Inventar domeniu privat al municipiului Craiova. Exceptie nelegalitate hcl.

Asupra cauzei de faţă, deliberând :

Prin cererea înregistrată în  data de 17.02.2012 în dosarul nr ......./215/2010 aflat pe rolul Tribunalului Dolj- Secţia I a Civilă, reclamanţii I.C, I.F şi I.S au invocat excepţia de nelegalitate în ceea ce priveşte HCL a mun. Craiova nr. 480/2009 poziţia .... din anexa 3 solicitând sesizarea instanţei de contencios administrativ.

În susţinerea cererii reclamanţii au arătat că s-au adresat OCPI Dolj in vederea înscrierii in Cartea funciara a dreptului lor de proprietate cu privire la imobilul ce le aparţine , situat in Craiova, str. ........... nr. ..... jud. Dolj.

Prin Încheierea nr. ............ din 21.06.2010, OCPI Dolj a dispus respingerea cererii, motivând imposibilitatea recepţionării documentaţiei cadastrale datorita necorelării tabelului de mişcare parcelara, partea A cu HCL nr. 480/2009, şi CVC, respectiv PV nr. ....../30.08.1949, cu consecinţa neatribuirii numărului cadastral. împotriva acestei încheieri a formulat, in termen legal, cerere de reexaminare soluţionata prin încheierea nr. ........./ 17.09.2010, OCPI dispunând respingerea acesteia ca nefondata. Ulterior, s-au adresat instanţei competente, cu plângere împotriva încheierilor emise de OCPI Dolj, solicitând anularea acestora si obligarea la înregistrarea dreptului nostru de proprietate.

Au susţinut reclamanţii că în esenţă, au invocat si dovedit cu înscrisuri dreptul lor de proprietate asupra imobilului, respectiv dobândirea acestuia in temeiul contractului de vânzare-cumpărare autentificat prin procesul-verbal nr. .....30.08.1949 de Tribunalul Dolj, Secţia civila, precum si al certificatului de moştenitor nr. ../23.06.2006 elib. de BNP VT.

Au mai arătat reclamanţii că au prezentat, de asemenea, acte in dovedirea dreptului de proprietate ce a aparţinut antecesorilor lor, indicând totodată faptul ca au stăpânit netulburaţi imobilul in discuţie de la momentul dobândirii sale si pana in prezent, îndeplinind obligaţiile ce le reveneau cu privire la impozitul aferent. întrucât, in timpul procesului, au fost invocate, in apărare, dispoziţiile mai multor hotărâri ale Consiliului Local Craiova (nr. 480/2009, nr. 522/2007, nr. 347/2009).

Au invocat reclamanţii faptul că intre acestea si actele lor de proprietate nu poate exista nici o legătura. De altfel, invocarea de către OCPI Dolj a dispoziţiilor HCL 480/2007 este ambigua, emitentul neaducând argumente solide in sensul "necorelării". Ţinând seama de faptul ca titlul acestora nu a fost contestat, respective desfiinţat vreodată, in cadrul unei proceduri legale, nu se justifica refuzul intabulării.

Au indicat reclamanţii că instanţa de fond a respins plângerea formulata, mulţumindu-se sa preia, exhaustiv, argumentele paratelor, fara a motiva, raportat la HCL 480/2009 invocata de OCPI Dolj, in ce consta legalitatea soluţiei pronunţate prin încheierile atacate.

Astfel, potrivit HCL 480/2009, a cărei excepţie de nelegalitate se invocă se aprobă modificarea inventarului bunurilor ce alcătuiesc domeniul privat al municipiului Craiova, in sensul modificării datelor de identificare a bunurilor prevăzute in Anexa 3- parte integranta din hotărâre. In aceasta anexa, la punctual 1, figurează si terenul care le aparţine. Nu rezulta nici din conţinutul acestei hotărâri si nici din al celorlalte la care face trimitere, motivul pentru care imobilul a trecut in domeniul privat al Statului. Dispoziţiile legale invocate în preambulul hotărârii sunt generale şi nu fac decât sa confirme argumentele acestora. Astfel, potrivit art. 25 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, "In accepţiunea prezentei legi, prin sintagma "domeniu public" cuprinsa in art. 477 din Codul civil se înţelege domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ teritoriale, după caz." Conform art. 477 din Codul civil, toate averile vacante si fara stăpân, precum si ale persoanelor care mor fara moştenitori, sau ale căror moşteniri sunt lepădate, sunt ale domeniului public".

Susţin reclamanţii că analizând situaţia in raport cu prevederile legale la care se face trimitere si care servesc ca temei juridic al hotărârii adoptate, rezulta, in mod neîndoielnic, ca nu fac parte din categoriile menţionate, astfel încât trecerea imobilului ce le aparţine in domeniul privat al Statului nu se justifica, este ilegala si le prejudiciază grav, reprezentând o încălcare a dreptului de proprietate astfel cum este reglementat si protejat de Constituţie si de convenţiile si pactele internaţionale la care România a aderat.

Consideră reclamanţii că aşa cum au arătat, de la momentul dobândirii si pana in prezent, acest imobil s-a aflat in proprietatea acestora, aceştia l-au stăpânit continuu si netulburaţi, îndeplinindu-şi, totodată, obligaţiile ce le reveneau cu privire la impozitul aferent.

In aceste condiţii, HCL nr. 480/2009 si anexa 3 pct. 1 care face parte integranta din hotărâre încalcă prevederile legale in materie, motiv pentru care solicită constatarea nelegalitatea sa.

Prin încheierea de şedinţă  din 05 Octombrie 2012, pronunţată de Tribunalul Dolj – Secţia I civilă în dosarul nr. ......215/2010 a fost sesizat Tribunalul Dolj - Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal în vederea soluţionării excepţiei de nelegalitate invocată de reclamanţii I.C, I.F. şi I.S, în cauza ce îi priveşte pe aceştia, în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Local Craiova şi Municipiul Craiova prin primar.

Cauza având ca obiect excepţia de nelegalitatea fost înregistrată pe rolul Secţiei Contencios Administrativ şi Fiscal din cadrul Tribunalului Dolj sub numărul .../63/2012.

Au fost citate părţile iniţiale, respectiv reclamanţii şi pârâta unitatea administrativ teritorială municipiul Craiova prin Primar precum şi emitentul actului administrativ, Consiliul Local al mun Craiova.

Prin încheierea de şedinţă din data de 02.11.2012, instanţa a dispus ataşarea dosarului nr ...../215/2010, în cadrul căruia a fost invocată excepţia de nelegalitate a HCL 480/2009.

La data de 15.11.2012, pârâtul municipiul Craiova a depus în copie HCL 480/2009 şi actele care au stat la baza emiterii hotărârii şi referatul Instituţiei Prefectului Judeţului Dolj privind controlul de legalitate al actului administrativ.

În şedinţa publică din 14.12.2012 reclamanţii au depus, prin apărător, o completare a excepţiei de nelegalitate in sensul invocării excepţiei de nelegalitate si cu privire la HCL nr. 522/2007 emisa de Consiliul Local al municipiului Craiova.

Arată că înţeleg să invoce aceleaşi motive invocate in precedent cu privire la HCL 522/2007. Precizează că hotărârea pe care înţelege sa o atace a fost modificata prin HCL 480/2009.

La termenul de judecată din data de 25.01.2013 pârâţii au depus la dosar HCL 522/2007 precum şi documentaţia ce a stat la baza emiterii acesteia

La acelaşi termen de judecată instanţa a încuviinţat cererea de emitere a unei adrese către Primăria Craiova- Direcţia Patrimoniu pentru a depune la dosar anexele la Decretul 90/1950, respectiv poziţia la care figurează imobilul situat în Craiova, str .........., nr

Prin adresa nr ...../12.02.2013, Primăria mun Craiova a transmis răspunsul solicitat şi copie a Deciziei nr 416/1954.

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa constată şi reţine următoarele:

Prin Hotărârea Consiliului Local al mun Craiova nr 522/2007, a fost aprobat inventarul domeniului privat al mun Craiova, la data de 30.09.2007, la poziţia ... din anexa 2 fiind prevăzut ca parte a inventarului domeniului privat al municipiului Craiova imobilul teren situat în Craiova, str ...................... în suprafaţă de 206,45 mp.

Ulterior, prin HCL nr 347/2009 – anexa 3 a fost menţionată ca fiind parte a domeniului privat al municipiului şi suprafaţa de 163,55 mp teren situată în aceeaşi locaţie.

În urma măsurătorilor topografice efectuate s-a constatat că suprafaţa totală a terenului din str .. nr ... este de 628 mp astfel încât prin Raportul nr ...../09.10.2009 al Direcţiei Patrimoniu din cadrul Primăriei mun Craiova s-a propus completarea poziţiei nr ...... din HCL nr 522/2007 prin majorarea suprafeţei de teren de la 370 mp la 628 mp.

Propunerea a fost aprobată prin Hotărârea Consiliului Local nr 480/2009 – anexa 3 poziţia .....

Pe terenul din Craiova, str ....... nr .... este situată o construcţie imobil de locuit, cu etaj, care iniţial a fost proprietatea lui W.N., compartimentată în mai multe apartamente, construcţie edificată anterior anului 1949.

Prin contractul de vânzare-cumpărare nr ........./30.08.1949, transcris în Registrul de Transcripţiuni sub nr ....../30.08.1949 (fila 75-76 dosar fond), proprietarul LAF, a vândut către autorii reclamanţilor etajul imobilului casă de locuit situată în Craiova, str ........ nr ...., o cameră de la mansardă, o pivniţă de zarzavaturi, o pivniţă de lemne şi o cameră ce era închiriată la acel moment, în coproprietate bunurile cu folosinţă comună ale imobilului, precum şi terenul imobilului până la linia despărţitoare  din dreptul casei dnei Fulga Ernestina.

A fost plătit o parte din preţ, pentru cealaltă parte din preţ fiind stabilit un termen de plată, 30.03.1950.

Prin Decizia ....../13.09.1954, imobilul situat în Craiova, str Armata Poporului nr 14, fost proprietatea Willi Nehman a fost transmis în administrarea Intreprinderii de Locuinţe şi Localuri Craiova, în temeiul Decretului 199/1949.

Prin Procesul Verbal din 15.09.1954 imobilul a fost preluat de această întreprindere, fiind menţionat faptul că imobilul este construit din cărămidă, parter şi subsol, teren clădit şi neclădit, nefiind vizibilă suprafaţa de teren în copiile depuse de pârâtă la dosar, atât în cadrul dosarului de fond cât şi în prezentul dosar.

Ulterior, în Dosarul nr 96/1958 – tabelul cu imobilele date în administrarea IRCRL Craivoa (fila 150-153 –dosar fond -apel), la poziţia 29 a fost menţionat cu privire la imobilul din str Armata Poporului nr 14- Willy Nachman faptul că "parterul a fost naţionalizat, etajul nu".

Prin contractul de vânzare-cumpărare nr ...../06.10.2004 o parte din imobil, 3 camere de locuit, cu  o suprafaţă de 84,19 mp pivniţă, garaj, împrejmuire, precum şi 50% din terenul aferent, respectiv 76,63 mp au fost vândute de Consiliul Judeţean –Sector Servicii Publice, către numitul AIC.

La solicitarea instanţei pârâtul municipiul Craiova a comunicat că imobilul nu a fost naţionalizat prin Decretul 92/1950 invocând ca temei al preluării proprietăţii Decizia nr 416/1954. (fila 137).

Instanţa va analiza în mod distinct cele două excepţii de nelegalitate, cea invocată direct în cadrul acestui dosar şi cea cu care a fost sesizată prin încheierea instanţei sesizată cu soluţionarea fondului cauzei.

Conform art. 4 alin 1 din Legea 554/2004, „Legalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepţie, din oficiu sau la cererea părţii interesate. În acest caz, instanţa, constatând că de actul administrativ depinde soluţionarea litigiului pe fond, sesizează, prin încheiere motivată, instanţa de contencios administrativ competentă şi suspendă cauza; încheierea de sesizare a instanţei de contencios administrativ nu este supusă niciunei căi de atac, iar încheierea prin care se respinge cererea de sesizare poate fi atacată odată cu fondul. Suspendarea cauzei nu se dispune în ipoteza în care instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de nelegalitate este instanţa de contencios administrativ competentă să o soluţioneze şi nici atunci când excepţia de nelegalitate a fost invocată în cauze penale.”.

Din analiza acestu text legal rezultă că excepţia de nelegalitate poate fi invocată doar în cadrul unui proces aflat în curs de judecată care priveşte fondul cauzei şi nu poate fi invocată în cadrul unui dosar având ca obiect soluţionarea unei alte excepţii de nelegalitate.

Aceasta întrucât o cauză ce are ca obiect soluţionarea unei excepţii de nelegalitate, nu are ca obiect soluţionarea fondului cauzei, iar influenţa asupra fondului cauzei este analizată de instanţa de fond în momentul în care decide să sesizeze sau nu instanţa de contencios administrativ.

De asemenea, tot potrivit art 4 alin 1 din Legea 554/2004, sesizarea instanţei de contencios administrativ pentru soluţionarea excepţiei de nelegalitate, se poate face doar prin încheiere motivată a instanţei care judecă fondul cauzei, după analiza influenţei actului administrativ asupra fondului cauzei şi nu prin cererea formulată de părţi.

Doar instanţa care judecă procesul în cadrul căreia este invocat actul administrativ poate sesiza instanţa de contencios pentru soluţionarea excepţiei de nelegalitate, nu şi părţile din respectiva cauză, sesizarea instanţei de contencios administrativ nefiind lăsată la latitudinea părţilor.

Invocarea unei excepţii de nelegalitate în cadrul unei cauze având ca obiect o altă excepţie de nelegalitate, ar echivala cu o sesizare directă a instanţei de contencios administrativ, fără ca respectiva cerere şi influenţa sa asupra fondului cauzei ă fie analizată de instanţa care judecă procesul ce are ca obiect fondul cauzei, nefiind admisibilă o astfel de sesizare directă a instanţei de contencios administrativ.

Nu are relevanţă faptul că reclamanţii nu ar fi cunoscut anterior existenţa HCL 522/2007 sau faptul că ar exista o strânsă legătură între această hotărâre şi HCL nr 480/2009, a cărui nelegalitate a fost invocată în faţa instanţei ce judecă fondul cauzei, reclamanţii având posibilitatea de a invoca excepţia de nelegalitate a acestei hotărâri doar în faţa instanţei investite cu soluţionarea fondului cauzei.

Pentru aceste motive va fi respinsă ca inadmisibilă excepţia de nelegalitate a Hotărârii de Consiliu Local al mun Craiova nr 522/2007, invocată de reclamanţi direct în faţa instanţei de contencios administrativ în cadrul prezentei cauze ce are ca obiect soluţionarea unei alte excepţii de nelegalitate.

În privinţa excepţiei de nelegalitate a HCL nr 480/2009, instanţa constată că hotărârea Consiliului Local are ca obiect modificarea inventarului domeniului privat al municipiului Craiova, atestând practic apartenenţa la domeniul privat al municipiului a întregii suprafeţe de teren din Craiova, str ... nr ......

Potrivt art 4 din Legea 213/1998, forma în vigoare la data adoptării hotărârii ăn discuţie, „ Domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale este alcătuit din bunuri aflate în proprietatea lor şi care nu fac parte din domeniul public. Asupra acestor bunuri statul sau unităţile administrativ-teritoriale au drept de proprietate privată.”

Din domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale fac parte „bunurile dobândite de stat în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, dacă au intrat în proprietatea statului în temeiul unui titlu valabil, cu respectarea Constituţiei, a tratatelor internaţionale la care România era parte şi a legilor în vigoare la data preluării lor de către stat”, conform art 6 din Legea 213/1998, precum şi bunurile dobândite în condiţiile art 7 din Legea 213/1998, în cazul în care nu fac parte din domeniul public.

Instanţa menţionează faptul că în cadrul soluţionării excepţiei de nelegalitate nu poate fi soluţionat un litigiu privind dreptul de proprietate, respectiv în prezenta cauză nu se poate stabili întinderea sau valabilitatea titlului statului sau a titlului de proprietate invocat de  reclamanţi.

Instanţa va analiza doar aspectul privitor la legalitate cuprinderii întregii suprafeţe de teren din Craiova, str ........., nr  ....., în domeniul privat al municipiului Craiova prin Hotărârea Consiliului Local a municipiului Craiova nr 480/2009.

Menţionarea unui bun într-un inventar al bunurilor nu face dovada unui drept de proprietate şi nu poate constitui titlu de proprietate.

Atestarea domeniului privat al municipiului Craiova printr-o hotărâre adoptată de Consiliul Local nu are efect constitutiv de drepturi, ci declarativ, iar validarea unei astfel de operaţiuni este condiţionată de existenţa, ca premisă, a unui mod legal de dobândire a proprietăţii asupra suprafeţei de teren incluse în hotărârea contestată.

Prin urmare pentru a cuprinde un bun, indiferent de natura sa mobilă sau imobilă, în inventarul domeniului privat, este necesar ca unitatea administrativ teritorială să prezinte sau să dovedească dobândirea proprietăţii printr-unul din modurile legale de dobândire a proprietăţii.

Ori municipiul Craiova nu a prezentat niciun document din care să rezulte faptul că ar fi preluat întregul imobil construcţie şi întregul teren aferent, respectiv nu a prezentat dovezi şi nici nu a invocat faptul că ar fi preluat proprietatea reclamanţilor, parte a imobilului din str  .......... nr ....

Astfel, chiar în actele emise de pârâtă - Dosarul nr 96/1958 – tabelul cu imobilele date în administrarea IRCRL Craivoa (fila 150-153 –dosar fond -apel), se arată la poziţia ... a fost menţionat cu privire la imobilul din str .......... nr .....- W.N. faptul că "parterul a fost naţionalizat, etajul nu".

Se constată astfel că sunt reale susţinerile reclamanţilor conform cărora au rămas proprietarii etajului imobilului construcţie şi ulterior preluării de către stat a imobilului proprietartea lui W.N..

Pentru  a fi legală hotărârea de Consiliu Local prin care terenul a fost atestat ca fiind în domeniul privat al municipiului, este necesar ca la adoptarea acesteia să fi fost respectate prevederile art 6 alin 1 din Legea 213/1998, respectiv ca unitatea administrativ-teritorială să fi avut pentru teren, despre care se susţine că a fost preluat în perioada 1945-1989, un titlu valabil.

Ori în prezenta cauză se constată că pârâţii nu au prezentat nici un titlu prin care să fi preluat proprietatea întregului teren situat în Craiova, str .......... nr ....., în timp ce reclamanţii au prezentat un titlu de proprietate în care se menţionează că sunt proprietari în indiviziune cu moştenitorii fostului proprietar W.N. pentru terenul aferent casei (contractul de vânzare-cumpărare din anul 1949) şi deci ulterior cu statul.

În aceste condiţii, instanţa constată că pârâta unitatea administrativ-teritorială municipiul Craiova nu a justificat prin acte de proprietate, care să îndeplinească condiţiile art 4 şi art 7 din Legea 213/1998, includerea întregii suprafeţe de teren de 628 mp, din Craiova, str ....., nr ....., hotărârea Consiliului Local fiind nelegală sub acest aspect.

Includerea întregului teren de la această adresă în inventarul domeniului privat al municipiului Craiova nu putea fi realizată decât după lămurirea întinderii dreptului de proprietate al municipiului Craiova asupra respectivului imobil, cu atât mai mult cu cât singurul document invocat ca temei al dreptului de proprietate este o Decizie, nr 416/13.09.1954,  prin care fost proprietatea W.N. fost transmis în administrarea Intreprinderii de Locuinţe şi Localuri Craiova din administrarea unui serviciu al Sfatului Popular, deci ar fi un act ulterior preluării de la proprietar şi care nu face referire la preluarea şi a proprietăţii indivize a autorilor reclamanţilor, care aşa cum a fost anterior indicat era recuonscută implicit de stat în anul 1958, cu mult după data preluării iniţiale.

Cum reclamaţii au prezentat un titlu de proprietate asupra unei cote părţi, nedeterminate, din acelaşi teren, includerea întregii suprafeţe de teren în inventarul domeniului privat al municipiului Craiova este prejudiciabilă pentru reclamanţi.

 Revine instanţei de fond sarcina de a desluşi temeinicia susţinerilor părţilor privind întinderea şi existenţa dreptului de proprietate pe care îl invocă fiecare parte.

Având  în vedere aceste considerente va admite in parte acţiunea având ca obiect excepţie nelegalitate act administrativ, va respinge excepţia de nelegalitate a HCL mun. Craiova 522/2007 ca inadmisibilă şi va admite excepţia de nelegalitate a HCL a mun. Craiova nr. 480/2009, invocată de reclamanţii I.C., I.F. şi I.S., în dosarul nr. ........../215/2010, aflat pe rolul Secţiei Civile din cadrul Tribunalului Dolj, constatând că poziţia ... din anexa 3  a HCL nr. 480/2009 a mun. Craiova este nelegală

Domenii speta

Spete similare