Revendicare imobiliara

Decizie 848 din 29.11.2013


Prin cererea adresată Judecătoriei Zimnicea, reclamantul NG a cerut să se constate nulitatea absolută a contractului de arendare în care este parte, pentru lipsa consimţământului său iar societatea arendaşă să fie obligată să îi lase în deplină proprietate şi paşnică folosinţă terenul care face obiectul contractului.

Prin sentinţa civilă nr. 286/07.02.2013, instanţa a respins acţiunea, ca nefondată.

A reţinut că persoana care a semnat pentru reclamant contractul de arendă, a avut mandatul tacit al acestuia, un mandat scris, deşi obligatoriu, neputând fi dat ca urmare a imposibilităţii morale de preconstituire a dovezii acestuia.

Recursul declarat de reclamant a fost admis iar sentinţa a fost modificată în sensul admiterii acţiunii şi constatării nulităţii absolute a contractului de arendare în litigiu, cu consecinţa restituirii de către pârâtă a terenului care a făcut obiectul acestui contract.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reţinut că potrivit dispoziţiilor art. 3 şi 6 din Legea  arendei nr.16/1994 , contractele de arendare se  încheie în formă scrisă şi se  înregistrează într-un registru special ţinut  la  Consiliul local.

Mandatul este, de regulă,  un contract consensual, care ia naştere prin  singurul acord de voinţă al părţilor, fără a fi supus  vreunei forme speciale,  în practică mandatul fiind constatat de obicei printr-un înscris numit „ procură”.

Aceasta este un  act juridic  unilateral, care enumeră actele juridice  ce urmează să fie îndeplinite de mandatar în numele mandantului.

Când actul juridic la care participă mandatarul în numele  mandantului urmează să fie încheiat în formă scrisă raportat la dispoziţiile art. 1536 alin. 2 Cod Civil 1864, tot în această  formă trebuie să fie şi procura.

În speţă, forma scrisă a contractului de arendare, atrage şi  necesitatea încheierii în formă scrisă a mandatului pe care recurentul -  reclamant  NG l – ar fi dat  fiului său NG să semneze pentru el contractul de arendare nr. 658/15.XII.2009. Acest mandat însă nu a fost dat, contractul fiind astfel semnat de o persoană neîmputernicită, fără calitate în acest sens.

Se constată astfel  că în  mod greşit prima instanţă  a stabilit existenţa consimţământului reclamantului NG la încheierea contractului de arendare supus judecăţii şi astfel, existenţa unei condiţii esenţiale pentru încheierea acestui contract prev. de art. 948 Cod civil, situaţie care atrage nulitatea contractului astfel încheiat şi în conformitate cu dispoziţiile art. 480 Cod civil, obligarea recurentului pârât la restituirea terenului care a făcut obiectul  înscrisului nul