Reziliere contract

Dosar nr. 17005/271/2009

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA ORADEA

SECŢIA CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ NR.1578/2011

Şedinţa publică de la 10 Februarie 2011

Completul compus din:

PREŞEDINTE -LORELEY EMESE MIREA

GREFIER- FELICIA SANDOR

Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamant C.E. şi pe pârât F.T.M., având ca obiect reziliere contract.

 La apelul nominal făcut în şedinţa publică nu se prezintă nimeni.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier , după care:

Se constată faptul că fondul cauzei a fost dezbătut în şedinţa publică din 27.01.2011, când părţile au pus concluzii pe fond, concluzii ce au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată , încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanţa în vederea deliberării şi pentru a da posibilitatea părţilor să depună la dosar concluzii scrise,  a amânat pronunţarea la data de 03.02.2011, dată la care s-a amânat pronunţarea  la data de 10.02.2011, dată care s-a pronunţat prezenta hotărâre.

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

1.Cererea de chemare în judecată 

 Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Oradea, sub nr.178005 la data de 16.10.2009, reclamanta C.E. în contradicotiu cu  pe pârâta F.T.M. a solicitat instanţei rezoluţiunea contractului de donaţie cu sarcină de  întreţinere  autentificat prin incheierea nr.55/15.01.2003 încheiat între părţi, restabilirea situaţiei anterioare prin înscrierea dreptului reclamantei asupra imobilului proprietatea sa apartamentul nr.29 situat in Oradea, b-dul Ştefan cel Mare nr.124, bl.D1, înscris in CF individual 78253 Oradea cu nr top.5089/10/29, cu cheltuieli de judecată.

In motivarea cererii reclamanta a arătat că a încheiat contractul de donaţiune cu sarcina întreţinerii autentificat sub nr.55/15.01.2003 iar potrivit acestui contract pârâta avea obligaţia de a-i asigura în schimbul apartamentului din Oradea, b-dul Ştefan cel Mare nr.124, bl.D1, ap.29, jud.Bihor întreţinerea pentru tot restul vieţii, respectiv toate cele necesare traiului-alimente, îmbrăcăminte, cheltuieli pentru încălzire în timpul iernii, în caz de boală asistenţă medicală şi medicamente iar la deces înmormântare cu cinstea cuvenită.

Cu privire la circumstanţele incheierii contractului reclamanta arată că a fost amăgită insă promisiunile făcute nu au fost îndeplinite, ulterior reclamanta fiind determinată să-şi stabilească domiciliul de la Bucureşti la Oradea iar mai apoi a incheiat contractul de donaţie cu clauză de întreţinere, insă după încheierii actului a fost neglijată.

Se mai arată că prin decizia civilă nr.935/2009 R a Curţii de Apel Oradea pronunţată in dosarul nr.9425/271/2006 s-a admis recursul declarat de recurenta F. T. impotriva deciziei civile nr.499/A/2008 a Tribunalului Bihor pe care a modificat-o in totalitate în sensul că a respind in totalitate apelul declarat de apelanta C.E. si a păstrat in totalitate sentinţa civilă nr.478/2008 a Judecătoriei Oradea. Se arată că a fost sesizată şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului cu privire la această soluţie.

Se susţine că după rămânerea irevocabilă a hotărârii pârâta a continuat atitudinea de sfidare a reclamantei şi i-a oferit prin intermediar un ajutor lunar de 100 lei, pe care însă nu il poate accepta având vârsta de 90 de ani şi nevoia de o intreţinere completă aşa cu e prevăzut in contract însă după toate cele intâmplate nu mai poate acorda credit pârâtei care nu doreşte să îşi respecte declaraţia ci doar să dobândească imobilul reclamantei.

In drep s-a invocat art.1020,1021 Cod Civil.

2.Intâmpinare şi Cerere reconvenţională.

Pârâta F. T. a  depus la dosarul cauzei întâmpinare (f.17-19) prin care au solicitat respingerea cererii reclamantaui ca neîntemeiată.

De asemenea acestea au formulat prin acelaşi inscris si cerere reconvenţională Prin acţiunea formulată s-a solicitat instantei să dispună în baza art.969 Cod Civil transformarea obligaţiei sale alimentare ce s-a stabilit prin contractul incheiat in 15.01.2003 intr-o sumă de bani care să reprezinte echivalentul întreţinerii pe care o datorează, cu cheltuieli de judecată.

In fapt pârâta reclamanta reconvenţională arată că  prezenta acţiune nu este altceva decât reiterarea unei acţiuni identice ce a făcut obiectul dosarului nr.9425/2006 iar prezenta acţiune s-a inaintat cu ignorarea art.1201 Cod Civil, ceea ce atrage inadmisibiltatea celei de a doua acţiuni.

Se mai arată că de fapt reclamanta a trecut sub tăcere faptul că timp de 2 ani a acceptat o novatie convenţională, primind lunar 2.000.000 rol pe lângă achitarea cheltuielilor la asociaţia de proprietari şi că in la sfârşitul acestei perioade a introdus acţiunea doar ca sa îşi justifice capriciul, de a schimba după 4 ani, persoana intreţinătorului.

Se mai invocă excepţia autorităţii de lucru judecat raportat la soluţia din dosarul nr.9425/2006 al Judecătoriei Oradea, rămasă irevocabilă in recurs.Se mai arată că până la pronunţarea deciziei din 14.05.2009 obligaţia de întreţinere a fost executată fără nici un fel de discuţiei atât în natură cât şi sub forma unei sume de bani. După ce însă s-a epuizat perioada convenită de părţi in mod convenţional de a se schimba obligaţia de intreţinere intr-o sumă de bani intr-o obligaţie alimentară a fost reactivată vechea obligaţie de întreţinere.

Pârâta invocă şi faptul că cea care refuză executarea obligaţiei este insăşi reclamanta deşi pârâta este gata să şi-o execute.

In privinţa acţiunii reconvenţionale că aceasta a fost formulată deoarece reclamanta refuză cu rea credinţă şi in mod nejustificat primirea prestaţiei din aceste motive reclamanta reconvenientă are dreptul să ceară schimbarea  modul de executare a obligaţiei, deoarece acest fapt al imposibilităţii executării obligaţiei nu ii este imputabilă.

Se invocă practica judiciară care permintă inlocuirea obligaţiei alimentare cu plata unei sume de bani când imposibilitatea executării e impunatabilă creditorului obligaţiei de intreţinere şi se arată că s-a incercat stabilirea unei sume lunate de 200 lei care să fie achitată reclamantei precum şi plata tuturor obliagaţiilor la intreţinere , care se situează intre 150 si 400 ron lunar dar aceasta a refuzat.

Se mai arată de reclamanta reconvenientă că a investit suma de 48.000.000 rol in susţinerea acestui contract prin plata cheltuielilor lunare de intreţinere ale apartamentului şi cei 2.000.000 rol lunar pentru reclamanta pârâtă recovenientă şi nu doreşte rezilierea contractului deoarece nu are nici o culpă in neexecutare, acesta fiind si motivul pentru care solicită transformarea obligaţiei sale in plata unei sume de bani.

3.Taxa de timbru

Cererea principală si cererea reconvenţională este scutită de plata taxei juridice de timbru în baza art.15 lit c din Lg.146/1997.

4.Probatoriul.Incidente procedurale.

Instanţa a încuviinţat şi administrat probele cu înscrisuri solicitate de reclamantă, in dovedirea pretentiilor sale cât si de pârâtă in dovedirea netemeiniciei cererii. De asemenea s-a incuviinţat si administrat proba cu interogatoriile părţilor, reclamanta fiind audiată cu ocazia deplasării instanţei la locul de domiciliere, având in vedere starea sa de boală şi vârsta inaintată, interogatoriul fiind consemnat separat in data de 21.06.2010 (fila 62-63 la dosar), interogatoriul pârâtei fiind administrat in sedinţa publică din 02.09.2010 (filele 82-84).De asemenea a fost incuviinţată proba cu martori, pentru reclamantă martorii B. M. audiată in sedinta publica din 27.07.2010 (f.73-74 )  M. M. audiată in sedinta publica din 02.09.2010 (f.90-91 ) iar pentru pârâtă martorii M.F.A audiată in sedinta publica din 27.07.2010 (f.75-76 )  şi F. E. audiată in sedinta publica din 02.09.2010 (f.88-89 ) .

In privinţa martorului B. M. in şedinţa publică din 02.09.2010 (f.93) instanţa a respins cererea cu audierea acesteia faţă de imprejurările a căror dovedire se urmărea şi de care nu aveau cunoştinţă direct ci din spusele reclamantei cât şi pentru interesul ce îl are în cauză

La solicitarea reclamantei instanţa a suplimentat probaţiunea cu martora B. T. audiată in şedinţa publică din 16.12.2010 în dovedirea lipsei unor garanţii morale pe care să le prezinte pârâta in executarea contractului.

Faţă de aspectele invederea in răspunsul la intâmpinare potrivit cărora (fila 56-58 la dosar) potrivit cărora acţiunea din prezentul dosar se referă doar la perioadă ulterioară pronunţării deciziei nr.935/2009 R a Curţii de Apel Oradea, pârâta prin avocat a arătat că renunţă la excepţia autorităţii de lucru judecat invocată in întâmpinare.

De asemenea faţă de cererea reconvenţională reclamanta pârâtă a arătat că se opune admiterii acesteia deoarece nu este împiedicată cu rea credinţă in executarea obligaţiei sale iar manifestările intolerabile ale acesteia au determinat o lipsă totală de incredere din partea reclamantei.

La solicitarea instanţei au fost depuse la dosar de către medicul de familie al reclamantei fişa medicală a acesteia cu necesarul de medicamente iar de către Asociaţia de Proprietari cheltuielile medii lunare ale reclamantei pe ultimul an.

Ambele părţi au formulat concluzii scrise in interiorul termenului de pronunţare.

Examinind actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele :

5.Situaţia de fapt reţinută de instanţă

În fapt potrivit inscrisurilor depuse la dosarul cauzei imobilul in litigiu repectiv apartamentul nr.22 situat in Oradea pe str.Ştefan cel Mare nr.124, bl.D1, a fost transmis de către reclamanta C.E. in calitate de donatoară către pârâta F.T.M., in calitate de donatară prin intermediul contractul de donaţiune cu sarcina intreţinerii auntentificat prin încheierea nr.55/2003 de BNP R.M.V.(filele 7 la dosar).

Prin intermediul acestui contract donatoarea a transmis donatarei nuda proprietatea asupra imobilului in litigiu, rezervându-şi uzufructul viager.Donaţia este una cu sarcini revenind donatarei obligaţia ca în schimbul nudei proprietăţi dobândite să presteze donatoarei intreţinere, respectiv să asigure toate cele necesare traiului, alimente,îmbărcăminte, cheltuieli pentru încălzire în timpul iernii, în caz de boală să asigure asistenţă medicală şi medicamente iar la deces să o inmormânteze pe reclamanta donatoare cu cinstea cuvenită suportând cheltuielile de înmormântare.

In consecinţa in baza acestui contract reclamanta a păstrat uzufructul viager asupra imobilului iar pârâta a dobândit nuda proprietare printr-o donaţie a cărei sarcină consta in intreţinerea reclamantei donatoare.

Intre părţi au apărut cu mult timp inainte de promovarea acestui proces diferende şi neinţelegeri legat de modul de executare a obligaţiei de intreţinere de pârâtă.

Astfel prin cererea de chemare in judecată introdusă in dosaru nr.9425 la data de 12.10.2006 la Judecătoria Oradea reclamanta a solicitat rezoluţiunea aceluiaşi contract de întreţinere invocându-se o serie de neregularităţi in executarea obligaţiei de întreţinere de pârâtă.Prin sentinţa civilă nr.478/2008 pronunţată in acelaşi dosar instanţa a respins cererea de chemare in judecată, reţinându-se în esenţă că intre părţi a intervenit o novaţie convenţională in sensul acceptării de către reclamantă a unei sume de bani in contul intreţinerii. Această soluţie a fost desfiinţată prin decizia civilă nr.499/A/2008 a Tribunalului Bihor prin care s-a casat sentinţa instanţei de fond şi in urma rejudecării cauzei s-a admis cererea principală, dispunându-se rezoluţiunea contractului de întreţinere.Această soluţie a fost atacată cu recurs la Curtea de Apel Oradea care prin decizia civilă nr.935/2009 a admis recursul a desfiinţat decizia decizia civilă nr.499/A/2008 a Tribunalului Bihor, a respins ca nefondat apelul şi a menţinut sentinţa civilă nr.478 din 21.01.2008 în întregime.

Pentru a pronunţa această soluţie instanţa de control judiciar a reţinut în esenţă că intre părţi a intervenit pentru o perioadă o înţelegere prin care au înlocuit vechiul raport obligaţional cu plata unei sume de bani.S-a mai reţinut insă şi faptul că după expirarea acestei perioade vechea obligaţie de întreţinere a fost reactivată având in vedere natura obligaţiei asumate şi durata sa însă a intervenit refuzul intimatei de a accepta orice ajutor din partea recurentei motiv pentru care nu s-a putut reţine culpa acesteia in neexecutarea obligaţiei.

De asemenea legat de novaţie s-a mai reţinut că ea a operat pe o perioadă de doi ani când reclamata a acceptat plata in bani iar ulterior această obligaţie şi-a recăpărat caracterul şi conţinutul stabilit in contract respectiv o obligaţie alimentară.

Relevarea tuturor aspectelor mai sus prezentate este necesară pentru a se arăta că pentru perioada de până la data de 14.05.2009, data rămânerii irevocabile a deciziei civile nr.935/2009 a Curtii de Apel de Oradea , in dosarul 9425/271/2006 nu mai poate fi pusă in discuţie neexecutarea contractului de întreţinere deoarece s-ar aduce atingere autorităţii de lucru judecat.

In consecinţă, in prezentul dosar, având in vedere caracterul alimentar si periodic al obligaţiei, ce face obiectul contractului de donaţie cu sarcina intreţinerii, instanţa va putea analiza, in prezentul cadru procesual, doar modul de executare al contractului intre data de 15.05.2009 şi până la data pronunţării prezentei hotărâri.

In fapt instanţa reţine că după pronunţarea deciziei irevocabile a Curţii de Apel Oradea nr.935 din 14.05.2009 pârâta a luat legătura cu reclamanta încercând să realizeze o inţelegere cu aceasta privind modul de executare al obligaţiei şi oferind mai multe variante, executare in natură, plata unei sume de bani sau angajarea unui asistent personal care să o ajute să îşi satisfacă nevoile zilnice, precum şi plata datoriilor la asociaţia de proprietari.După ce iniţial reclamanta a solicitat pârâtei un timp de gândire ulterior aceasta a refuzat in mod vehement orice ajutor, invocând faptul că nu mai poate avea incredere in pârâta care a neglijat-o şi a înşelat-o.Se mai reţine că prezenta acţiune a fost introdusă la 16.10.2009 adică la cinci luni de la rămânerea irevocabilă a soluţiei in primul dosar, fapt ce dovedeşte odată in plus refuzul reclamantei de a mai menţine acest raport contractual.

Pe toată această perioadă reclamanta a avut diverse probleme de sănătate, inclusiv internări medicale şi de altă natură, fiind ajutată in mod permanent de Familia B. şi de alţi vecini, fiind îngrijită corespunzător de aceştia potrivit propriilor declaraţii ale reclamantei.

De altfel reclamanta recunoaşte deschis in faţa instanţei la interogatoriul luat in data de 21.06.2010 (fila 62-63 la dosar), că nu este de acord ca pârâtă să ii mai acorde întreţinere  pentru că nu are încredere in aceasta deoarece şi-a bătut joc de ea.

Cu ocazia aceluiaşi interogatoriu reclamanta a mai arătat:”eu de la inceput când mi-am dat seaman că am greşit am incercat să reziliez contractul, am vrut să le restitui sumele pe care le-am primit, dar pârâta a refuzat spunându-mi că nu renunţă la apartament dar le-am spus că nici eu nu renunţ.”

Această afirmaţie a reclamantei relevă in mod concret şi corect situaţia relă in cauză, apartamentul in litigiu devenind mărul discordiei intre pârâtă şi reclamantă, care îşi dorea redobândirea sa considerând că a gresit incheind contractul, atitudine care nu este stăină de o anumită influenţă a vecinilor, cu precădere a familiei B.,care au ajutat-o mult cu tot ce avea nevoie,zi de zi, acordând reclamantei o atenţie deosebită.In aceste condiţii reclamanta având o susţinere reală din partea acestei familii dar şi a altor vecini, a refuzat ajutorul pârâtei, care la rândul ei şi-a manifestat foarte ferm dorinţa de a nu renunţa la contract, fapt ce a degenerat chiar în conflicte verbale intre părţi.

Desigur obligaţia de întreţinere se fundamentează pe elementul intuitu personae, respectiv increderea reciprocă intre întreţinut şi intreţinător care trebuie să existe la data încheierii contractului şi care conferă fundamentul realizării acestei obligaţii pe toată durata derulării contractului.Dacă insă acest element dispare pe parcurs datorită deteriorării relaţiilor intre părţi, contractul nu se poate desfiinţa dacă debitorul obligaţiei de întreţinere dovedeşte că a făcut toate demersurile pentru a-şi executa obligaţia.

Mai mult este evident că pârâta nu şi-a executat obligaţia de întreţinere insă această neexecutare nu îi este direct imputabilă deoarece se datorează atitudinii reclamantei care a refuzat orice intelegere cu privire la executarea obligaţiei.De fapt obligaţia de întreţinere prin natura ei nu poate fi efectiv executată dacă debitorul acesteia se loveşte de refuzul ferm al creditorul obligaţiei, or reclamanta a recunoscut fără dubiu acest refuz.

Mai mult demersurile pârâtei de a realiza o intelegere rezultă atât din declaraţiile martorilor M. F. A. (fila 75-76), care a asistat la discuţia in care pârâta a intrebat-o pe raclamantă “dacă doreşte să-i angajeze o femeie care să-i facă de mâncare, sau să ii aducă ea de mâncare, însă reclamanta a cerut timp de gândire pentru a se consulta cu familia B. dăpâ care a refuzat orice ajutor.Aceleaşi aspecte le-a relatat şi martora F. E. (f.88-89) care a fost de faţă la o reuniune de familie la pârâtă in iunie 2009, asistând la o discuţie in care pârâta a incercat să discute cu reclamanta modul in care vor continua contractul iar după timpul de gândire cerut, după o săptămână aceasta a refuzat orice ajutor.

De altfel aceste aspecte sunt dovedite si prin notificările trimise de pârâtă reclamantei din 24 iunie 2009 prin SEJ Beiuşan prin care se arată că faţă de soluţia pronunţată de instanţă se impune clarificarea poziţiei sale faţă de modalitatea de executare a contractului oferindu-se mai multe soluţii de compromis, respectiv achitarea tuturor taxelor şi impozitelor in continuare, plata cheltuielilor lunare de întreţinere a imobilului, achitarea unei sume luare de 200 lei.(f.33 La dosar).Răspunsul scris al reclamantei prin avocat (fila 34) a fost de refuz categoric faţă de vârsta reclamantei şi fiind considerată revoltătoare.

De asemenea pârâta a făcut demersuri atât verbal cât şi in scris (f.29 la dosar) pentru a putea plăti cheltuielile de întreţinere cu apartamentul însă toate acestea au atras un imens scandal, relatat şi de martorul Florea Elisabeta (f.88-89),in care familia B. şi pârâta îşi disputau aprig dreptul de a plăti cheltuielile de întreţinere ale reclamantei.In final aceste cheltuieli au fost achitate de familia B.in baza unei procuri emise de reclamantă care a refuzat categoric ca aceste plăţă să fie făcute de altcineva, in aceste condiţii pârâta nu a mai putut achita acesta sume, deşi a făcut toate demersurile care i-au stat in putinţă, dovedind in mod neechivoc că doreşte menţinerea contractului, chiar impotriva voinţei reclamantei.

Faţă de aceste împrejurări instanţa va reţine că neexecutarea obligaţiei de întreţinere nu ii poate fi imputabilă .

Pe de altă parte se reţine că reclamanta îşi contruieşte întreaga probaţiune pe faptul că deşi a existat un refuz al reclamantei de a primi executarea obligaţiei acest refuz este unul justificat deoarece nu mai poate avea incredere în pârâta care a neglijat-o şi a umilit-o, nu a vizitat-o, nu a căutat-o la spital, iar faptul că e in viaţă se datorează familiei B.

În acest sens martorul B.T. a arătat că deşi reclamanta a fost dusă de trei ori la spital in anul 2009 şi 2010 de familia B, pârâta nu a vizitat-o deloc.Faţă de cele relatate de martor intrebată fiind pârâta cu ocazia interogatoriului luat despre aceste aspect a arătat că a avut cunoştintă de starea de boală a reclamantei cât şi de internarea sa, a dat telefoane la mai mult spitale până a aflat unde se află aceasta însă i s-au refuzat informaţiile.De asemenea martorul a mai vorbit despre un telefon smuls din priză si de un capac de WC luat de pârâtă din casa reclamantei cu menţiunea că ea le-ar fi cumpărat.Totodată martora N M (f.90-91 la dosar) prietenă cu reclamanta a relatat faptul că nu a văzut-o pe pârâtă nu o cunoaşte şi că reclamanta i s-ar fi plâns de faptul că deşi are un contract de întreţinere nu este ingrijită corespunzător, plângându-se în principal de lipsa de interes a rudelor şi nu neapărat de bani.

Punând insă in balanţă toate aceste aspecte dovedite în faţa instanţei se reţine că in fapt după un proces indelungat ce a deteriorat relaţiile dintre părţi şi a mărit tensiunile dintre ele, pârâta a făcut toate demersurile pentru a realiza o intelegere convenabilă ambelor părţi în sensul continuări raporturilor contractuale însă pârâta a refuzat.Nu s-a făcut dovada că acest refuz ar fi fost justificat de atitudinea pârâtei, el este mai degrabă unul nejustificat datorat influenţei unor persoane apropiate care au oferit mult ajutor reclamantei in ultimii ani.

De asemenea instanţa reţine că a intervenit cu siguranţă un blocaj contractual prin refuzul reclamantei de a primi intreţinerea, care totuşi i se cuvine in schimbul bunului donat, o asemenea situaţie fiind generatoare de conflicte pesonale si juridice permanente.In aceste condiţii deşi contractul este legea părţilor revine instanţei obligaţia de a găsi o soluţie echitabilă de deblocare a acestui conflict, de restabilire a echilibrului contractual şi, deşi există un refuz ferm din partea reclamantei, singura soluţie vialibilă şi echitabilă pentru deblocarea conflicutului contractual este transformrea obligaţiei de întreţinerine în plata unei sume de bani.

Este real ceea ce afirmă reclamanta că nevoia sa prioritară este intreţinerea efectivă insă in acelasi timp refuză prestarea sa de către pârâtă, având insă norocul de a fi ajutată benevol de diverşi vecini.Pentru aceste motive instanţa va transpoforma obligaţia de intreţinere in plata unei sume de bani, care să permită reclamantei să apeleze la o personă specializată care să ii ofere contra cost acest ajutor, sau chiar la persoanele care au ajutat-o benevol şi până acum având in plus posibilitatea de a-i plăti din sumele la care instanţa o va obliga pe pârâtă.

6.Soluţia instanţei pe fondul cauzei.

6.1.Cererea principală

În drept potrivit art.1020-1021 Cod Civil condiţia rezolutorie este subânţeleasă în contractele sinalagmatice când una dintre părţi nu îşi îndeplineşte  în mos culpabil obligaţia, având în vedere însă  că nu se va desfiinţa de drept contractul părţilor, cel în drept se va putea adresa instanţei solicitând desfiinţarea sa cu eventuale daune interese.

Instanţa reţine că nu sunt îndeplinite condiţiile rezoluţiunii judiciare a  contractului de donaţiune cu sarcina intreţinerii auntentificat prin încheierea nr.55/2003 de BNP R.M.V.încheiat între părţi, având în vedere faptul că pârâta nu şi-au executat obligaţia asumată în contract, nu din culpă proprie, ci datorită culpei reclamantei, care a refuzat în mod categoric executarea obligaţiei şi beneficiul prestaţiei de întreţinere.

Nu este îndeplinită astfel una din condiţiile esenţiale a rezoluţiunii judiciare şi anume neexecutarea culpabilă a obligaţiei de către una din părţi, respectiv pârâtă,  instanţa neputând reţine în sarcina pârâtei o culpă în neexecutare ci doar o neexecutare rezultată dintr-un refuz ferm al creditorului obligaţiei.

Pentru aceste motive în baza art.1020-1021 Cod Civil si art.969 Cod Civil instanţa va respinge cererea principală conform dispozitivului.

O asemenea soluţie a fost in mod constant consacrată de practica judiciară, astfel pentru asigurarea unei practici judiciare unitare Tribunalul Suprem a decis prin decizia de îndrumare din 26 decembrie 1987 s-a statuat că:” dacă obligaţia de înreţinere nu poate fi executată din culpa creditorului întreţinerii, acţiunea acestuia în rezoluţiunea contractului urmează a fi  respinsă, afară de cazul în care debitorul este de acord cu desfiinţarea contractului, situaţie in care el este îndreptăţit la a obţine întoarcerea valorii întreţinerii dată creditorului, care redobândeşte bunul.”In cazul concret însă nu s-a realizat un asemenea acord.

Aceeaşi practică a fost menţinută şi in prezent in practica Curţii de Apel Bucureşti in decizia 2758 din 17 decembrie 2003 statuându-se că un incident izolat nu este suficient pentru a motiva refuzul ulterior al reclamantei de a primi întreţinerea iar faţă de acest refuz nu sunt îndeplinite condiţiile art.1020 Cod Civil pentru a se putea pronunţa rezoluţiunea.

În acelaşi sens prin decizia civilă nr.687 din 08 octombrie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti s-a reţinut că „refuzul reclamantei de a i se presta în continuare întreţinerea prin neintroducerea în locuinţă, nu operează în favoarea reclamantei ci în defavoarea acesteia iar caracterul alimentar al obligaţiei cât şi imposibilitatea acordării unui termen de graţie pentru debitor, nu exclude aprecierea oportunităţii rezoluţiunii judiciare, oportunitate ce nu operează de plano nici chiar în cazul unei anumite neexecutări culpabile a obligaţiei ci ea trebuie apreciată de la caz la caz de instanţă.

6.2.Soluţia asupra cererii reconvenţionale.

Prin cererea reconvenţională pârâta reclamantă reconvenientă a solicitat ca instanţă  să dispună în baza art.969 Cod Civil transformarea obligaţiei sale alimentare ce s-a stabilit prin contractul incheiat in 15.01.2003 intr-o sumă de bani care să reprezinte echivalentul întreţinerii pe care o datorează, faţă de refuzul pârâtei de a primi executarea in natură a obligaţiei.

Se reţine că  există o regulă generală potrivit căreia instanţa nu poate interveni şi modifica obligaţiile stabilite de părţi prin acordul lor de voinţă, art.969 Cod Civil consacrând principiul potrivit căruia contractul este legea părţilor iar această lege nu poate fi modificată de nimeni, nici măcar de judecător.

Cu toate acestea există situaţii de excepţii în care instanţa este obligată să ia măsurile potrivite pentru a restabilii un echilibru contractual iremediabil distrus, reaşezând părţile intr-o poziţie care să confere fiecăreia o satisfacţie echitabilă.

In aceste condiţii respingerea de plano a acţiunii principale şi menţinerea contractului în forma iniţială pe lângă faptul că ar menţine tensiunea şi imposibilitatea executării şi pe viitor a prestaţiilor din cauza conflictului actual, nu ar oferi nici reclamantei o contraprestaţie pentru bunul donat, inechitate ce nu poate fi permisă de instanţă.

Pentru aceste motive, aşa cum s-a reţinut şi in starea de fapt analizată, instanţa constată că singura modalitate de a restabili echilibrul contractual si caracterul echitabil al prestaţiilor, de a conferii pe viitor o efectivitate a executării contractului, a cărui rezoluţiune nu s-a pronunţat, este aceea a transformării obligaţiei de întreţinere, respectiv de a face intr-o obligaţie de a da, si anume de a achita lunar reclamantei pârâtă reconvenientă o sumă de bani satisfăcătoare, care să ii permită asigurarea tuturor celor necesare traiului de zi cu zi inclusiv angajarea unei persoane de încredere care să ii presteze întreţinere.

Pentru aceste motive, datorită şi refuzului ferm al pârâtei reclamante reconveniente de a primi executarea în natură a obligaţiei alimentare din partea pârâtei, refuz ce se perpetuează de o  perioadă relativ îndelungată punând in imposibilitatea debitorul de a-şi executa propria obligaţie instanţa va admite cererea reconvenţională potrivit dispozitivului.

La stabilirea sumei de bani necesară întreţinerii instanţa a avut in vedere atât vârsta avansată, starea de boală, respectiv in prezent paralizia persoanei care impune ingrijirea sa permanentă din parte unui terţ, cât şi necesarul de medicamente, aşa cum rezultă din fişa de consultaţie medicală, luând in calcul şi toate gratuităţile de care beneficiază în calitate de membru al Asociaţiilor Deportaţilor si Victimele Oprimării Comuniste Bihor (fila 97 la dosar), cheltuielile lunare cu întreţinerea locuinţei, respectiv cheltuielile comune la asociaţia de proprietari, care se cifrează la o medie 145,78 lei pe an potrivit adeverintei nr.2/12.01.2011 emisă de Asociaţia de Proprietari Theodor Speranţia (fila 119 la dosar), de asemenea se ia in calcul la stabilirea acestei sume, cheltuiala lunară necesară pentru alte cheltuieli aferente utilizării imobilului pentru energie electrică, tv-cablu precum şi cele cu hrana zilnică necesară pentru o persoană bolnavă.

In consecinţă instanţa va constata  imposibilitatea executării in natură a obligaţiei de intreţinere, faţă de opoziţia fermă a creditoarei acestei obligaţii, motiv pentru care va dispune inlocuirea executării in natură a obligaţiei de intreţinere aşa cum a fost ea asumată prin contractul de donaţie cu sarcina de întreţinere autentificat prin incheierea nr.55 din 15.01.2003 de BNP R M V, cu obligaţia de plată a unei sume de bani lunare in cuantum de 1000 lei in contul intreţinerii, sumă ce se va achita de pârâta reclamantă reconvenientă F.T.M.către reclamanta pârâtă reconvenientă C.E., de la data pronunţării hotărârii, mai precis incepând cu luna martie 2011.

De asemenea s-a dovedit că executarea obligaţiei de întreţinere nu s-a realizat pe tot parcursul derulării procesului şi nici anterior acestei date, respectiv 15 mai 2009, ceea ce impune pentru restabilirea echilibrului prestaţiilor obligarea pârâtei la achitarea sumelor aferente intreţinerii şi pentru trecut.

Pentru aceste motive in contul aceleiaşi intreţineri pârâta reclamantă reconvenientă F.T.M.va achita către reclamanta pârâtă reconvenientă C.E., suma de 1000 lei lunar pentru perioada iunie 2009-februarie 2011, respectiv 20.000 lei in total pentru prestaţia datorată in trecut.

Instanţa va menţine însă obligaţia asumată de donatară in contractul de donaţie cu sarcina de întreţinere autentificat prin incheierea nr.55 din 15.01.2003 de BNP R.M.V.privind înmormântarea cu cinstea cuvenită şi suportarea cheltuielilor de înmormântare, in cazul decesului donatoarei, obligaţie care poate fi şi trebuie executată de pârâta reclamantă reconvenientă in momentul în care va interveni acest eveniment viitor.

Pentru a pronunţa această soluţie asupra cererii reconvenţionale instanţa a avut în vedere pe lângă practica judiciară existentă şi rationamentul de principiu al Curţii EDO aplicat in interpretarea art.6 al Convenţiei în cauza Raicu c României, reluat şi in alte cauze, in care s-a arătat că „ nu se pot atenua vechi  prejudicii creindu-se alte noi sau pagube disproporţionate” reprezentanţii statului, inclusiv instanţa de judecată, având obligaţia de a verifica dacă există o privare de proprietate sau de drept şi de a asigura celui privat de dreptul său o satisfacţie echitabilă.

8.Cheltuieli de judecată

În baza art.274 Cod de procedură civilă văzând căderea îm pretenţii a reclamantei şi culpa sa procesuală in promovarea prezentei acţiuni o va olbliga la plata cheltuielilor de judecata către pârâtă reclamantă reconvenientă la in cuantum de 1500 lei reprezentând onorar avocat ales Doina Lupea dovedit cu chitanţa nr.89 din 23.02.2010, depus la dosar. Va respinge cererea de acordare a cheltuieli de judecată formulată de reclamanta pârâtă reconventientă faţă de căderea sa în pretenţii.

.

. PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge ca neintemeiată cererea formulata de reclamanta C.E., cu domiciliul in Oradea, b-dul Ştefan cel Mare nr.124, bl.D1, ap.29, jud.Bihor, în contradictoriu cu pârâta F.T.M.cu domiciliul in Oradea, b-dul Ştefan cel Mare nr.124, bl.D1, ap.22, jud.Bihor.

Admite in parte cererea reconvenţională formulată de pârâta reclamantă reconvenientă F.T.M. în contradictoriu cu reclamanta pârâtă reconvenientă C.E.

Constată imposibilitatea executării in natură a obligaţiei de intreţinere, faţă de opoziţia fermă a creditoarei acestei obligaţii, motiv pentru care dispune inlocuirea executării in natură a obligaţiei de intreţinere aşa cum a fost ea asumată prin contractul de donaţie cu sarcina de întreţinere autentificat prin incheierea nr.55 din 15.01.2003 de BNP Radu M V, cu obligaţia de plată a unei sume de bani lunare in cuantum de 1000 lei in contul intreţinerii, sumă ce se va achita de pârâta reclamantă reconvenientă F.T.M. către reclamanta pârâtă reconvenientă C.E., de la data pronunţării hotărârii, mai precis incepând cu luna martie 2011.

De asemenea in contul aceleiaşi intreţineri pârâta reclamantă reconvenientă F.T.M. va achita către reclamanta pârâtă reconvenientă C.E., suma de 1000 lei lunar pentru perioada iunie 2009-februarie 2011, respectiv 20.000 lei in total pentru prestaţia datorată in trecut.

Menţine obligaţia asumată de donatară in contractul de donaţie cu sarcina de întreţinere autentificat prin incheierea nr.55 din 15.01.2003 de BNP R.M.V. privind înmormântarea cu cinstea cuvenită şi suportarea cheltuielilor de înmormântare, in cazul decesului donatoarei.

Respinge cererea de acordare a cheltuieli de judecată formulată de reclamanta pârâtă reconventientă.

Obligă reclamanta pârâtă reconventientă la plata către pârâtă reclamantă reconvenientă la cheltuielilor de judecată in cuantum de 1500 lei reprezentând onorar avocat.

Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 10.02.2011.

PREŞEDINTE GREFIER

MIREA LORELEY EMESE ŞANDOR FELICIA

red. jud. M.L.E.

Ş.F./4ex./04.03.2011 -2 com./04.03.2011

-C.E.

-FOTACHE TEODORA

Domenii speta

Spete similare