Inadmisibilitate actiune in constatarea unui drept, dezmembramant al dreptului de proprietate al statului, lipsa calitate procesuala pasiva

Prin acţiunea  civilă înregistrată la această instanţă la  data de  17/01/2013, reclamantul  IJJ, a chemat în judecată pe pârâţii  Primăria oraşului N şi Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară G, solicitând ca prin sentinţa  ce  se  va pronunţa să se constatate că terenul în suprafaţă de 50,005 mp face parte din domeniul public al statului, să se constate că Statul Român este proprietar, Ministerul Administraţiei şi Internelor prin IJJ  are un drept de administrare  operativ asupra imobilului respectiv, să fie obligată pârâta Primăria oraşului N, judeţul Gorj să lase în proprietate posesia terenului mai sus menţionat, situat în punctul „Vaca” din Staţiunea R. 

În motivarea  acţiunii,  reclamantul a arătat  că în fapt, prin decizia civilă nr. 196 din 22.05.1975 a Consiliului Popular al Judeţului G, a primit în administrare o suprafaţă de teren de 5 ha gol alpin, stână şi o adăpătoare în muntele „Vaca” situată pe drumul naţional N-S Km 16.

În dovedirea acţiunii  reclamantul  a depus la dosar în  copie  decizia nr. 196 a Consiliului Popular al Judeţului G, adresa nr. 8311/ din 17/01975 a Ministerului de Interne unitatea Militară ….., proces verbal de predare primire nr. 8864 din 14/07/1975, Hotărârea Consiliului Local N nr. 33 din 29/10/199, Monitor Oficial nr. 1020 bis, anexa nr. 1, încheierea nr. 32731/2007 emisă de OCPI G, fişa imobilului cu date tehnice cu întreaga documentaţie, raport de expertiză tehnică judiciară în dosarul nr. 678/P/2008 şi  sentinţa penală nr. 30 din 27/02/2012 pronunţată de Judecătoria N, în dosarul nr. 225/267/2012.

În drept şi-a întemeiat acţiunea pe dispoziţiile art. 112 C.civ. şi Legea 213/1998 privind proprietatea publică  şi regimul juridic.

La data  de 04/02/2013 prin serviciul registratură al instanţei, pârâtul Oficiul de cadastru şi Publicitate  imobiliară G a depus la dosar întâmpinare, prin care invocă faţă de obiectul cererii de chemare în judecată, excepţia lipsei calităţii  procesuale pasive, solicitând respingerea cererii ca fiind introdusă  împotriva unei persoane fără calitate procesuală activă, iar referitor la cererea de chemare în judecată, aşa cum a fost formulată, o apreciază ca fiind inadmisibilă.

La data de 21/02/2013 prin serviciul registratură al instanţei, pârâta Primăria oraşului N prin Primar, a depus la dosar întâmpinare, prin care solicită respingerea acţiunii ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, ca inadmisibilă, netemeinică şi nefondată.

La data de 07.03.2013, reclamantul a depus la dosar o precizare la acţiune arătând că, faţă de întâmpinarea Primăriei Oraşului N, înţelege să se judece cu unitatea administrativ teritorială, în speţă Oraşul N reprezentat prin primar care are calitate procesuală, arătând de asemenea că prin acţiunea iniţială a solicitat introducerea în cauză şi a Ministerului Administraţiei şi Internelor, actualmente Ministerul Afacerilor Interne, ca titularul dreptului de administrare.

La data de 01.04.2013, pârâta Primăria Oraşului N prin primar a arătat că se opune introducerii în cauză a Oraşului N, având în vedere că nu se mai poate dispune lărgirea cadrului procesual.

În şedinţa publică din 02.04.2013, s-a constatat că, în raport de dispoziţiile art. 132 coroborat cu art. 134 C.p.civ., dată fiind opunerea părţii adverse faţă de modificarea cererii iniţiale sub aspectul părţilor chemate în judecată şi stadiul procesual în care a fost formulată, aceasta nu mai poate fi primită iar cererea privind introducerea în cauză a Ministerului Administraţiei şi Internelor, în calitate de reclamant, a fost respinsă întrucât această calitate în proces o dobândeşte doar partea care a învestit instanţa cu o cerere introductivă, neputându-i-se substitui manifestarea de voinţă pe plan procesual de către o altă parte, respectiv prin cererea de chemare în judecată reclamantul să ceară citarea în cauză, în aceeaşi calitate, a unei alte persoane care nu a promovat acţiunea.

Pe de altă parte, participarea altor persoane la proces, în calitate de părţi, în afara cadrului stabilit prin cererea de chemare în judecată, se poate realiza doar într-una din formele prevăzute de Codul de procedură civilă la art. 49-66, care nu sunt incidente în cauză.

Astfel, arătarea titularului dreptului, potrivit art. 64 C.p.civ. poate fi realizată doar de către pârât iar dispoziţiile Lg. 213/1998 care cuprindea, la art. 12 alin. 4, anumite particularităţi ale acestei forme de intervenţie în cazul litigiilor referitoare la bunuri proprietate publică (nedistingându-se între poziţia procesuală a celui căruia i-a fost dat în administrare bunul şi care avea obligaţia de a arăta cine este titularul dreptului de proprietate) au fost abrogate prin Lg. nr. 71/2011, devenind incidente dispoziţiile din Codul civil intrat în vigoare, analizate mai jos.

Observând actele şi lucrările dosarului în raport de cele două excepţii invocate de pârâţi, asupra cărora instanţa a rămas în pronunţare, cu prioritate, potrivit art. 137 alin. 1 C.p.civ. şi ţinând seama de caracterul şi efectele pe care acestea le produc în cadrul procesului, se constată următoarele:

 Prin acţiunea formulată, reclamantul  IJJ a chemat în judecată pe pârâţii  Primăria oraşului N şi Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară G, solicitând ca prin sentinţa  ce  se  va pronunţa să se constatate că terenul în suprafaţă de 50,005 mp face parte din domeniul public al statului, să se constate că Statul Român este proprietar, Ministerul Administraţiei şi Internelor prin IJJ  Gorj are un drept de administrare  operativ asupra imobilului respectiv, să fie obligată pârâta Primăria oraşului N să lase în proprietate posesia terenului mai sus menţionat, situat în punctul „Vaca” din Staţiunea R.

În drept, în raport de primele două capete de cerere, instanţa reţine că, potrivit art. 111 C.p.civ., partea care are interes poate să facă cerere pentru constatarea existenţei sau neexistenţei unui drept. Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului.

Potrivit celor reglementate de acest text de lege, pentru exercitarea acţiunii în constatare, este necesar a fi îndeplinite  cumulativ următoarele condiţii: partea să nu poată cere realizarea dreptului, să fie justificat un interes şi prin acţiune să nu se urmărească constatarea existenţei sau  inexistenţei unei stări de fapt.

Conţinutul art.111 C.proc.civ. determină principiul subsidiarităţii  acţiunii în constatare, în raport cu  acţiunea în realizare, cu toate consecinţele ce decurg  din regimul juridic distinct  al  celor  două acţiuni.

În speţă, chiar dacă reclamantul poate justifica un interes, prin prisma faptului că ar avea un drept asupra terenului, dezmembrământ al dreptului de proprietate ce ar aparţine Statului Român, acesta are la îndemână acţiunea în realizare pentru apărarea dreptului de administrare invocat, asemănătoare acţiunii în revendicare, deci o acţiune reală, în cadrul căreia se poate verifica caracterul inalienabil, imprescriptibil şi insesizabil al bunurilor în litigiu precum şi existenţa în patrimoniul reclamantului a dreptului său de administrare, dobândit printr-un act administrativ de constituire sau de transfer.

Astfel, potrivit dispoziţiilor din Codul civil (art. 866-870), aplicabile potrivit art. 6 alin. 6 C.civ., drepturile reale corespunzătoare proprietăţii publice sunt dreptul de administrare, dreptul de concesiune şi dreptul de folosinţă cu titlu gratuit.

Dreptul de administrare se constituie prin hotărâre a Guvernului, a consiliului judeţean sau, după caz, a consiliului local.

Apărarea în justiţie a dreptului de administrare revine titularului dreptului, dispoziţiile art. 696 alin. (1) aplicându-se în mod corespunzător, în sensul că acţiunea poate fi intentată împotriva oricărei persoane care împiedică exercitarea dreptului, chiar şi a proprietarului terenului, dreptul la acţiune fiind imprescriptibil.

În consecinţă, în raport de caracterul subsidiar al acţiunii în constatare faţă de acţiunea în realizare, prima apare ca fiind inadmisibilă, excepţia invocată de cele două pârâte urmând a fi admisă.

În ceea ce priveşte calitatea procesuală pasivă, instanţa va admite şi excepţiile invocate de cei doi pârâţi, Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi Primăria Oraşului N, raportat la cel de-al treilea capăt de cerere, privind obligarea la a lăsa în proprietate posesia terenului în litigiu, ţinând seama de faptul că poate fi subiect pasiv în raportul juridic dedus judecăţii cel faţă de care se poate realiza interesul reclamantului.

Astfel, pe de o parte se reţine că pârâtul OCPI G nu are calitate procesuală pasivă, neexercitând o posesie nelegitimă şi neinvocând un drept propriu asupra terenului în litigiu, atribuţiile acestuia exercitându-se în baza şi în limitele Lg. nr. 7/1996 şi a regulamentelor aprobate potrivit art. 5 din aceasta.

Pe de altă parte, pârâta Primăria Oraşului N reprezintă, potrivit art. 77 din Lg. nr. 215/2001 structură funcţională cu activitate permanentă, constituită din primarul, viceprimarul, secretarul unităţii administrativ-teritoriale şi aparatul de specialitate al primarului, fără personalitate juridică.

Sub acelaşi aspect, art. 21 din lege arată că unităţile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscală şi ale conturilor deschise la unităţile teritoriale de trezorerie, precum şi la unităţile bancare. Unităţile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparţin domeniului public şi privat în care acestea sunt parte, precum şi din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condiţiile legii.

Se deduce astfel că Primăria nu are personalitate juridică pentru a avea calitate de parte în judecată, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 41 alin. 1 C.p.civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite excepţia inadmisibilităţii acţiunii.

Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor OCPI G şi Primăria oraşului N.

 Respinge acţiunea  formulată de reclamantul IJJ cu sediul în ….., în contradictoriu cu pârâţii Primăria oraşului N  cu sediul în …. şi Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară G cu sediul în …...

 Cu recurs, în 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică din 09 Aprilie 2013.

Preşedinte,

 Grefier,

Domenii speta

Spete similare