Nerespectarea hotărârilor judecătoreşti (art. 271 al. 2 C.p).

Dosar nr. 2497/280/2008

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA PITEŞTI

SECTIA PENALĂ

SENTINŢĂ PENALĂ Nr. 169

Şedinţa publică de la 26 Ianuarie 2009

Completul compus din:

PREŞEDINTE Ionuţ Scarlat-Comanescu

Grefier Eliza Savu

Parchetul de pe lângă Judecătoria Piteşti este reprezentat prin procuror Simona Ţuca.

Pe rol judecarea cauzei penale privind pe inculpaţii I.G., I.E. şi pe parte vătămată T.G. având ca obiect nerespectarea hotărârilor judecătoreşti (art. 271 al. 2 C.p).

La apelul nominal făcut în şedinţa publică nu au răspuns părţile.

Procedura legal îndeplinită fără citarea părţilor.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanţei că dezbaterile asupra fondului au avut loc în şedinţa din data de 19.01.2009, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta sentinţă.

INSTANŢA

Constată că la data de 09.10.2007 a fost înregistrată plângerea formulată de către petenta T.G. împotriva ordonanţei nr. 2038/P/2006 din data de 26.06.2007 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Piteşti,  prin care în temeiul art. 262. pct. 2 lit. a C.p.p, rap. la art. 11 pct. 1 lit. b C.p.p, art. 10 lit.b1 C.p.p şi art. 181 C.p, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuiţilor I.G. si I.E.,  cercetaţi sub aspectul săv.inf.prev.de art.271 alin. 2 C.p, pe considerentul că fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni şi li s-a aplicat acestora câte o sancţiune cu caracter administrativ constând în amendă în cuantum de câte 1000 RON.

Prin s.p 527/13.03.2008 pronunţată de Judecătoria Piteşti,  în baza art. 38 C.p.p a fost disjunsă plângerea formulată de către petentă, iar în baza art. 2781 alin.8 lit. c C.p.p a fost admisă plângerea, desfiinţată ordonanţa atacată şi reţinută cauza spre judecare pe fond cu privire la  inf.prev. de art. 271 alin. 2 C.p, intimaţii I.G. si I.E. dobândind calitatea de inculpaţi,  iar petenta de parte vătămată.

Este de precizat că prin aceeaşi sentinţă, în baza art. 2781 alin.8 lit. a C.p.p a fost respinsă plângerea formulată de către intimaţi împotriva ordonanţei atacate, iar Tribunalul Argeş a respins recursul formulat de către aceştia împotriva sentinţei.

La termenul de judecată din data de 01.09.2008, partea vătămată T.G. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 3000 lei reprezentând lipsa de folosinţă a terenului ocupat de către inculpaţi.

La termenul de judecată din data de 10.11.2008, instanţa a procedat la  audierea părţii vătămate conform. art. 326 C.p.p. şi la interogarea inculpatilor conform art. 323 C.p.p..

Partea vătămată a precizat că în luna aprilie 2002, inculpaţii au desfiinţat gardul proprietaţii sale şi i-au ocupat o suprafaţă de 110 mp, prin desfiinţarea gardului şi tăierea prunilor de pe această suprafaţă, după care au edificat un nou gard.

Inculpatul I.G. a susţinut că nu s-a opus executării silite în anul 2002,  că a respectat indicaţiile executorului judecătoresc I.C. şi a mutat gardul, deşi a constatat că are o suprafaţă mai mică cu 44 mp faţă de menţiunile din cuprinsul Cărtii funciare, iar ulterior nu a mai mutat gardul.

Din declaraţia inculpatei I.E, reiese că  demolarea gardului a fost realizată la data de 26.04.2002 în urma executării silite şi că în prezent gardul se află tot pe acel aliniament, neprocedându-se la demolarea sa sau construirea altui gard.

Instanţa a încuviinţat probele cu  înscrisuri şi testimoniale  solicitate de către părţi, inclusiv  completarea raportului de expertiză efectuat de expertul tehnic judiciar B.P. în faza de urmărire penală, având ca obiectiv evaluarea lipsei de folosinţă  pe terenul ocupat de către inculpaţi şi c/val. stricăciunilor aduse terenului ( pomii tăiaţi, etc.) prin acţiunea inculpatilor, probă propusă de către partea vătămată.

Astfel, părţile au depus la dosarul cauzei înscrisuri cu privire la situaţia juridică a terenului în litigiu.

La termenul de judecată din data de 08.12.2008, au fost audiaţi conform art. 327 C.p.p martorii B.I. şi T.G.  în legătură cu modalitatea în care au perceput  împrejurările în care a fost edificat gardul care delimitează suprafeţele de teren aparţinând părţilor.

Din depozitia martorului B.I., reiese că partea vătămată i-a încredinţat în arendă terenul în litigiu în perioada 1989-2004, cu menţiunea că terenul a fost cumpărat de către inculpaţi de la numitul Popescu,  fiind împrejmuit cu un gard din plasă de sârmă edificat de către P..

În anul 2006, inculpaţii au desfiinţat gardul de sârmă care delimita terenurile părţilor şi l-au mutat circa 7 m în interiorul terenului părţii vătămate, odată cu desfiinţarea gardului de sârmă fiind distrus şi rândul de pruni aflat pe teren.

Martorul apreciază că inculpaţii au ocupat din terenul părţii vătămate o suprafaţă în lungime de  circa 7-8 m şi lăţime de circa 21-23 m,  iar ocuparea actuală a terenului s-a realizat cu aproximaţie pe acelaşi amplasament, nefiind de faţă la edificarea în anul 2006 a gardului nou.

Din depoziţia martorului T.G., reiese că a asistat în cursul anului 2002, la punerea în executare a unei sentinţe civile definitive de către executorul judecătoresc, iniţial fiind pusă în posesie partea vătămată, iar la un interval de 2-3 zile, s-a prezentat din nou executorul judecătoresc pentru a verifica respectarea obligaţiilor de către inculpaţi. Ulterior, inculpaţii au edificat un gard din plasă de sârmă pe stâlpi de ciment, pe amplasamentul trasat de executorul judecătoresc, iar până în prezent gardul nu a mai fost mutat şi nu au fost tăiaţi pruni de pe terenul în litigiu.

În cauză au mai fost audiaţi şi martorii Z.M.M. si S.M. la termenul de judecată din data de 19.01.2009.

Astfel,  martorul Z.M.M., a susţinut că cunoaşte  foarte bine circuitul juridic al terenului în litigiu,  cu menţiunea că înainte de anul 1990 terenul a fost colectivizat aflându-se în patrimoniul CAP, iar după anul 1990, i-a fost reconstituit părţii vătămate dreptul de proprietate asupra suprafeţei de 5000 mp în pct.” La cimitir”, în baza Legii 18/1991.

Familia părţii vătămate a folosit efectiv  şi cultivat terenul cu cereale, iar după circa 9 ani de posesie a terenului, inculpaţii au ocupat o portiune pe o lăţime de circa 8-9 m şi o lungime de circa 14-15m,  în sensul că au mutat gardul din plasă de sârmă şi şpalieri din beton de pe vechiul amplasament situat în apropierea unei magazii ce le aparţine în interiorul suprafeţei  aparţinând părţii vătămate,  situaţie care se menţine şi în prezent.

Din depozitia martorului S.M., reiese că nu cunoaşte circuitul juridic al terenului în litigiu, însă a asistat la executarea unei sentinte civile irevocabile de către executorul judecătoresc, aflându-se întâmplător în cimitirul din apropierea terenului. Gardul din plasă de sârmă cu bulumaci de ciment a fost dărâmat, iar executorul judecătoresc  le-a indicat  părţilor locul în care trebuia să fie amplasat noul gard,  fiind fixaţi ţârusi în acest sens în interiorul terenului  inculpatilor.

Distanţa dintre o magazie a inculpaţilor şi stâlpul indicat de către executor ca reper pentru noul amplasament o apreciază la circa 6 m, cu precizarea că martorul a asistat decât la indicarea ca punct de reper şi nu cunoaşte dacă în aceeaşi zi gardul a fost mutat în totalitate.

Deşi s-a deplasat  ulterior în mod regulat în cimitir, nu a fost atent la detaliul dacă gardul a fost mutat definitiv în interiorul terenului inculpaţilor,  însă în urmă cu circa 2 ani,  fiind solicitat de către inculpatul I.G. să asiste la efectuarea unor măsurători specifice a terenului de către expert, a constatat că gardul era construit pe amplasamentul indicat de către executorul judecătoresc, iar pe terenurile părţilor nu există pomi fructiferi.

La acelaşi termen de judecată, partea vătămată a renunţat la proba  cu suplimentul de  expertiză în vederea evaluării lipsei de folosinţă a terenului ocupat de către inculpaţi şi stabilirii c/val. stricăciunilor aduse terenului.

Din probatoriul administrat în faza de urmărire penală şi pe parcursul cercetării judecătoreşti s-a stabilit următoarea situaţie de fapt:

Conform sentinţei civile nr. 14579/22.12.2000 pronunţată de Judecătoria Piteşti rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 417/27.02.2002 a Curţii de Apel Piteşti,  a fost admisă acţiunea principală formulată de către reclamanta T.G. împotriva pârâţilor I.G.si I.E.  în sensul că au fost obligati pârâţii să lase  reclamantei în deplină proprietate şi posesie suprafaţa de 272,8 m.p, teren situat  pe raza com. Stefăneşti, judeţul Argeş, în pct. „ La cimitir” având ca vecini : la N- teren proprietate pârâţi, la S- rest proprietate reclamanţi, la E- Cimitir şi la V- proprietate M.M..

De asemenea, pârâţii au fost obligaţi să-şi mute gardul edificat din laţi şi ulucă, construit în interiorul proprietaţii reclamanţilor, iar în caz de refuz al acestora a autorizat pe reclamantă să efectueze lucrarea pe cheltuiala pârâţilor, care au mai fost obligaţi să plătească reclamantei despăgubiri civile reprezentând lipsa de folosinţă a terenului ocupat, evaluată la suma de 2.400.000 lei ROL.

Se menţionează în considerentele sentinţei civile că reclamantei i s-a reconstituit dreptul de proprietate conform Legii Fondului Funciar şi a intrat în posesia terenului,  şi-a exercitat toate prerogativele de proprietar până la data de 15.03.2000, când pârâţii în mod abuziv au ocupat o parte a acestuia ( 285 mp), pe care l-au delimitat cu gard şi l-au înglobat la proprietatea lor.

Expertizele efectuate la faţa locului de către experţi au concluzionat că terenul în litigiu aparţine reclamantei, care a făcut  dovada proprietaţii terenului revendicat, conform titlului de proprietate nr. 33804/01.12.1993.

Executarea hotărârii judecătoreşti definitive a fost realizată de către executorul judecătoresc I.C., conform proceselor verbale ataşate la dosarul de urmărire penală ( filele 19-21).

Astfel, la data de 26.04.2002,  partea vătămată a fost pusă în posesie în mod efectiv de către executorul judecătoresc asupra terenului de 272,8 mp cu vecinătăţile indicate în cuprinsul sentinţei, după identificare şi jalonare, punându-se în vedere inculpatului I.G. să-şi retragă, gardul edificat din laţi şi ulucă construit în interiorul proprietaţii părţii vătamate, acesta obligându-se ca până la data de 29.04.2002 să-şi retragă gardul.

Conform procesului verbal din data de 29.04.2002,  inculpatul a ridicat gardul edificat din laţi şi ulucă construit pe terenul în litigiu aparţinând părţii vătămate.

De asemenea, procesul verbal din data de 09.05.2002, atestă că în urma verificării actelor din dosar şi după punerea în posesie în mod efectiv, executorul judecătoresc a constatat că  inculpaţii în calitate de debitori sunt obligaţi la plata unor sume de bani cu titlu de cheltuieli de judecată, cheltuieli de executare şi lipsa de folosinţă a terenului.

Partea vătămată deţine o suprafaţă totală de 6200 mp pe raza oraşului Stefăneşti, pentru care i-a fost reconstituit dreptul de proprietate în baza Legii 18/1991, în calitate de moştenitoare a defunctului G.C.,  terenul aflându-se în continuarea terenului deţinut de către inculpaţi în pct. „La cimitir” şi cu care se învecinează pe latura de N,  inculpaţii dobândind terenul prin intermediul unui contract de vânzare cumpărare încheiat în anul 1998, autentificat la Biroul Notarului Public M.C.F., şi transcris sub nr. 4033/20.05.1998 la Grefa Judecătoriei Piteşti .

Deşi s-a procedat la punerea în executare în mod efectiv a sentintei civile  definitive şi irevocabile de către executorul judecătoresc,  ulterior inculpaţii au ocupat din nou suprafaţa de teren pe care partea vătămată a fost pusă în posesie de către executor.

În faza de urmărire penală a fost întocmit un raport de expertiză tehnică judiciară de către expertul tehnic B.P., concluzionându-se că  limitele proprietaţii inculpaţilor menţionate în contractul de vânzare cumpărare nr. 9665/1998 sunt N- uliţă acces ( către fostul CAP), E- cimitir, S- T.I., V- M.E.,  iar limitele proprietăţii aparţinând partii vătămate şi soţului acesteia, T.I., potrivit titlului de proprietate nr. 33804/1993, sunt: N- P.-I., E- M.M., S- canal colector, V- T.A.,  cu menţiunea că limita dintre proprietăţile părţilor se afla la 73,70 m S faţă de uliţa de acces ce duce la fostul sediu CAP, iar împrejmuirea inculpaţilor a fost modificată pe segmentele  61-6 şi 6-5, producând un prejudiciu de 109,10 mp,  iar prin acţiunile inculpatului s-a produs încălcarea proprietaţii părţii vătămate şi nu s-a respectat sentinta civilă nr. 14579/22.12.2000 pronunţată de Judecătoria Piteşti.

În condiţiile în care inculpatul a formulat obiecţiuni la raportul de expertiză,  a fost întocmit un raport de expertiză tehnică judiciară şi de către expertul consilier  M.G.,  care a concluzionat că împrejmuirea inculpatului aliniament T-T1 afectează proprietatea părţii vătămate cu suprafaţa de 49 m.p, adică trebuie deplasat gardul cu 2, 15 m în interiorul proprietaţii inculpaţilor, edificarea gardului de către aceştia pe aliniamentul T-T1 determinând nerespectarea hotărârii judecătoreşti, fiind tulburată posesia părţii vătămate pe suprafata de 49 m.p. Edificatoare în acest sens sunt planşele fotografice şi procesele verbale de constatare întocmite de către organele de cercetare penală, cu ocazia verificarilor efectuate la faţa locului cu privire la  suprafaţa de teren ocupată de către inculpaţi.

Şi o parte dintre martorii audiaţi în cauză au confirmat că  inculpaţii au mutat gardul de pe vechiul amplasament stabilit de către executorul judecătoresc cu ocazia punerii în posesie  a părţii vătămate la data de 26.04.2002, în interiorul suprafeţei de teren aparţinând părţii vătamate.

Avându-se în vedere disp. art. 75 C.p.p,  declaraţia părţii vătămate se coroborează  cu  fapte sau împrejurări ce rezultă  din probatoriul administrat în cauză,  respectiv cu  depoziţiile martorilor audiaţi, menţiunile celor doua rapoarte de expertiză tehnică judiciară,  procesele verbale de constatate şi planşele foto întocmite de către organele de politie.

Susţinerile inculpatilor, că nu au ocupat vreo porţiune din suprafaţa de teren aparţinând părţii vătamate  şi nu au mutat gardul de pe vechiul amplasament stabilit de către executorul judecătoresc în interiorul proprietaţii acesteia, nu se fundamentează pe situaţia de fapt reţinută în cauză.

Fiind administrate probe concludente şi pertinente din care a reieşit vinovăţia inculpaţilor în săvârşirea infracţiunii de nerespectare a hotărârilor judecătoreşti, în modalitatea prev. de art. 271 alin. 2 C.p, va dispune condamnarea acestora.

La individualizarea pedepselor ce le vor fi aplicate vor fi avute în vedere criteriile generale de individualizare statornicite de disp. art. 72 C.p, respectiv limitele de pedeapsă fixate în partea specială a Codului penal,  gradul de pericol social al faptei comise dedus din mărimea suprafeţei de teren ocupate de către inculpaţi şi modalitatea de ocupare, respectiv prin mutarea gardului de pe vechiul amplasament în interiorul terenului părţii vătămate, circumstanţele personale ale acestora, care nu figurează în evidenţa cazierului judiciar cu antecedente penale, sunt persoane în vârstă,  însă nu au recunoscut şi regretat săvârşirea faptelor, nu au conştientizat  că au nerespectat o hotărâre judecătorească definitivă, împiedicând astfel înfăptuirea justiţiei.

Astfel ii va condamna pe inculpaţi  la câte o pedeapsă de 4 luni închisoare, iar ca modalitate de individualizare a executării acestora, apreciază că scopul preventiv educativ prev. de art. 52 C.p poate fi atins şi fără executarea în condiţii de privare de libertate,  şi prin suspendarea condiţionată a executării pedepselor pe durata câte unui termen de încercare de 2 ani şi 4 luni.

Va atrage atenţia acestora asupra disp. art. 83 C.p cu privire la revocarea suspendării condiţionate dacă în cursul termenului de încercare va săvârşi din nou o infracţiune.

În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei,  întrucât partea civilă a renunţat la proba cu completarea raportului de expertiză tehnico judiciară şi nu a propus alte probe pentru dovedirea pretenţiilor civile în considerarea principiului disponibilităţii,  în temeiul art. 14 C.p.p rap. la art. 346 C.p.p. şi art. 998-999 C.civ., va respinge cererea de acordare a despăgubirilor civile ca neântemeiată.

Însă, în condiţiile în care din probatoriul administrat a reiesit că inculpaţii au ocupat o porţiune din suprafata de teren de 272,8 mp care aparţine părţii vătămate prin  mutarea gardului de pe vechiul amplasament în interiorul terenului acesteia, în temeiul art. 170 C.p.p se impune restabilirea situaţiei anterioare  săvârşirii infracţiunii. Aceasta presupune repunerea părţii vătămate în posesia suprafetei totale de 272,8 mp, teren situat pe raza oraşului Stefăneşti, cu vecinătăţile indicate în dispozitivul sentinţei civile nr. 14579/22.12.2000 pronunţată de Judecătoria Piteşti şi demolarea gardului construit de către inculpaţi în interiorul terenului părţii vătămate.

În consecinţă, restabilirea situaţiei anterioare presupune ca gardul în cauză să fie mutat pe vechiul amplasament,  aşa cum a dispus executorul judecătoresc la data de 26.04.2002, cu ocazia punerii în posesie a părţii vătămate în mod efectiv pe terenul în litigiu şi punerii în executare a sentinţei civile  definitive şi irevocabile.

În temeiul art. 191C.p.p.îi va obliga pe inculpaţi la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

În raport de calitatea de inculpaţi a numitilor I.G. si I.E., cererile acestora având ca obiect plata de despăgubiri de către partea civilă şi respectiv de cheltuieli judiciare cu titlu de onorariu avocat ales,  sunt  inadmisibile, motiv pentru care nici nu pot fi puse în discuţie.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Condamnă pe inculpaţii  I.G. şi I.E. la câte o pedeapsă de:

- 4 luni închisoare pentru săv. infr. prev. de art. 271 al. 2 Cp.

În temeiul art. 81 Cp dispune suspendarea condiţionată a executării pedepselor aplicate inculpaţilor, iar în temeiul art. 82 Cp fixează câte un termen de încercare de 2 ani şi 4 luni.

Atrage atenţia inculpaţilor asupra disp. art. 83 Cp.

În temeiul art. 14 Cpp rap. la art. 346 Cpp şi art. 998-999 C. civ. respinge cererea de acordare a despăgubirilor civile formulate de către partea civilă T.G., ca neîntemeiată.

În temeiul art. 170 Cpp dispune restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunii, respectiv repunerea părţii vătămate T.G. în posesia suprafeţei totale de 272,8 mp teren situat pe raza oraşului Ştefăneşti, Judeţul Argeş,  cu vecinătăţile indicate în dispozitivul sentinţei civile nr. 14579/22.12.2000 pronunţată de Judecătoria Piteşti, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 417/27.02.2002 a Curţii de Apel Piteşti şi demolarea gardului construit de către inculpaţi în interiorul suprafeţei de teren aparţinând părţii vătămate.

În temeiul art. 191 Cpp obligă pe inculpaţi la câte 600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, dintre care câte 500 lei în faza de urmărire penală.

Cu drept de apel în 10 zile de la pronunţare pentru  inculpat,  respectiv de la comunicare pentru partea vătămată şi inculpată.

Pronunţată în şedinţa publică de la 26 Ianuarie 2009

Preşedinte,

Ionuţ Scarlat-Comanescu

Grefier,

Eliza Savu

Domenii speta

Spete similare