Partaj judiciar

Pronunţând sentinţa civilă nr.2971/25.10.2010 Judecătoria Oneşti a admis cererea de partaj succesoral formulată de reclamanta G.I., a admis cererea reconvenţională a pârâtei M.I., a constatat nulitatea contractului de vânzare-cumpărare intervenit între reclamanta G.I. şi terţul deţinător G.M., a dispus ieşirea din indiviziune succesorală intervenită între părţi asupra bunurilor defunctului reţinute la masa succesorală prin încheierea din 18.08.2010 în varianta 2 după cum urmează:

LOTUL NR. 1  s-a atribuit reclamantei G.I. format din: suprafaţa de 284,5 m2 teren intravilan  situat în Oneşti în valoare de 5.690 lei cu megieşii: LOTUL 2 M.I., moştenitorii G.I. şi H.C.

Are dreptul la bunuri succesorale în valoare de 5.690 lei, reprezentând ¼ din masa succesorală.

LOTUL NR. 2 s-a atribuit  pârâtei M.I. format din suprafaţa de 853,5 m2  teren  intravilan situat în Oneşti  judeţul Bacău, în valoare de  17.070 lei cu megieşii: S.C. „AURA-S - SRL, LOTUL NR. 1 G.I., moştenitorii G.I. şi H.C..

A compensat onorariile de avocaţi şi taxele judiciare de timbru şi timbru judiciar, plătite de părţi pentru cererea principală şi reconvenţională.

A fost obligată pârâta să achite reclamantei ¾ din onorariul de expert desemnat în cauză.

Pentru a pronunţa această sentinţă a reţinut judecătoria că :

Prin acţiunea sa, reclamanta G.I. a solicitat partajarea terenului înscris în titlul de proprietate nr.500428/24.10.2007 emis pe numele defunctului G.T. I., reclamanta şi pârâta M.I. fiind soţia supravieţuitoare şi, respectiv, fiica acestui defunct.

La rândul său, prin cerere reconvenţională, pârâta a solicitat să se constate nulitatea contractului de vânzare-cumpărare a terenului menţionat, contract intervenit între reclamantă şi G.M..

Prin efectul sentinţei civile nr. 3397/4.12.2009 a Judecătoriei Oneşti, s-a dispus modificarea titlului de proprietate nr. 500428/24.10.2007, în sensul înscrierii ca titular în acest act, alături de numele  reclamantei G.I. şi pe cel al lui M.I..

După administrarea probatorului, constând în înscrisuri şi interogatorul luat de pârâtă reclamantei, prin încheierea din 19.05.2010 (fila 39) s-a constatat că de pe urma sus numitului defunct au rămas ca moştenitori reclamanta în  calitate de soţie supravieţuitoare şi pârâta în calitate de fiică. Descendent gradul 1, iar masa succesorală se compune din suprafaţa de teren de 1138 m.p. T-60 P-1640/9/1 situat în extravilanul municipiului Oneşti, iar cota de partajat este de 5/8 pentru reclamantă şi respectiv 3/8 pentru pârâtă.

Totodată, s-a dispus efectuarea unei expertize topo cadastru, având ca obiective evaluarea terenului în suprafaţă de 1138 m.p. şi propuneri de lotizare.

Expertiza a fost efectuată de expert B.I., raportul de expertiză fiind depus la dosar (filele 51-53).

Faţă de susţinerile părţilor şi având în vedere probatoriul administrat, instanţa a apreciat că cererea reconvenţională este întemeiată, dat fiind că, contractul de vânzare-cumpărare a terenului în suprafaţă de 1138 m.p. a fost perfectat fără consimţământul pârâtei M.I., care, prin  efectul sentinţei sus menţionate este coproprietara terenului alături de reclamantă.

Ca atare, instanţa a admis cererea reconvenţională, şi a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare intervenit între reclamantă şi numitul G.M..

În privinţa partajului, instanţa a apreciat că varianta cea mai echitabilă şi care ţine seama de criteriile prevăzute de art. 673(9) cod procedură civilă este varianta a 2-a propusă de expert, urmând deci, ca prin admiterea acţiunii să se dispună ieşirea din indiviziune conform acestei variante.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs d-l G.M. (f.3) care a arătat că, deşi a fost prezent la ultimul termen de judecată, instanţa nu i-a acordat cuvântul pe fondul cererii reconvenţionale în care are calitatea de pârât şi nu de detentor, cum a reţinut judecătoria. S-a arătat, de asemenea, în motivele de recurs, că hotărârea nu este motivată, nefiind analizate probele administrate prin raportare la temeiul de drept pentru admiterea cererii reconvenţionale.

Recurs a declarat şi d-na I.G.(f.5), nemulţumită fiind de modalitatea de lotizare a bunurilor efectuată de prima instanţă.

În recurs nu au fost administrate probe.

Examinând actele dosarului, Tribunalul reţine următoarele:

Ca urmare a cererii reconvenţionale formulată de pârâta M.L. (f.9), judecătoria  a dispus introducerea în cauză în calitate de pârât a d-lui G.M. (f.24) care a fost prezent la termenul de judecată la care au avut loc dezbaterile, astfel cum rezultă din consemnările grefierului de şedinţă efectuate pe citativ (f.56). cu toate acestea, prima instanţă a omis să acorde cuvântul pe fondul cauzei şi recurentului-pârât, încălcându-i astfel dreptul la apărare, împrejurare ce echivalează cu o necercetare a fondului cererii reconvenţionale şi atrage incidenţa art.312 alin.(5) cpc.

Reluând judecata cererii reconvenţionale şi în funcţie de soluţia pe care o va pronunţa cu privire la această cerere, judecătoria va analiza şi motivele de recurs invocate de reclamantă, referitoare la lotizare, aceasta fiind condiţionată de valabilitatea contractului de vânzare-cumpărare intervenit între reclamantă şi G.M..

În consecinţă, apreciind ambele recursuri ca fiind întemeiate (recursul declarat de G.M. doar sub aspectul încălcării dreptului la apărare, reţinerea calităţii de detentor în loc de aceea de pârât neavând relevanţă în ceea ce priveşte nulitatea sentinţei iar motivul de recurs referitor la nemotivarea soluţiei date cererii reconvenţionale nefiind întemeiat), tribunalul va admite atât recursul declarat de pârât cât şi recursul declarat de reclamantă şi, casând sentinţa judecătorie, va trimite cauze spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Domenii speta

Spete similare