Aprecierea pericolului social al faptei, relevanţa prevederii legale cu privire la gravitatea încălcării normei contravenţionale.

R O M Â N I A

JUDECATORIA MOTRU

Sentinta  civila nr. 144

Sedinta publica de la 23 Ianuarie 2012

Plângere contraventionala

Aprecierea pericolului  social al faptei, relevanta prevederii  legale cu  privire la gravitatea încalcarii  normei contraventionale.

Prin cererea înregistrata pe rolul acestei instante sub nr. ……./263/2011 petenta SC V. V. C. SRL  a chemat în judecata intimatul IPJ G. solicitând instantei ca prin sentinta ce se va pronunta sa se dispuna transformarea în avertisment a amenzii contraventionale aplicata prin procesul verbal de contraventie seria CC nr. ………… din 10.11.2011.

În motivarea cererii a aratat petenta ca la data de 10.11.2011, în jurul orelor 22,50, a fost verificat tahograful de pe un autovehicul apartinând firmei petente ocazie cu care s-a constatat depasirea timpului de conducere.

Ca, salariatul firmei care conducea autovehiculul nu a stationat întrucât avea copilul bolnav. Ca, societatea nu are culpa în producerea faptei contraventionale iar fapta are efecte minime.

În drept cererea nu a fost motivata.

În dovedirea cererii petenta a depus la dosarul cauzei copie dupa actul contestat.

Legal citat intimatul IPJ G. nu a formulat întâmpinare.

În virtutea rolului activ instanta a solicitat de la intima sa comunice actele care au fost avute în vedere la emiterea procesului verbal de contraventie.

Cu adresa nr. ……… din 19.12.2011 intimatul IPJ G. a comunicat catre instanta cele solicitate, note de sedinta copii dupa indicatiile tahografului si dupa procesul verbal de retinere a diagramei tahograf, respectiv raportul agentului constatator.

Analizând actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele:

Prin procesul verbal de contraventie seria …….. nr. ……. din 10.11.2011 firma petenta a fost sanctionata contraventional cu amenda în cuantum de 4000 lei retinându-se în sarcina sa ca au fost încalcate dispozitiile legale referitoare la perioada maxima de conducere în sensul ca a fost depasita aceasta perioada maxima de conducere cu mai mult de o ora si 30 minute conform diagramei tahograf.

Agentul constatator a încadrat fapta descrisa în dispozitiile art. 8 alin. 1 pct. 4 din OG 37/2007.

Textul de lege mentionat anterior stabileste ca  depasirea perioadei maxime de conducere neîntrerupta cu o ora si 30 minute ori mai mult constituie contraventie  si reprezinta  o încalcare foarte grava a legislatiei europene aplicabila, Regulamentul CEE 3821/1985 si Regulamentul 561/2006.

Fapta contraventionala este sanctionata potrivit art. 9 alin. 1 lit. c din OG 37/2007 cu amenda de la 4000 la 8000 lei.

Analizând cuprinsul procesului verbal de contraventie seria  CC nr. ……….. încheiat la data de 10.11.2011, cu prioritate sub aspectul legalitatii sale conform prevederilor art. 34 alin.1 din O.G. 2/2001, instanta constata ca acesta a fost încheiat cu respectarea dispozitiilor art. 17 din O.G. 2/2001, neexistând motive de nulitate absoluta care sa poata fi invocate de instanta din oficiu. 

În acest sens, instanta retine si faptul ca actul  atacat  nu a fost contestat sub aspectul legalitatii sale.

Procedând apoi la analiza temeiniciei procesului-verbal contestat, instanta apreciaza ca din probele administrate în cauza rezulta ca situatia de fapt retinuta de agentul contestator corespunde realitatii.

Instanta apreciaza ca procesului-verbal de contraventie, fiind întocmit de un agent al statului în exercitiul functiunii trebuie sa i se recunoasca valoare probatorie sub aspectul constatarii starii de fapt, beneficiind în aceasta situatie de prezumtia de legalitate si temeinicie.

O astfel de prezumtie, nu încalca dreptul petentului la un proces echitabil, nefiind de natura a încalca prezumtia de nevinovatie, garantata de prevederile art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.

 În conformitate cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului (Salabiaku c. Frantei, s. A no 141 A, § 28, 7 octombrie 1988 ; Telfner c. Austriei, no 33501/96, § 16, 20 martie 2001; Anghel c. României, no 28183/03, § 60, 4 octombrie 2007),  prezumtiile de fapt si de drept sunt recunoscute în toate sistemele juridice.

Instanta constata ca în conformitate jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului amintita, este permisa utilizarea prezumtiilor si în materie penala (cum este calificata si materia contraventionala prin raportare la jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului), pentru dovedirea vinovatiei faptuitorului, daca sunt îndeplinite doua conditii: respectarea unor limite rezonabile, tinându-se cont si de miza litigiului, si respectarea dreptului la aparare.

În prezenta cauza,  situatia de fapt descrisa de agentul constatator  a fost  mentionata în urma consultarii diagramelor tahograf  , adica faptele au fost percepute personal de  agentul constatator si constatate cu ajutorul unui mijloc tehnic. 

Mai mult, diagrama tahograf a fost retinuta de agentul constatator si depusa în copie la dosarul cauzei, retinere care s-a realizat în urma procesului verbal aflat la fila 18 din dosar.

Instanta va avea în vedere ca în baza art. 7 alin. 3 din O.G. 2/2001 s-a prevazut expres posibilitatea aplicarii sanctiunii avertismentului si în situatia în care actul normativ de sanctionare a contraventiei nu prevede expres aceasta sanctiune, pentru a permite în acest mod sanctionarea faptelor de o gravitate redusa si cu luarea în considerare si a altor criterii de individualizare decât limitele sanctiunii pecuniare.

Analizând  gradul de pericol social concret al faptei savârsite în conformitate cu criteriile prevazute de art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001, instanta considera ca sanctiunea amenzii aplicata este proportionala cu gradul de pericol social al faptei savârsite.

Pericolul social al faptei savârsite de petenta este relevant, fapt ce rezulta din chiar actul normativ ce reglementeaza timpii de conducere în transportul public , art. 8  alin. 1 pct. 4  din OG 37/2007 ,  retinând ca  faptele descrise în acest alineat reprezinta încalcari foarte grave ale dispozitiilor legislatiei europene aplicabile instituind astfel o adevarata prezumtie în privinta gravitatii normei  contraventionale încalcate.

Mai mult, obligativitatea implementarii si respectarii legislatiei referitoare la timpii de conducere incumba angajatorului, operatorului de transport rutier.

În acelasi sens instanta retine ca prevederile legale referitoare la timpii de conducere în cazul transportului public de marfuri si calatori protejeaza nu numai conducatorii auto ci si ceilalti participanti la trafic, participanti care sunt pusi în pericol atunci când nu se respecta timpii de conducere si intervine oboseala conducatorului auto.

De asemenea, sustinerile petentei referitoare la problemele familiare ale conducatorului auto nu au fost dovedite în vreun fel.

Fata de aceste împrejurari, instanta apreciaza ca fapta are o gravitate relevanta si ca nu se impune înlocuirea sanctiunii aplicate cu sanctiunea avertismentului.

Domenii speta

Spete similare