Competenţa teritorială în cazul în care se solicită dezbaterea mai multor succesiuni. Lipsă calitate procesuală activă

Dosar nr. 9582/215/2009

189. Competenta teritoriala în cazul în care se solicita dezbaterea mai multor succesiuni. Lipsa calitate procesuala activa.

R O M Â N I A

TRIBUNALUL DOLJ

SECTIA I CIVILA

Decizia civila nr. 784

Asupra recursului civil de fata:

Prin cererea înregistrata pe rolul Judecatoriei Craiova, la data de 24.04.2009,  sub nr. 9582/215/2009, reclamantii B. I. S., C. M., R. I., B. D. si B. S. au chemat în judecata pe pârâta T. I. C., pentru ca, prin hotarârea ce se va pronunta sa se constate nulitatea absoluta a testamentului autentificat sub nr. 524/02.12.2008 la BNP Asociati, pentru neîndeplinirea conditiilor de forma-lipsa semnaturii testatoarei C. G. si pentru lipsa de discernamânt a acesteia; sa se constate deschisa succesiunea defunctei P. M., casatorita B., iar ca mostenitori pe: reclamanta R. I., fosta B.-fiica, C. G.-fiica, decedata fara copii, B. A.-fiica, decedata, având doi copii: B. I. S. si C. M., pe B. I.-fiu, decedat, având copii pe B. D. si B. S.

Masa succesorala a defunctei se compune din terenurile extravilan si intravilan prevazute în anexa la TDP nr. 156, situate în comuna B., sat , jud. Mehedinti. Sa se dispuna iesirea din indiviziune în cotele de 1/4 pentru fiecare descendent al autoarei P. M., casatorita B., decedata la 03.12.1985. Sa se constate deschisa succesiunea defunctei C. G., la 06.03.2009 în Craiova, având ca mostenitori pe fratii sai-colaterali privilegiati si anume: B. A.-decedata, prin descendentii sai B. I. S. si C. M., R. I., fosta B., pe B. I.-decedat prin fiii sai B. D. si B. S. Masa succesorala a autoarei C. G. se compune din: 1/4 din terenurile mai sus mentionate, mostenite de pe urma mamei sale, P. M., casatorita B.; apartament situat în Craiova,  jud. Dolj, dobândit prin contractul de vânzare cumparare nr. 1300/1991. Sa se instituie sechestrul judiciar conform art. 598 C.p.c. asupra tuturor bunurilor imobile, întrucât bunurile sunt folosite în mod exclusiv de catre pârâta si exista pericolul de înstrainare a bunurilor de catre aceasta.

Reclamantii au aratat ca se înscriu în fals împotriva testamentului autentic nr. 524/02.12.2008, întocmit de BNP Asociati, întrucât semnatura de pe acest testament nu apartine testatoarei C. G., aceasta fiind lipsita de discernamânt la data întocmirii lui din 02.12.2008, testatoarea fiind grav bolnava, administrându-i-se medicamente ce aboleau discernamântul, împrejurare ce contrazice mentiunile notarului, în sensul ca avea discernamânt si si-a dat consimtamântul la întocmirea testamentului ce a avut loc la domiciliul testatoarei (nefiind deplasabila, batrâna si bolnava).

În drept, actiunea a fost întemeiata pe dispozitiile art. 728 si urm. Cod civil, art. 180 si urm. Cod proc. civ.  si art. 598 Cod proc. civ.

Pârâta B. I. C. a depus la dosar întâmpinare prin care solicita respingerea actiunii.

Cu privire la primul capat de cerere s-a aratat ca testamentul autentificat sub nr. 524/02.12.2008 este un act juridic valabil care îndeplineste cerintele de validitate ale actelor juridice, în general, si cerintele cerute pentru testament privitoare la vointa, capacitate, obiect, scop.

Cererea pentru înscrierea în fals se poate face numai personal  de catre partea care defaimeaza înscrisul sau prin mandatar cu procura speciala, în speta, cererea de chemare în judecata a fost promovata de reclamanti prin avocat fara ca acesta sa prezinte procura speciala. Primul capat de cerere- lipsa semnaturii, lipsa discernamântului - nu este întemeiat în drept.

Cu privire la cel de-al doilea capat de cerere, s-a învederat ca la decesul autoarei P. M., casatorita B. M., s-a eliberat certificatul de mostenitor  nr. 137/07.04.1986 în dosarul nr. 104/1986 al Notariatului de Stat Mehedinti în care se consemneaza ca autoarea B. M. a avut ultimul domiciliu în comuna B., jud. Mehedinti, iar pe de alta parte ca autorii reclamantilor au renuntat expres la succesiune (B. I., B. A., R. I.), succesiunea fiind acceptata doar de C G.  Prin urmare, reclamantii nu au calitate procesuala activa în ceea ce priveste succesiunea autoarei B. M.

Cu privire la capatul trei de cerere prin care se solicita sa se constate deschisa succesiunea autoarei C. G., pârâta a aratat ca este beneficiara testamentului autentic care îndeplineste cerintele cerute pentru testament privitoare la vointa, capacitate, obiect, scop.

În ceea ce priveste terenurile mentionate în titlul de proprietate nr. 156 se poate observa ca la rubrica mostenitori apare numai C. G.

În ceea ce priveste capatul patru de cerere privind instituirea sechestrului judiciar s-a aratat ca mentionarea faptului ca exista pericol de înstrainare nu justifica instituirea sechestrului atâta timp cât reclamantii pot exercita controlul  asupra bunurilor succesorale, neexistând nici macar pericol de deteriorare.

La data de 09.12.2009 reclamantii au depus la dosar o precizare prin care au aratat ca din eroare a fost introdusa în cauza numita C. M, aceasta neavând calitatea de mostenitor în procesul de partaj, motiv pentru care solicita scoaterea din cauza. De asemenea, precizeaza ca temeiul juridic al punctului doi din actiune îl reprezinta disp. art. 948 si urm. Cod civil.

La termenul din 09.12.2009 instanta a admis exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei C. M. si a dispus scoaterea acesteia din cauza. De asemenea, a admis exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantilor în ceea ce priveste cel de-al doilea capat de cerere, respectiv sa se constate deschisa succesiunea defunctei P. M., casatorita B.

Instanta a dispus efectuarea unei adrese catre Parchetul de pe lânga Judecatoria Craiova în  vederea  efectuarii  cercetarilor  cu  privire la savârsirea  infractiunii  de  fals, respectiv  de  a  se  preciza  daca  semnatura de  la  rubrica  testatoarei - semnatura ce apare în testamentul autentificat  sub nr.  524/02.12.2008 -  apartine  defunctei C.  G., raspunsul fiind comunicat cu adresa nr. 265/P/2010.

La data de 10 martie 2010, la cererea reclamantului B. I. S., instanta a dispus suspendarea judecatii cauzei în temeiul art. 244 alin.1 pct. 2 C.p.c., pâna la solutionarea dosarului penal nr. 265/P/2010, cauza fiind repusa pe rol la data de 04 martie 2011.

La data de 04 martie 2011 s-a dispus efectuarea unei adrese catre Parchetul de pe lânga Curtea de Apel Craiova pentru a comunica daca s-a formulat plângere împotriva rezolutiei de scoatere de sub urmarire penala nr. 212/P/04.11.2010, în conformitate cu art. 278 C.p.p. si, de asemenea, daca s-a formulat plângere împotriva solutiei procurorului în fata instantei, în baza art. 278 ind.1 C.p.p., raspunsul fiind comunicat cu adresa nr. 212/P/14.03.2011.

La solicitarea instantei, a fost înaintat dosarul nr. 212/P/2010 al Parchetului de pe lânga Curtea de Apel Craiova.

La dosar s-au depus: contract de vânzare-cumparare nr. 1300/1991, testament autentificat sub nr. 524/02.12.2008, acte de stare civila, titlu de proprietate nr. 156, certificat de mostenitor nr. 137/1986, procura judiciara autentificata sub nr. 1902/12.10.2009,  rezolutia din 04.11.2010 dispusa în dosarul nr. 212/P/2010 al Parchetului de pe lânga Curtea de Apel Craiova.

Prin sentinta civila nr. 9610 din 27.05.2011 pronuntata de Judecatoria Craiova a fost respinsa actiunea formulata de reclamantii B. I. S., R. I., B. D., B. S., în contradictoriu cu  pârâta B. I. C., ca neîntemeiata.

Pentru a se pronunta astfel, instanta a retinut urmatoarele:

În legatura cu criticile reclamantilor relativ la testamentul autentificat sub nr. 524/02.12.2008 la BNP Asociati, acest testament este denuntat de reclamanti ca inform, prin lipsa semnaturii testatoarei si ca fiind întocmit de catre testatoare în lipsa discernamântului necesar întocmirii actelor juridice.

În privinta îndeplinirii conditiilor de forma a respectivului testament instanta observa ca acest act juridic civil este un act autentic ce respecta întocmai dispozitiile art. 858 si 1171 C.civ. Lipsa semnaturii testatoarei sau mai precis semnatura în fals atribuita acesteia, nu vizeaza forma actului.

Conform dispozitiilor art. 180 alin. 1 Cod proc. civ., reclamantii s-au înscris în fals cu privire la faptul ca semnatura de pe testamentul criticat nu apartine testatoarei C. G. Fiind incident cazul prevazut de art. 183 C.p.p. instanta a sesizat Parchetul competent în a cerceta respectivul fals. Procedura penala a vizat identificarea autorului semnaturii suspecte si stabilirea în mod cert a faptului ca respectiva semnatura nu apartine defunctei C. G. În urma probatorului administrat de catre Parchetul de pe lânga Curtea de Apel Craiova inclusiv o expertiza criminalistica, s-a stabilit ca, în legatura cu testamentul respectiv nu s-a savârsit vreun fals. Fata de aceste împrejurari si în lipsa altor probe, instanta nu are motive sa constate contrariul.

Reclamantii au mai denuntat testamentul si pentru existenta unei cauze de nulitate, anume lipsa discernamântului testatoarei.

În legatura cu lipsa discernamântului, care este o cauza de nulitate relativa a unui act civil, se vor face urmatoarele precizari:

Se stie ca pentru valabilitatea unui testament, privit ca liberalitate pentru cauza de moarte, este necesar ca testatorul sa aiba capacitatea de a dispune, sa prezinte  o vointa libera si neviciata si sa existe o cauza valabila.

În ceea ce priveste capacitatea de a dispune, aceasta apartine tuturor persoanelor fizice, cu exceptia celor pe care legea le considera incapabile, ceea ce nu s-a probat în cauza.

În ceea ce priveste vointa libera si neviciata a testatorului, aceasta decurge în mod esential din existenta discernamântului, acesta fiind definit ca acea aptitudine psihica de care dispune o persoana si care îi permite sa aiba reprezentarea certa a realitatii si a actelor juridice, privite ca operatiuni juridice creatoare de efecte juridice.

În cauza, reclamantii au invocat doar lipsa discernamântului testatoarei la momentul întocmirii testamentului, independent de existenta manoperelor dolosive, ca elemente de natura a altera consimtamântul.

De la bun început se impune o precizare: lipsa discernamântului exclude viciile de consimtamânt si aceasta deoarece, în cazul în care persoana în cauza nu poate avea reprezentarea certa a realitatii, nu poate fi nici victima manoperelor dolosive în oricare din formele dolului (sugestie sau captatie).

Pentru a forma convingerea instantei, în sensul celor de mai sus,  reclamantii au solicitat proba cu acte. Fata de înscrisurile depuse de reclamanti, având în vedere ca acestea nu contin informatii menite sa lamureasca instanta cu privire la existenta sau inexistenta discernamântului, instanta nu poate subscrie la cele învederate de catre reclamanti în cererea indroductiva în sensul ca, datorita starii de sanatate precare, testatoarea avea la momentul întocmirii testamentului discernamântul abolit. Aceste sustineri vin în contradictie cu constatarilor personale ale notarului, dintre cele care suporta dovada contrara acelea ca, testatoarei i s-a citit actul si a fost de acord cu continutul lui, împrejurari care conduc, cel putin indirect, la concluzia ca testatoarea avea la momentul respectiv reprezentarea faptelor sale.

Prin urmare, devreme ce testamentul ramâne în fiinta si reclamantii, colaterali privilegiati de grad II si III, nu sunt mostenitori rezervatari ai defunctei C. G., pârâta în calitate de legatar universal al acesteia conform disp. art. 888 C.civ., va culege întreaga mostenire, cu consecinta respingerii si a capatului de cerere privind deschiderea succesiunii defunctei C. G.

Relativ la capatul de cerere privind deschiderea succesiunii defunctei P. M., casatorita B., instanta, la termenul din 09.12.2009, a admis exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantilor, având în vedere ca reclamantii au renuntat expres la succesiunea autoarei lor, astfel cum rezulta din certificatul de mostenitor nr. 137/1986.

Fata de cele ce preced, urmare a recunoasterii efectelor depline ale testamentului prin care reclamantii nerezervatari au fost exheredati în mod indirect, prin instituirea pârâtei ca legatar universal cu consecinta înlaturarii totale de la mostenirea testatoarei, si ca urmare a neînsusirii în mod solemn a titlului de mostenitori fata de prima autoare, instanta a constatat ca reclamantii sunt straini, atât fata de mostenirea numitei P. M. (casatorita B.), cât si fata de mostenirea numitei C. G. 

Împotriva sentintei civile nr. 9610/27.05.2011, pronuntata de Judecatoria Craiova a declarat recurs reclamantul B. D. prin care a solicitat casarea hotarârii cu trimiterea cauzei spre rejudecare la instanta pe care a invocat-o drept competenta, respectiv Judecatoria Strehaia.

În esenta, recurentul a solicitat calificarea caii de atac ca fiind apel iar nu recurs; a aratat ca hotarârea recurata s-a pronuntat cu încalcarea competentei instantei în raport de dispozitiile art. 14 C.pr.civ, întrucât fiind solicitata partajarea averii succesorale si de pe urma defunctei B. (P.) Maria, cu ultimul domiciliu în localitatea Butoiesti, judetul Mehedinti, competenta teritorial ar fi fost Judecatoria Strehaia iar nu Judecatoria Craiova. A aratat de asemenea ca terenurile a caror partajare s-a solicitat se afla pe raza localitatii B., ceea ce atrage competenta teritoriala absoluta a Judecatoriei Strehaia.

În continuare, recurentul a aratat ca instanta nu a motivat solutionarea cererii care privea nulitatea testamentului pentru lipsa discernamântului, aceasta având obligatia sa administreze probe cu privire la sustinerea reclamantilor, mai ales proba testimoniala cu care sa faca dovada existentei sau nu a discernamântului testatoarei în momentul încheierii testamentului.

Recurentul a precizat de asemenea, în motivele de recurs, faptul ca instanta a retinut lipsa de calitate procesuala a reclamantilor în a solicita iesirea din indiviziune asupra terenurilor ce au apartinut lui B. M. fara a face nici un fel de referire la titlul de proprietate emis pe numele lui B. M. din care rezulta manifestarea dreptului de optiune succesorala în conformitate cu legea speciala a tuturor reclamantilor. A invocat prevederile art. 13 din Legea nr. 18/1991 si împrejurarea ca mostenitorii care nu-si pot dovedi aceasta calitate, sunt socotiti repusi în drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au apartinut autorului lor.

Recursul nu a fost întemeiat în drept.

Recursul a fost timbrat cu taxa de timbru în cuantum de 35 lei, achitata prin chitanta nr. 1075304-25-0124/25.01.2012 si timbru judiciar de 2,5 lei.

Prin încheierea de sedinta din data de 25.01.2012 a fost calificata calea de atac ca fiind recurs având în vedere dispozitiile art. 112 alin. 1 pct. 3 C.pr.civ, jurisprudenta Curtii de Apel Craiova cu privire la valoarea ce trebuie avuta în vedere pentru calificarea caii de atac si evaluarea indicata la fila 22 din dosarul de recurs.

În vederea justei solutionari a cauzei instanta a solicitat relatii la Primaria Butoiesti si O.C.P.I. Dolj în sensul de a comunica o copie conforma cu originalul a titlului de proprietate nr. 156 de la fila 24 din dosarul de fond, de a preciza daca titlul intimatei nr. 156 a fost retractat si înlocuit cu alt titlu de proprietate de pe urma aceluiasi autor cu aceeasi suprafata de teren si sa remita titlul eliberat în locul celui retractat, relatii înaintate la dosar pentru termenul din 11.04.2011.

Examinând actele si lucrarile dosarului, prin prisma criticilor recurentilor si în raport cu prevederile legale incidente, incluzând art.3041 C.pr.civ, Tribunalul retine urmatoarele aspecte:

În ceea ce priveste primul motiv de recurs referitor la calea de atac, acesta s-a lamurit  în cursul solutionarii cauzei la instanta de control, în sensul stabilirii caii de atac ca fiind recurs iar nu apel, pentru considerentele mentionate în încheierea de sedinta din data de 25.01.2012.

Cel de-al II-lea motiv  de recurs referitor la necompetenta instantei de fond este neîntemeiat având în vedere ca în situatia mostenirilor succesive, care se dezbat deodata, s-a considerat în  literatura de specialitate ca este competenta instanta de la ultimul domiciliu al celui din urma defunct. Cum în speta,  recurentii-reclamanti solicitasera dezbaterea succesiunilor de pe urma defunctelor P. M. (B.), decedata la data  de 3.12.1985 si C. G., decedata la data de 06.03.2009, aceasta din  urma având, potrivit certificatului de deces nr. 906797 ultimul domiciliu în Mun.Craiova, hotarârea recurata a fost pronuntata de instanta competenta  din punct de vedere teritorial.

Nu poate fi primita nici sustinerea recurentilor privind faptul ca existenta unor bunuri succesorale în alta localitate decât Mun. Craiova ar atrage o competenta diferita întrucât litigiile dintre mostenitori având ca obiect iesirea din iesirea din indiviziune  asupra masei succesorale, sunt de competenta instantei ultimului domiciliu al defunctului chiar daca în masa de împartit sunt si imobile care nu se afla în raza instantei ultimului domiciliu al defunctului.

Sunt nefondate de asemenea, criticile recurentilor privind lipsa rolului activ al instantei în administrarea unor probe suplimentare pentru stabilirea discernamântului testatoarei la momentul încheierii testamentului întrucât rolul activ desi presupune aflarea adevarului judiciar nu înseamna încalcarea principiului disponibilitatii în procesul civil, obligatia de a proba pretentiile revenind reclamantilor în conditiile art. 1169 Cod civil.

În mod corect, instanta de fond a retinut îndeplinirea conditiilor de forma ale testamentului autentificat sub nr. 524/02.12.2008 ca urmare a caracterului autentic al acestuia, fiind întocmit în cadrul unui birou notarial cu respectarea conditiilor prevazute de art. 858 si 1171 Cod civil iar în ceea ce priveste lipsa semnaturii testatoarei C. G., invocata de recurentul-reclamant, instanta de fond a procedat în mod judicios, valorificând statuarile necontrazise ale Rezolutiei nr.212/P/2010.

 Potrivit acestei Rezolutii emise de Parchetul de pe lânga Curtea de Apel Craiova, împotriva careia  nu s-a formulat plângere la procurorul general, asa cum rezulta din adresa nr. 212/P/2011 din 14.03.2011, nu a rezultat ca semnatura de pe testamentul în discutie, nu ar apartine testatoarei C. G. Dimpotriva, s-a retinut  ca nu este exclusa versiunea sustinuta de notar si confirmata prin declaratiile martorilor audiati, potrivit careia C. G. a semnat testamentul autentificat prin  încheierea nr.524/01.12.2008 în locuinta sa.

Nu pot fi primite  nici criticile recurentilor referitoare la modul de solutionare a capatului de cerere privind dezbaterea succesorala de pe urma defunctei B. M., instanta de fond retinând în mod corect lipsa calitatii procesuale active ca urmare a renuntarii acestora la mostenire prin certificatul de mostenitor nr. 137/07.04.1986 emis de Notariatul de Stat Mehedinti.

Rezulta în mod evident calitatea de unica mostenitoare a numitei C. G.  de pe urma  defunctei B. M.

Faptul ca ulterior s-a emis titlul de proprietate nr. 156 în care initial au fost mentionati la rubrica "mostenitori" C. G. si B. I., R. I., B. G. si B. I.-S., nu constituie o împrejurare de natura a anihila efectul renuntarii consemnate în certificatul de mostenitor mai sus mentionat. Sustinerile recurentilor privind dispozitiile art. 13 din Legea nr. 18/1991 referitoare la posibilitatea repunerii în termenul de acceptare a succesiunii a succesibililor care au renuntat la mostenire, nici nu ar putea fi primite, fiind de notorietate faptul ca prin Decizia nr. XI din 05.02.2007 pronuntata de Înalta Curte de Casatie si Justitie Sectiile Unite în recurs în interesul legii, s-a statuat ca pot beneficia de repunerea în termenul de acceptare a succesiunii  doar mostenitorii care nu au  acceptat-o în termenul  si conditiile prevazute de art. 700 Cod civil iar nu  si cei care au renuntat la succesiune, în conditiile art. 696 Cod civil.

Prin efectul renuntarii, mostenitorul este socotit ca nu a fost niciodata mostenitor iar vocatia sa succesorala este retroactiv desfiintata.

Oricum, acest aspect  a fost clarificat întrucât prin sentinta civila nr. 974/25.05.1995 pronuntata de Judecatoria Strehaia în dosarul nr. 2814/1994, irevocabila prin decizia nr. 204/A/2004 a Tribunalului Mehedinti s-a retinut ca titulara dreptului de proprietate este C. G. conform titlului de proprietate nr. 156 iar urmare a acestei hotarâri judecatoresti, asa cum rezulta din adresa nr. 2354/02.04.2012 emisa de Primaria com. B., a fost emis un nou titlu cu nr. 156 unde figureaza ca mostenitoare doar C. G.

Pentru considerentele aratate, Tribunalul, în baza art.312  alin.1 Cod proc. civ., va respinge ca nefondat recursul declarat.

Având în vedere ca dreptul la un proces echitabil include  în continutul sau  si o lichidare corespunzatoare a cheltuielilor de judecata, în conformitate cu dispozitiile art. 274 alin. 1 C.pr.civ, tinând cont de efectuarea acestora în fata  instantei de recurs, va obliga recurentii la plata catre intimata-pârâta a sumei de 2000 lei, dovedite prin chitanta de plata a onorariului avocatial nr. 2011006 din 27.11.2011.

7

Domenii speta

Spete similare