s-a convenit prelungirea termenului de încheiere a actului de vânzare-cumpărare a unor terenuri în formă autentică.

În replică, apărătorul ales al intimaţilor arată că prin sentinţa nr. ..... din ....... s-a dispus deschiderea procedurii insolvenţei societăţii Q fără ca intimatului A să i se fi retras dreptul de administrare, iar actul adiţional încheiat a condus la prelungirea termenului pentru încheierea contractului de vânzare-cumpărare. 

TRIBUNALUL

Asupra cauzei de faţă;

Prin plângerea adresată Tribunalului Gorj la data de ....... şi înregistrată pe rolul acestei instanţe la nr. ...../...../..... petentul X a solicitat desfiinţarea rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale nr. ...../P/...... din ........ a Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj susţinând, în esenţă, că această rezoluţie este nelegală şi netemeinică întrucât nu au fost analizate înscrisurile depuse la dosar de către petent şi nu s-au efectuat verificări asupra modului în care Q a folosit împrumutul ce-i fusese acordat de către petent, dispunându-se în mod greşit soluţia de neurmărire penală a făptuitorilor A şi B; s-a mai susţinut că este fără relevanţă sub aspectul comiterii infracţiunilor de către cei doi făptuitori împrejurarea că ulterior deschiderii procedurii insolvenţei, petentul s-a înscris la masa credală a Q, deoarece petentul a recurs astfel la unicul mod de a-şi recupera suma acordată.

Intimaţii au depus la dosar înscrisuri, respectiv fotocopii ale contractului de vânzare-cumpărare cu credit acordat de B.C.R. - Sucursala Gorj – BNP Asociaţi „A. M.” – încheiere de autentificare nr. ..... din ......, purtând nr. dosar ...../...... la A.N.C.P.I. – O.C.P.I. Gorj – Biroul de carte funciară Tg-Jiu – CF ...... Tg-Jiu, promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare – încheiere de autentificare nr. ...... din ........ – BNP Târgu Jiu M.A., extraselor de cont, declaraţiei de avere a petentului X înregistrată la Parlamentul României – Camera Deputaţilor înregistrată sub nr. ......, ale sentinţei comerciale nr. ...... din ......... pronunţată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. ..../...../........, ale cererii de înscriere a creanţei în tabelul definitiv al creanţelor – formular ......, ale sentinţei nr. ..... din ....... pronunţată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. ....../..../......, ale procesului verbal al adunării creditorilor debitorului Q înregistrată sub nr. ..... din ..... la Societatea profesională VLC S.P.R.L. – administrator judiciar, ale ordinelor de plată – BRD Group Societe General nr. ..... din ....., nr. .... din ...., nr. ..... din ....., nr. .... din .......

Din oficiu, tribunalul a ataşat pentru observare decizia nr. ..../......

Cauza a fost amânată succesiv la cererea petentului, care a solicitat Înaltei Curţi de casaţie şi Justiţie strămutarea judecăţii, precum şi la cererea apărătorului intimaţilor.

Tribunalul, verificând rezoluţia procurorului pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul cauzei, precum şi a înscrisurilor depuse, potrivit art. 2781 alin. 7 C.pr.pen., constată că plângerea este întemeiată în parte, pentru considerentele de fapt şi de drept ce urmează:

Astfel, organele de urmărire penală au fost sesizate la data de ....... (filele 6-8 d.u.p.) prin plângerea penală formulată de persoana vătămată X care a arătat că făptuitorii A, B şi C ar fi săvârşit infracţiunile de înşelăciune şi abuz de încredere, producând un prejudiciu de 16.000 euro, prin faptele acestora constând în inducerea în eroare a persoanei vătămate cu privire la faptul că un număr de 7 parcele de teren situate în intravilanul municipiului Tg-Jiu, Zona Prelungirea Strada Bicaz ar fi fost libere de orice sarcini şi servituţi, în realitate fiind ipotecate în favoarea unei unităţi bancare, determinându-l în acest fel să încheie la data de ........ promisiunea de vânzare – cumpărare pentru aceste terenuri şi să plătească făptuitorilor preţul aferent în sumă totală de 100.000 euro, achitat integral până la data de ......., fără ca ulterior făptuitorii să mai încheie contractul de vânzare-cumpărare cu persoana vătămată şi fără a restitui preţul primit; de asemenea, s-a mai susţinut că făptuitorii ar fi menţinut în eroare persoana vătămată prin faptul că la data de ....... făptuitorii A şi B ar fi semnat în calitate de administratori ai Q actul adiţional la promisiunea de vânzare – cumpărare, convenind prelungirea termenului până la care urma să fie transmisă proprietatea imobilelor către persoana vătămată, deşi cei doi făptuitori nu ar mai fi avut capacitatea de a contracta ca urmare a pierderii calităţii de administratori, consecinţă directă a sentinţei nr. ..... din ..... a Tribunalului Gorj pronunţată în dosarul nr. ..../..../..... având ca obiect procedura insolvenţei Q; în cele din urmă, s-a susţinut de către persoana vătămată că făptuitorii A şi B au dispus de suma de 100.000 euro fără drept; de asemenea, prin aceeaşi plângere penală s-a solicitat efectuarea de cercetări penale şi pentru alte infracţiuni în legătură cu cele sesizate.

După efectuarea actelor premergătoare potrivit art. 224 C.pr.pen., prin rezoluţia din .......procurorul a dispus, în temeiul art. 10 lit. b C.pr.pen., neînceperea urmăririi penale faţă de  A, B şi C pentru infracţiunile prevăzute de art. 213 C.pen. şi art. 215 alin. 1 – 5 C.pen. cu motivarea că faptele sesizate atrag răspunderea civilă contractuală.

Observând fotocopia înscrisului denumit „promisiune bilaterală de vânzare – cumpărare” (fila 9 d.u.p.) instanţa constată că la data de ...... între persoana vătămată în calitate de promitent – cumpărător şi promitenta – vânzătoare Q, reprezentată prin făptuitorii A şi B în calitate de administratori a intervenit promisiunea de vânzare – cumpărare a unui număr de 7 terenuri situate în intravilanul municipiului Tg-Jiu, Zona Prelungirea strada Bicaz, judeţul Gorj T 32, terenuri individualizate în contract prin suprafeţe, numerele cadastrale ..../.../...., ..../.../..., ..../.../..., ..../..../..., .../.../..., ..../.../..., .../.../... şi vecinătăţi; contractul a fost autentificat de Biroul Notarului Public M.A. prin încheierea nr. ..... din ......

La alineatul 6 al contractului este prevăzut că „Subscrisa, promitenta – vânzătoare, declar că terenurile nu sunt grevate de sarcini şi servituţi, şi totodată noi, părţile contractante scutim notarul public de cercetarea lor, asumându-se riscul cu privire la consecinţele acestui fapt, rămânând răspunzătoare de orice evicţiune parţială sau totală conform art. 1337 Cod civil.”

Această declaraţie cuprinsă în contract este contrară realităţii, întrucât extrasele de carte funciară pentru informare eliberate de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Gorj nr. ....., ....., ....., ....., ....., ..... şi .... toate din ....... (filele 23 – 24, 25 – 27, 28 – 29, 30 – 31, 32 – 33, 34 – 35 şi 36 – 37 d.u.p.) confirmă că terenurile individualizate prin numerele cadastrale ..../.../...., ..../.../..., ..../.../..., ..../..../..., .../.../..., ..../.../... şi .../.../... erau grevate de sarcini şi făceau obiectul dreptului de ipotecă instituit în favoarea BCR SA la data de ...... în baza actului notarial nr. ..... din ...... încheiat de Biroul notarului public C.P.

Astfel cum rezultă din plângerea penală şi declaraţia persoanei vătămate, aceasta nu ar fi încheiat promisiunea de vânzare – cumpărare dacă ar fi cunoscut că terenurile sunt grevate de sarcini.

Împrejurarea că promitenţii – vânzători şi promitentul – cumpărător au scutit notarul public de efectuarea verificărilor şi s-au asumat riscurile neverificării potrivit art. 1337 C.civile în vigoare la data faptelor, nu este de natură să conducă la concluzia că promitentul – cumpărător şi-a asumat riscul de a fi indus în eroare cu privire la sarcinile impuse asupra terenurilor întrucât, pe de o parte, art. 1337 nu se referă la asumarea vreunui risc de către cumpărător, ci la asumarea răspunderii pentru evicţiune, adică a riscului vânzătorului ca, cumpărătorul evins să ceară, potrivit art. 1341 C.civ., restituirea preţului, fructele, cheltuielile de judecată şi daune – interese, iar pe de altă parte, asumarea riscului de către promitentul – cumpărător era consecinţa directă a declaraţiei promitenţilor – vânzători că „terenurile nu sunt grevate de sarcini”.

Din acest punct de vedere nu poate fi reţinută apărarea exprimată de către intimaţi în sensul că prin contract petentul şi-a asumat riscul de a fi indus în eroare cu privire la lipsa sarcinilor asupra terenurilor.

Aşa fiind, există indicii în sensul că s-ar fi putut comite infracţiunea de înşelăciune în convenţii în forma prevăzută de art. 215 alin. 1, 3 şi 5 C.pen. constând în aceea că la data de ....... făptuitorii ar fi susţinut şi declarat în mod neadevărat persoanei vătămate că terenurile pe care această persoană era interesată să le dobândească de la făptuitori fie prin cumpărare, fie prin satisfacerea unei garanţii imobiliare, ar fi fost libere de orice sarcini, determinând-o pe aceasta să le predea făptuitorilor suma de 100.000 euro, cu consecinţa că persoana vătămate nu poate recupera nici preţul predat şi daunele convenite, dar nici terenurile, care sunt destinate să satisfacă interesele materiale ale persoanei în favoarea căreia fuseseră ipotecate anterior.

În consecinţă, în mod greşit s-a considerat de către organele de urmărire penală că fapta nu este prevăzută de legea penală, cât timp potrivit art. 251 alin. 1, 3 şi 5 C.pen. constituie infracţiunea de înşelăciune fapta de inducere în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase cu prilejul încheierii unui contract, săvârşită în aşa fel încât, fără această eroare, cel înşelat nu ar fi încheiat sau executat contractul în condiţiile stipulate, faptă comisă în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos material injust şi dacă s-a pricinuit o pagubă.

Pe de altă parte, din declaraţia făptuitorului A (filele 105 – 106 d.u.p.) ar rezulta că petentul ar fi cunoscut la momentul încheierii promisiunii de vânzare – cumpărare că terenurile erau grevate de sarcini.

Această apărare nu a fost verificată de organele de urmărire penală, întrucât din declaraţia martorei M (fila 104 d.u.p.) nu rezultă că această martoră ar fi fost întrebată de către petent cu privire la grevarea sau nu a terenurilor cu sarcini, ci că ar fi fost întrebată, în general, dacă făptuitorii A şi B sunt persoane de încredere.

Or, împrejurarea că martora, fostă angajată a făptuitorilor, a prezentat în mod pozitiv pe aceştia nu poate fi considerată echivalentă cunoaşterii de către petent a faptului că terenurile erau grevate de sarcini, ci face dovada contrară, în sensul că petentul a avut încredere în cele afirmate şi declarate de făptuitori cu ocazia încheierii contractului.

Aşa fiind, se impunea ca organele de cercetare penală să procedeze la confruntarea persoanei vătămate şi a făptuitorilor, să identifice persoane care au cunoştinţă despre împrejurările în care părţile au convenit promisiunea de vânzare-cumpărare şi asculte aceste persoane.

De asemenea, prin plângerea penală persoana vătămată a susţinut că a fost indusă în eroare prin faptul că sumele de bani împrumutate în numele societăţii comerciale nu au fost utilizate în scopul în care au fost împrumutate, respectiv în interesul societăţii.

În mod corect s-a reţinut de către organele de urmărire penală că această împrejurare nu constituie infracţiunea de abuz de încredere prevăzută de art. 213 C.pen., nefiind întrunite elementele constitutive ale aceste infracţiuni cât timp nu este îndeplinită condiţia existenţei situaţiei premisă ca persoana vătămată să fi predat anterior făptuitorilor un bun în vederea deţinerii.

Cu toate acestea se impunea ca organele de urmărire penală să efectueze acte premergătoare în cadrul infracţiunii de delapidare prevăzută de art. 2151 C.pen. întrucât descrierea faptei efectuată în plângerea penală corespunde acestei infracţiuni, respectiv însuşirea, folosirea sau traficarea de către un funcţionar, în interesul său ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează.

În ce priveşte menţinerea în eroare a părţii vătămate prin aceea că la data de ...... făptuitorii A şi B ar fi semnat în calitate de administratori ai Q actul adiţional la promisiunea de vânzare – cumpărare, convenind prelungirea termenului până la care urma să fie transmisă proprietatea imobilelor către persoana vătămată, fără ca cei doi făptuitori să fi avut capacitatea de a contracta ca urmare a pierderii calităţii de administratori, susţinerile petentului nu se verifică prin probe, întrucât:

Prin sentinţa nr. ..... din ....... a Tribunalului Gorj pronunţată în dosarul nr. ...../..../...... a fost admisă cererea formulată de creditorul S, iar în temeiul art. 33 alin. 6 din Legea privind procedura  insolvenţei s-a dispus deschiderea procedurii insolvenţei împotriva debitorului Q, fiind numit administrator judiciar provizoriu, fără a se ridica dreptul de administrare al celor doi administratori, respectiv A şi B.

Ridicarea dreptului de administrare s-a dispus la data de ....... prin sentinţa  nr. ..../......, care însă a fost modificată prin decizia nr. ...../..... din ....... a Curţii de Apel Craiova – Secţia a II-a civilă pronunţată în dosarul nr. ...../..../....../....., urmare a admiterii recursului declarat de debitoarea Q.

Pentru considerentele de fapt şi de drept expuse, văzând dispoziţiile art. 2781 alin. 8 lit. b C.pr.pen. şi art. 192 alin. 3 C.pr.pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

În baza art. 2781 alin. 8 lit. b C.pr.pen.,

Admite plângerea formulată de petentul X, fiul lui ..... şi ......, născut la data de ..... în ......, judeţul ....., cu domiciliul în municipiul ......, str. ......, nr. ...., judeţul ....., CNP ........, desfiinţează rezoluţia nr. ...../P/.... din ......... a Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj şi trimite cauza procurorului în vederea începerii urmăririi penale faţă de făptuitorul A, fiul lui ..... şi ....., născut la data de ..... în ....., judeţul ......, cu domiciliul în municipiul ......, str. ......, nr. ....., judeţul ....., CNP ....... şi făptuitorul B, fiul lui ..... şi ......, născut la data de ...... în municipiul ....., judeţul ......, cu domiciliul în municipiul în ....., str. ....., bl. ...., sc. ....., et. ...., ap. ....., judeţul ....., CNP ......., pentru infracţiunile prevăzute de art. 215 alin. 1, 3 şi 5 C.pen. şi art. 2151 alin. 2 C.pen.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţa publică azi, ........ la Tribunalul Gorj.

Domenii speta

Spete similare