Contencios administrativ si fiscal - suspendare executare act administrativ

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BACAU

SECTIA COMERCIALA SI CONTENCIOS ADMINISTRATIV

SENTINTA CIVILA NR.2

Sedinta  publica de la 19 Ianuarie 2011

Completul compus din:

PRESEDINTE D.S.

Grefier C.P.

 Pe rol judecarea cauzei Contencios administrativ si fiscal privind pe reclamant M.G.G.  si pe pârât BAROUL DE AVOCATI BACAU, având ca obiect  suspendare executare act administrativ.

 La apelul nominal facut în sedinta publica, se prezinta reclamantul si av.  S.C. pentru pârât.

 Procedura legal îndeplinita.

 S-a facut referatul cauzei de catre grefier care învedereaza:

 Aparatorul  pârâtului invoca exceptia  lipsei de interes, aratând ca reclamantul urmareste realizarea unui interes nelegal.

 Partile prezente arata ca nu mai au alte cereri.

 Nemaifiind alte cereri de formulat,  instanta constata dosarul în stare de judecata si  acorda cuvântul pe exceptia lipsei de interes invocata de aparatorul pârâtului si pe fondul cauzei.

Reclamantul prezent în instanta solicita respingerea exceptiei lipsei de interes invocata de aparatorul pârâtei  ca neîntemeiata, si considera ca are  interes. Pe fondul cauzei, solicita admiterea actiunii asa cum a fost formulata si motivata, pentru urmatoarele considerente: a se avea în vedere  ca Baroul de Avocati Bacau a trecut la punerea în executare , fara ca acesta sa fi intrat în posesia deciziei pronuntate de Î.C.C.J. De asemenea, arata ca  subsemnatul nu a avut timpul necesar pentru a rezolva starea de incompatibilitate în care se afla, si într-o noua sedinta a C.S.M.-ului s-a discutat fie eliberarea din functie, sau promovarea sau alta masura.. De asemenea, supune atentiei instantei ca în decizia emisa de pârâta se arata ca este primit în profesia de avocat – dar fara a i se  conferi acest drept. Fata de aceste considerente, solicita a se admite cererea de suspendare a executarii efectelor deciziei nr.90/17.12.2010 a Consiliului Baroului Bacau pâna la solutionarea definitiva si irevocabila a litigiului. Depune la dosar concluzii scrise.

Aparatorul pârâtului având  cuvântul solicita admiterea exceptiei lipsei de interes pe care a invocat-o, considerând ca interesul reclamantului nu este legitim fata de disp. art. 24 alin. 2 din Legea 51/2005. De asemenea, arata ca exista o stare vadita de  incompatibilitate a reclamantului, motivat de faptul ca acesta îndeplineste si functia de magistrat. Pe de alta parte, arata ca reclamantul  nu  putea face cerere de înscriere în tabloul  avocatilor fata de stare de incompatibilitate. Pe fondul cauzei având cuvântul, solicita respingerea actiunii motivat de faptul ca nu a expirat acel termen de 2 luni, iar pe de alta parte  acesta curge de la data comunicarii deciziei pronuntata de Î.C.C.J.

S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.

INSTANTA

-deliberând –

Asupra cererii de fata constata urmatoarele:

Prin cererea înregistrata la Tribunalul Bacau sub nr. */2011, reclamantul M.G.G. a chemat în judecata BAROUL DE AVOCATI BACAU, solicitând ca, în  temeiul art.14 raportat la art.2 lit. s  si t din Legea 554/2004, sa se dispuna suspendarea efectelor Deciziei nr.*/17.12.2010 a Consiliului Baroului Bacau, pâna la solutionarea definitiva si irevocabila a litigiului, aflat în faza administrativa în prezent.

În motivarea cererii, se arata ca prin Decizia nr. 5172/23.11.2010 a ÎCCJ, s-a admis recursul formulat de el împotriva sent.civ. nr. 08/29.01.2010 a Curtii de Apel Bacau, s-a modificat în totalitate sentinta recurata si s-a admis actiunea, fiind obligat Baroul Bacau sa emita o hotarâre prin care sa accepte primirea sa, cu scutire de examen.

Desi aceasta decizie nu a fost înca motivata, pârâtul a emis Decizia nr.* din 17.12.2010, prin care a decis admiterea sa în profesie, cu  scutire de examen iar, prin art.2 si 3  din decizie, a decis ca în termen de  2 luni de la comunicarea deciziei sa  faca  dovada încetarii starii de incompatibilitate, decizia urmând sa - si produca efectele de la data încetarii starii de incompatibilitate.

Împotriva acestei decizii, a formulat contestatie, în termen legal, la U.M.B.R contestatie ce vizeaza art.2 si 3 din decizie.

Considera ca  sunt îndeplinite cerintele  art.14 al.1 din Legea 554/2004, privind  cazul bine justificat  si paguba iminenta asa cum sunt definite  de art. 2  lit.t si s din Legea 554/2004.

În ceea ce priveste  cazul  justificat, exista o îndoiala serioasa cu privire la legalitatea actului atacat, întrucât prin  decizia Î.C.C.J nu se prevede nici o conditionare a primirii sale în avocatura, iar dispozitiile art. 2 si 3  ale deciziei tind sa  faca ineficienta decizia Î.C.C.J si induce un element de insecuritate.

Pe de alta  parte, starea de incompatibilitate nu poate genera sanctiunii de natura pierderii calitatii de avocat, ci doar trecerea pe tabloul avocatilor incompatibili, sens  în care si-a exprimat  opinia si Centrul de Procedura Civila din Cadrul Facultatii de Drept a Universitatii Bucuresti.

În ceea ce priveste paguba iminenta, se arata termenul de 2 luni impus de art.2 din decizie este un termen nerezonabil pentru  rezolvarea pretinsei incompatibilitatii, fiind  în acelasi timp si un  termen de decadere.

Paguba iminenta ar fi tocmai pierderea unui drept câstigat în mod  irevocabil prin instanta de judecata, respectiv dreptul  de a fi  avocat, art. 2 si 3  din decizie neavând temei legal.

Totodata, prin  renuntarea la activitatea salarizata, prin  pensionare, ar  pierde cele 7 salarii compensatorii acordate la iesirea la pensie a magistratilor si ar avea inevitabil si un cuantum diminuat al pensiei, conform dispozitiilor  Legii 118/2010 si Legea 285/2010.

Întrucât considera îndeplinite  conditiile  prevazute  de art. 14 din Legea 554/2004, solicita  admiterea  cererii  si suspendarea efectelor  deciziei nr.90/17.12.2010 pâna la solutionarea  irevocabila  a litigiului ce are ca obiect  anularea partiala  a deciziei.

În dovedirea cererii, reclamantul a depus acte.

Pârâtul, desi legal citat, nu a formulat întâmpinare si nu a solicitat probe în aparare, însa, prin aparator, a invocat exceptia lipsei de interes  a cererii, întrucât interesul  nu este legitim fata  de dispozitiile  art.24 al.2 din Legea 51/1995 privind profesia de avocat, iar pe fond, a solicitat  respingerea cererii  ca nefondata.

Fata de actele  si lucrarile dosarului, de exceptia invocata de pârât, instanta constata neîntemeiata exceptia  invocata  si întemeiata cererea reclamantului pentru  urmatoarele  considerente:

Interesul reprezinta scopul, folosul practic urmarit de reclamant în formularea cererii  de  chemare în judecata.

Acesta trebuie  sa  existe la data pronuntarii actiunii si pe tot parcursul litigiului, pâna  la pronuntarea instantei.

Totodata, interesul  trebuie  sa fie  nascut, legitim si actual.

Verificând îndeplinirea acestor cerinte, în raport de cauza dedusa judecatii, instanta constata  ca  reclamantul urmareste pastrarea unui drept  câstigat, prin  Decizia nr. 5172/23.11.2010 a Î.C.C.J, respectiv dreptul de a fi primit ca avocat, în cadrul Baroului de Avocati Bacau, cu  scutire de examen.

Interesul reclamantului este nascut, actual si legitim, întrucât se tinde la pastrarea unui drept recunoscut de lege, respectiv de dispozitiile  art.16 al.2 din Legea 51/1995 modificata astfel ca instanta nu poate retine sustinerea pârâtului ca interesul  reclamantului este nelegitim (nelegal).

Pentru aceste motive, instanta va respinge exceptia lipsei de interes, invocata  de  pârât, ca nefondata.

Pe fondul cauzei, instanta retine ca suspendarea executarii actelor  administrative prevazuta de art. 14 din Legea  554/2004,  este un mijloc procedural la dispozitia  instantei  de judecata în vederea  respectarii principiului  legalitatii acestor  acte.

Având în vedere ca actele  administrative unilaterale sunt executorii, din oficiu si se  bucura  de prezumtia de legalitate, veridicitate si autenticitate, legiuitorul a instituit posibilitatea suspendarii executarii acestor acte, cu respectarea  unor  conditii impuse de lege, atâta  timp cât autoritatea publica emitenta sau instanta de judecata se afla într-un proces de evaluare a legalitatii acestor acte, pentru a oferi persoanei vatamate prin aceste acte, o protectie adecvata  împotriva  arbitrariului.

În acest sens, prin Recomandarea nr.R(89)8 adoptata de Consiliul de Ministri din Cadrul Consiliului Europei la data de  13.09.1989, referitoare la protectia jurisdictionala provizorie în materie administrativa, s-a retinut ca executarea imediata si integrala a actelor administrative contestate  sau susceptibile a fi atacate, poate cauza persoanelor, în anumite situatii un prejudiciu ireparabil, pe care echitatea îl impune a fi evitat pe masura posibilului.

Instanta de judecata, investita  cu  o cerere de suspendare a executarii unui act administrativ trebuie  sa  ia masuri de protectie provizorie, prin aprecierea ansamblului de circumstante si a intereselor partilor, si sa dispuna asemenea masuri în cazul în care executarea  actului administrativ este de natura  sa  produca  pagube grave, dificil  de reparat si în cazul  în care exista  un  argument  juridic aparent valabil,  referitor  la nelegalitatea actului atacat.

Cu ocazia solutionarii cererii de suspendare a executarii, întemeiata pe dispozitiile art. 14 din Legea 554/2004, instanta trebuie sa verifice îndeplinirea cumulativa a urmatoarelor cerinte: existenta actului administrativ, existenta contestarii  acestui act pe cale administrativ-jurisdictionala, existenta unui caz bine justificat si a unei pagube iminente.

Decizia a carei suspendare se  solicita este un act administrativ în  sensul  art.2 al.1 lit.c din Legea 554/2004 si a fost  contestata  administrativ, la  U.N.B.R  conform  dispozitiilor  art. 21 al.4 din Statutul profesiei de avocat (fila 20-28) contestatie ce reprezinta  procedura  prealabila, conform art.7 din Legea 554/2004.

În ceea ce priveste  cazul  bine justificat si paguba iminenta, instanta retine  ca  exista  o aparenta de nelegalitate  a actului administrativ  atacat, prin  faptul ca  dispozitiile  art.2 si 3  din  aceasta decizie tind la lipsirea de efecte  a dispozitiilor  art.1 din aceeasi decizie si  implicit  a Deciziei nr. 5172/23.11.2010 Î.C.C.J, ori se stie ca un act trebuie sa produca efectele pe care legea le prevede pentru acel act juridic-administrativ.

Revine instantei de judecata ce va fi investita cu anularea acestei decizii  competenta de a stabili legalitatea actului administrativ ce face obiectul suspendarii  din prezenta cauza.

Referitor la paguba iminenta,  instanta retine ca si aceasta conditie este  îndeplinita, având în vedere circumstantele  concrete ale cauzei.

Reclamantul este magistrat, iar pentru lamurirea starii de incompatibilitate ce se invoca  de catre pârât este necesar sa solicite eliberarea din functie, prin  demisie, demisie de  care urmeaza a se  lua act de catre Consiliul Superior  al Magistraturii si a fi înaintata Presedintelui României  cu propunere de eliberare  din functie, pentru aprobare si publicare în Monitorul Oficial, procedura care, în mod firesc, nu se  poate finaliza în termen de 2 luni.

Din modul de motivare a deciziei a carei suspendare se cere si concluziile pârâtului, rezulta  ca pârâtul urmeaza ca la expirarea perioadei prevazuta la art.2 din decizie, sa considere caduca admiterea în profesie a reclamantului, în loc sa  faca  aplicarea dispozitiilor  art. 27  al.1  lit. a din Legea 51/1995  modificata, rezultând ca se urmareste, de fapt, lipsirea de efecte juridice a acestei decizii.

Pierderea calitatii de avocat, înainte  de dobândirea acesteia, desi  prin Decizia nr. 5172/2010 a Î.C.C.J i s-a recunoscut acest drept, reprezinta un prejudiciu ireparabil pentru  reclamant, care se vede (la sfârsitul a doi ani de  litigiu cu pârâtul), în aceiasi situatie  din 2008.

Pâna când instanta de judecata  se va pronunta cu privire la legalitatea deciziei emise de pârât si conformitatea acesteia cu dispozitiile invocate,  suspendarea executarii actului reprezinta o protectie adecvata, fiind  echitabil ca  acesta sa  nu-si produca  efectele.

În caz contrar, este posibil ca, chiar daca instanta va anula aceasta decizie, anularea sa fie lipsita  de efect, prin faptul  ca  decizia si-a produs efectele, iar calitatea reclamantului de avocat a încetat (dupa 2 luni de la comunicarea deciziei 90/2010) prin imposibilitatea rezolvarii starii de incompatibilitate, în loc sa fie  suspendata, conform art.27 din Legea 51/1995 modificata.

Pentru aceste motive instanta constata  ca  sunt întrunite  toate cerintele  art.14 al.1 din Legea 554/2004 pentru  suspendarea executarii deciziei nr.*/2010 emisa de pârât, motiv pentru care va  dispune suspendarea executarii acesteia.

În ceea ce priveste  durata suspendarii desi reclamantul a solicitat  suspendarea  pâna la solutionarea irevocabila a litigiului, instanta având în vedere dispozitiile art.14 al.1 si 4 din Legea 554/2004, considera ca  suspendarea nu poate fi  acordata  în temeiul  acestui text de lege, decât pâna la pronuntarea instantei de fond cu privire la anularea  actului administrativ, urmând ca reclamantul fie sa solicite odata  cu anularea deciziei si suspendarea efectelor  acesteia, fie sa  se faca  aplicarea dispozitiilor al.4 , art. 14 din Legea 554/2004 de prelungire de drept  a suspendarii, pâna la solutionarea irevocabila a litigiului.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 14 din Legea 554/2004, va admite în parte cererea si va dispune suspendarea executarii deciziei pâna  la solutionarea cauzei pe fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTARASTE

Respinge exceptia lipsei de interes, invocata de pârât.

Admite, în parte cererea formulata de reclamantul M.G.G. domiciliat în Bacau, judetul Bacau în contradictoriu cu pârâtul BAROUL DE AVOCATI BACAU – cu sediul în Bacau.

Suspenda executarea deciziei nr. */17.dec.2010 a Consiliului Baroului Bacau pâna la pronuntarea instantei de fond.

Executorie.

Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.

Pronuntata în sedinta publica de la 19 Ianuarie 2011

Domenii speta

Spete similare