Deschiderea procedurii insolvenţei. Consecinţe cu privire la investirea cu formulă executorie a titlului de valoare al creditorului.

Solicitarea creditorului de a-i fi investit cu formulă executorie titlul de valoare (în speţă biletul la ordin emis de recurentă şi avalizat de persoana fizică PRL) nu se circumscrie categoriei acţiunilor judiciare, extrajudiciare sau a măsurilor de executare silită asupra debitorului, despre care face vorbire amintitul text de lege. Măsura investirii cu formulă executorie reprezintă o formalitate necesară creditorului tocmai pentru a fi în posesia unui titlu executoriu în baza căruia să se înscrie la masa credală în cadrul procedurii colective de realizare a creanţelor reprezentată de procedura insolvenţei.

Trib. Bistriţa-Năsăud, s. com., de cont. adm. şi fisc., dec. nr. 310/CC/26 noiembrie 2010

Prin încheierea civilă nr.5051 din 6 octombrie 2010 pronunţată de Judecătoria Bistriţa în dosar nr.8313/190/2010 s-a admis cererea formulată de petenta Banca Transilvania SA – Sucursala Bistriţa şi în consecinţă, s-a dispus investirea cu formulă executorie a biletului la ordin seria BTRL3BT, nr.8083592 emis de către intimata SC. P SRL în favoarea petentei pentru suma de 84282,64 lei, cu scadenţă la 10 septembrie 2010, având loc al plăţii Bistriţa.

Împotriva încheierii civile a declarat recurs intimata.

Examinând încheierea atacată prin prisma motivelor de recurs precum şi sub toate aspectele, potrivit disp. art. 304/l C.pr.civ, tribunalul constată că instanţa de fond a pronunţat o hotărâre temeinică şi legală, făcând o corectă interpretare a probelor administrate şi o aplicare corespunzătoare a dispoziţiilor legale în materie.

În ceea ce priveşte admisibilitatea recursului, tribunalul reţine că exercitarea acestei căi de atac este legitimată de prevederile legii speciale, derogatorii de la prevederile de drept comun în materia executării silite, respectiv art. 61 alin.4 din L.58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin modificată şi completată prin OG.11/1993 aprobată cu modificări prin L.83/1994, care prevăd în mod expres că încheierea de investire cu formulă executorie nu este supusă apelului, ceea ce presupune că această hotărâre este supusă doar căii de atac a recursului potrivit disp. art. 299 alin.1 Cod procedură civilă.

Sub aspectul inadmisibilităţii cererii de investire cu formulă executorie, tribunalul constată că în mod legal şi temeinic prima instanţă a procedat la investirea titlului de valoare cu formulă executorie, neputându-se reţine incidenţa prevederilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 pentru următoarele considerente:

Este real că potrivit textului de lege anterior menţionat, de la data deschiderii procedurii insolvenţei se suspendă de drept toate acţiunile judiciare, extrajudiciare  sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanţelor asupra debitorului sau bunurilor sale.

Însă, solicitarea creditorului de a-i fi investit cu formulă executorie titlul de valoare (în speţă biletul la ordin emis de recurentă şi avalizat de persoana fizică PRL) nu se circumscrie categoriei acţiunilor judiciare, extrajudiciare sau a măsurilor de executare silită asupra debitorului, despre care face vorbire amintitul text de lege. Măsura investirii cu formulă executorie reprezintă o formalitate necesară creditorului tocmai pentru a fi în posesia unui titlu executoriu în baza căruia să se înscrie la masa credală în cadrul procedurii colective de realizare a creanţelor reprezentată de procedura insolvenţei.

Or, în privinţa creanţei constatată prin titlul de valoare, creditorul are posibilitatea de a formula cerere de admitere a creanţei în cadrul procedurii insolvenţei, iar în condiţiile recuperării parţiale sau totale a sumei ca urmare a urmăririi silite a avalistului persoană fizică (în privinţa căruia nu sunt aplicabile prevederile art. 36 din Legea nr. 85/2006), se va proceda conform regulilor instituite de prevederile art. 71 din aceeaşi lege.

Raportat la împrejurarea invocată de recurentă cu privire la emiterea biletului la ordin în alb, sunt corecte susţinerile intimatei în sensul că prin semnarea, atât de către emitent, cât şi de către avalist şi înmânarea biletului la ordin către creditoare, s-a transmis către aceasta din urmă şi dreptul de a-l completa, aceasta ţinând de însăşi natura juridică a emiterii titlului de valoare în alb, singura limitare fiind aceea de a se realiza completarea conform înţelegerii dintre emitent şi beneficiar, această modalitate de emitere fiind legitimată de prevederile art. 12 din Legea nr. 85/1934, aplicabile şi în materia biletului la ordin.

Din economia prevederilor Legii nr. 85/1934 privind cambia şi biletul la ordin, cu modificările ulterioare, rezultă neîndoios că executarea cambială se poate exercita numai în baza unei cambii, respectiv a unui bilet la ordin care este valabil sub aspect formal, legea pretinzând şi îndeplinirea condiţiilor pentru declanşarea regresului, prin prezentarea cambiei la plată şi întocmirea protestului pentru neplată. Aceasta, întrucât executarea cambială poate fi folosită numai dacă sunt îndeplinite condiţiile generale impuse de lege şi pentru exercitarea acţiunilor cambiale directe sau de regres.

Prin urmare, în soluţionarea cererii de investire cu formulă executorie a biletului la ordin potrivit prevederilor art. 61 rap. la art. 106 din Legea nr. 85/1934, instanţa judecătorească trebuie să verifice îndeplinirea condiţiilor formale ale titlului de valoare şi scadenţa acestuia, precum şi dacă au fost efectuate actele de conservare a drepturilor cambiale.

În speţă însă, biletul la ordin suspus investirii cu formulă executorie poartă menţiunea expresă „fără protest”, clauză care, conform prevederilor art. 51 din Legea nr. 85/1934, dispensează de obligaţia de a dresa protestul de neacceptare sau neplată, care este cerut pentru exercitarea acţiunii de regres, cu menţiunea că prezentarea titlului de valoare pentru acceptare este facultativă, cu excepţia ipotezelor prevăzute de art. 25 şi 26 din lege, ceea ce nu este cazul în speţă.

Aşadar, rezultă că în cadrul procedurii de investire cu formulă executorie a biletului la ordin se realizează doar un control formal al înscrisului, fără a se putea stabili întinderea obligaţiei debitorului, care poate fi contestată doar pe calea opoziţiei la executare conform art.62 din L.58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin, cu modificările şi completările ulterioare.

În speţă, recurenta debitoare aflată în procedura insolvenţei, are posibilitatea ca, în cazul în care înţelege să formuleze apărări de fond de natura celor care pot fi valorificate pe calea unei opoziţii la executare în sensul celor mai sus arătate, să formuleze contestaţie, în conformitate cu prevederile art. 73 din Legea nr. 85/2006, cu privire la creanţa trecută de administratorul judiciar în tabelul preliminar, astfel încât, nici această critică formulată de recurentă nu poate fi reţinută ca fondată.

În speţă, instanţa de fond a apreciat corect că biletul la ordin îndeplineşte condiţiile prevăzute de art.106 cu raportare la art. 61 din L.85/1934 şi în mod legal şi temeinic a dispus învestirea cu formulă executorie, astfel că, în temeiul art. 312 alin.1 Cod procedură civilă, se va respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta SC P SRL.

Domenii speta

Spete similare