Contestaţie decizie de concediere

Prin cererea adresată acestei instanţe şi înregistrată sub nr.1930 din 19.03.2010 d-l O.L.V. a formulat contestaţie împotriva deciziei emise de SC  P.M.S. T.C. SRL, nemulţumit fiind de temeiul juridic invocat în această decizie, respectiv art.61 lit.a.

Acţiunea este legal scutită de plata taxei judiciare de timbru şi a timbrului judiciar , potrivit art.285 Codul muncii.

Alăturat cererii formulate contestatorul a  depus în fotocopie la dosar decizia nr.20/09.03.2010 emisă de SC P.M.S. T.C . SRL ( fl.3).

Formulând întâmpinare prin reprezentanţii săi legali, SC PMS T.C. SRL Bacău a  solicitat respingerea contestaţiei ca nefondată, invocând totodată şi excepţia  lipsei de obiect  şi excepţia nulităţii absolute  având în  vedere să societatea a acţionat  în conformitate cu prevederile legale  în materie, faţă de atitudinea a reclamantului care nu a respectat prevederile legale cu privire la elementele constitutive ale  cererii, neprecizând  temeiul de drept şi de fapt al cererii sale, apărările  pe care îşi întemeiază cererea (fl.8-11).

Pe cale reconvenţională (fl.12-15) intimata a solicitat obligarea  reclamantului la plata sumei de 606 lei, reprezentând  contravaloare poligraf şi a daunelor morale în cuantum de 5.000 lei.

În motivarea cererii s-a a  arătat că la 20.01.2010 conducerea  societăţii a hotărât să facă demersuri  pentru a verifica apărările salariatului în sensul că pe parcursul  deplasării de la Piatra Neamţ la Bacău nu a umblat la banii pe care i-a primit, astfel încât nu-şi poate explica  lipsa unei părţi din sumă. În urma testării de detectorul de minciuni, s-a constatat că d-l V.O. şi-a însuşit banii, concluzia testării poligraf în sensul că salariatul şi-a însuşit banii în mod fraudulos reieşind din conţinutul adresei nr. 548/17.02.2010 întocmită de specialiştii în domeniu iar salariatul semnând un angajament de plată privind achitarea în două tranşe a contravalorii poligrafului, la 30.01.2010 şi 15.02.2010.

Societatea intimată-reclamantă a solicitat, de asemenea, obligarea contestatorului-pârât la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 350 lei (angajare consilier juridic, cheltuieli de xerox şi de transport) dar şi la plata de daune morale  de 5000 lei, prejudiciul moral constând în afectarea prestigiului şi a demnităţii societăţii prin exprimare de către angajat în mod public a anumitor consideraţii negative legate de capacitatea profesională a angajatorului şi în  dificultatea angajării unei alte peroane în locul contestatorului.

Motivând în drept cererea reconvenţională, intimata-reclamantă a invocat dispoziţiile art.119-120 Cpc şi pe cele ale art.998 Cod civil iar în dovedirea susţinerilor sale a depus la dosar înscrisuri (f.16-41).

La termenul de judecată din 4.06.2010 instanţa a cerut contestatorului să precizeze motivele contestaţiei formulate (f.42), obligaţie pe care acesta nu a înţeles să o îndeplinească, motiv pentru care, în temeiul art. 1551 Cpc, instanţa va dispune suspendarea judecăţii acţiunii principale.

În ceea ce priveşte cererea reconvenţională, instanţa constată următoarele:

D-l V.O. a fost angajatul societăţii pe postul de şofer, în baza contractului individual de muncă înregistrat la ITM Bacău sub nr.C37748/5.06.2009 (f.17,18) până la data de 29.01.2010 când, prin decizia nr.20/9.03.2010 (f.19) conducerea SC T.C. SRL Bacău a decis concedierea sa în conformitate cu dispoziţiile art.61 lit.a) din Codul muncii. În prealabil, pentru a verifica susţinerile salariatului care s-a apărat în cursul cercetării disciplinare arătând că nu ştie cum a dispărut din posesia sa o parte din suma de bani pe care trebuia să o predea societăţii, conducerea acesteia a hotărât să trimită pe salariat la detectorul de minciuni.

Astfel, la cererea SC PMS T. SRL Bacău, SC E.P.C. SRL Bucureşti a efectuat un raport de examinare poligraf în data de 21.01.2010, al cărui cost s-a ridicat la suma de 538,48 lei, achitată de intimata-reclamantă (f.25,26,28), prin angajamentul de plată din 22.01.2010 (f.33), contestatorul-pârât asumându-şi obligaţia de a plăti societăţii în două tranşe sumele de 100 euro,10 euro şi 200 lei, rezultând din „testare poligraf”.

În consecinţă, faţă de împrejurarea că până la acest moment decizia nr.20/9.03.2010 se bucură de aparenţa de legalitate şi temeinicie, având în vedere şi angajamentul de plată semnat de către salariat, în temeiul art.270 din Codul muncii, instanţa va admite cererea reconvenţională în parte, obligând pe contestatorul-pârât la plata sumei de 538,48 lei reprezentând contravaloarea expertizei poligraf.

În ceea ce priveşte cererea societăţii de obligare a salariatului la plata daunelor morale, instanţa apreciază că nu s-a făcut dovada unui astfel de prejudiciu, astfel cum cer dispoziţiile art.1169 Cod civil, motiv pentru care va respinge cererea ca nefondată.

Domenii speta

Spete similare