Pretenţii. răspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri

„Art.1000 alin.1 Cod civil instituie răspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri, prezumându-se, până la proba contrarie, că proprietarul lucrului este paznicul juridic al acestuia. Prin încheierea contractelor de locaţiune şi comodat, pârâtul G.M. a făcut dovada că a transmis paza juridică a apartamentului pârâţilor A.Z.I.. Însă, trebuie făcută distincţia între paza juridică a structurii lucrului şi paza juridică a folosinţei acestuia, proprietarul continuând să răspundă pentru prejudiciile ce îşi au originea  în structura lucrului. Nu există nici o dovadă în sensul folosirii de către locatar şi comodatar în mod defectuos  a instalaţiilor de apă, care conţin şi racordul ce a provocat prin deteriorare inundaţia, ceea ce înseamnă că prejudiciul este rezultatul unor vicii de structură a bunului (defecte de fabricaţie, folosinţă îndelungată).” (sentinţa civilă nr. 2094/10.03.2006)

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 19.07.2005 sub nr. 9753/2005, reclamantul B.J. a chemat în judecată pe pârâţii A.Z.I, A.Z.S., G.M., solicitând instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună obligarea pârâţilor la plata sumei de 1200 lei, necesară refacerii zugrăvelilor deteriorate prin inundaţia produsă la 06.02.2005, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că pârâţii A.Z.I. şi A.Z.S., chiriaşii apartamentului proprietatea pârâtului G.M. din str. D. nr. 20, sector 1, la data de 06.02.2005, aşa cum rezultă din procesul verbal nr. 836/09.02.2005 şi din adresa nr. 903/16.05.2005, au produs o inundaţie care a afectat apartamentul proprietatea sa .

Cererea nu a fost motivată în drept.

La dosar au fost depuse în copie următoarele înscrisuri: proces verbal încheiat la data de 09.02.2005 de Asociaţia de Proprietari, adrese emise de Asociaţia de proprietari către pârâţii .Z.I, A.Z.S., G.M.

La data de 26.09.2005 pârâtul G.M. a depus întâmpinare, prin care solicită scoaterea sa din cauză, invocând excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive şi reducerea pretenţiilor reclamantului proporţional cu dauna suferită.

În motivarea întâmpinării pârâtul G.M. arată că inundaţia s-a produs în jurul orei 04,30, în urma cedării din cauza presiunii a unui racord de la instalaţia de apă caldă din bucătăria apartamentului indicat.

Pârâtul a arătat că nu are calitate procesuală pasivă întrucât prejudiciul nu a fost produs din culpa acestuia în sensul dispoziţiile art.998-999 C.civ., neexistând temei legal în baza căruia să răspundă pentru chiriaşi.

Răspunderea pârâtului G.M. nu poate fi reţinută nici în temeiul art. 1000 alin.1 C.civ. întrucât prin închirierea locuinţei, paznicii juridici ai lucrului au devenit chiriaşii.

Deşi nu este ţinut să răspundă pentru paguba produsă, pârâtul G.M. a încercat să stingă litigiul pe cale amiabilă prin efectuarea reparaţiilor cu meseriaşi aduşi de chiriaşi, propunere cu care reclamantul nu a fost de acord.

În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispoziţiile art.115-119 C.pr.civ.

În data de 20.10.2005, reclamantul B.J. a depus răspuns la întâmpinare, solicitând respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului G.M.

În motivarea răspunsului la întâmpinare, reclamantul arată că între pârâtul G.M., proprietarul apartamentului nr. 32 şi pârâţii A.Z.I., A.Z.S. s-a încheiat un contract de închiriere, care a expirat  la data de 15.07.2001. În aceste condiţii la data de 06.02.2005, dată la care a avut loc incidentul, foştii chiriaşi nu mai aveau nici un titlu în baza căruia să deţină paza juridică a imobilului.

La data de 10.03.2006, pârâtul G.M. depune la dosar concluzii scrise prin care solicită să se admită excepţia lipsei calităţii ale procesuale pasive, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă şi obligarea pârâţilor A.Z.I., A.Z.S., la acoperirea prejudiciului cauzat.

În şedinţa publică din 28.10.2005, instanţa a încuviinţat pentru reclamant probele cu înscrisuri, un martor, interogatoriul pârâţilor şi expertiză tehnică specialitatea construcţii, având ca obiectiv evaluarea pagubelor produse prin inundaţia din anul 2005.

S-a dispus unirea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului G.M. cu fondul, în temeiul art.137 Cod procedură civilă.

Instanţa a încuviinţat proba cu înscrisuri şi interogatoriul reclamantului solicitată de pârâtul G.M. în apărare.

În şedinţa publică din 13.01.2006 s-a procedat la luarea interogatoriului pârâtului G.M. de către reclamant şi a fost ascultat martorul D.I. propus de reclamant.

Părţile au depus la dosar înscrisuri.

A fost depus la data de 10.02.2006, raportul de expertiză întocmit de expert D.C., la care părţile nu au avut obiecţiuni.

În şedinţa publică din 10.03.2006, reclamantul şi-a majorat pretenţiile la suma de 1450 RON, completând taxa judiciară de timbru cu 13 RON şi timbre judiciare de  30.000 ROL.

La data de 10.03.2006 reclamantul J.B. depune concluzii scrise, solicitând instanţei obligarea pârâtului G.M. la plata sumei de 1450 RON reprezentând paguba produsă în urma inundaţiei şi la plata cheltuielilor de judecată.

Analizând probatoriul administrat în cauză instanţa reţine următoarele: la data de 06.02.2005 , în urma fisurării racordului de apă caldă de sub chiuveta din bucătăria apartamentului cu nr. 32 situat în blocul 41, et.8, Şoseaua P. nr.233, a fost inundat apartamentul cu nr. 28 din acelaşi bloc, proprietatea reclamantului, producându-se deteriorarea pereţilor şi tavanelor din sufragerie, dormitor, hol şi debara. La data producerii inundaţiei în apartamentul proprietatea pârâtului G.M. locuiau pârâţii A.Z.I. şi A.Z.S., în baza contractului de închiriere din 5.10.2000 şi respectiv a contractului de comodat din 18.10.2002. Pârâţii au continuat să folosească apartamentul şi după expirarea termenelor prevăzute în cele două contracte, cu acordul proprietarului, operând în cazul lui A.Z.I. tacita relocaţiune, iar pentru A.Z.S., predarea lucrului constituind dovada reînnoirii contractului de comodat.

Dispoziţiile art.998 şi 999 C.civ., constituie temeiul pentru stabilirea condiţiilor generale pentru orice fel de răspundere delictuală, care sunt: existenţa unui prejudiciu, existenţa unei fapte ilicite, existenţa unui raport de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu şi existenţa vinovăţiei, sub forma intenţiei sau culpei.

Art.1000 alin.1 Cod civil instituie răspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri, prezumându-se, până la proba contrarie, că proprietarul lucrului este paznicul juridic al acestuia. Prin încheierea contractelor de locaţiune şi comodat, pârâtul G.M. a făcut dovada că a transmis paza juridică a apartamentului pârâţilor A.Z.I.. Însă, trebuie făcută distincţia între paza juridică a structurii lucrului şi paza juridică a folosinţei acestuia, proprietarul continuând să răspundă pentru prejudiciile ce îşi au originea  în structura lucrului. Nu există nici o dovadă în sensul folosirii de către locatar şi comodatar în mod defectuos  a instalaţiilor de apă, care conţin şi racordul ce a provocat prin deteriorare inundaţia, ceea ce înseamnă că prejudiciul este rezultatul unor vicii de structură a bunului (defecte de fabricaţie, folosinţă îndelungată).

 Pe de altă parte, păstrarea instalaţiilor în stare de funcţionare este o obligaţie a locatorului ce decurge din obligaţia de predarea bunului în stare corespunzătoare destinaţiei în vederea căreia a fost închiriat, conform art.1421 alin.1 C.civ.

În acelaşi timp, locatorul trebuie să facă toate reparaţiile necesare în timpul locaţiunii, potrivit art.1420 pct.2 şi 1421 alin 2 C.civ., printre acestea numărându-se şi cele pentru degradarea provenind din uzul normal al lucrului sau cauzate fortuit, în speţă, defectarea racordului de apă nefiind consecinţa acţiunii sau inacţiunii pârâţilor care foloseau apartamentul şi implicit instalaţiile acestuia. Nici comodatarul nu răspunde de deteriorarea lucrului decurgând din întrebuinţarea lui normală şi fără culpă din partea sa (art.1568 C.civ.)

Răspunderea pentru fapta lucrului nu poate fi analizată separat de obligaţiile ce revin proprietarului cu privire la lucru, transmiterea folosinţei nefiind exoneratoare pentru acesta în condiţiile în care locatarii nu  aveau ca obligaţie înlocuirea racordului.

Chiar dacă fisurarea racordului s-a produs ca urmare a presiunii ridicate a apei, ipoteză menţionată de pârât, aceasta este o împrejurare ce conturează existenţa cazului fortuit, care nu îl exonerează pe paznicul juridic de răspundere pentru fapta lucrului.

Întrucât avem de-a face cu scindarea pazei juridice a lucrului în paza structurii, care rămâne la proprietar, şi paza folosinţei (paza comportamentului) care se strămută la cel care utilizează lucrul, scindare care  rezultă din efectele contractului de locaţiune şi comodat, rezultă că pârâtul G.M. are calitate procesuală pasivă în cauză, interesul reclamantului  putându-se realiza faţă de acesta.

Calitatea procesuală pasivă presupune existenţa unei identităţi între persoana pârâtului şi cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecăţii, faţă de considerentele expuse urmând ca instanţa să respingă ca neîntemeiată excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului G.M..

Reţinând că s-a făcut dovada existenţei şi cuantumului prejudiciului, constând în deteriorarea pereţilor apartamentului reclamantului, evaluat de expertul judiciar numit în cauză, a legăturii de cauzalitate între fapta lucrului prin  fisurarea racordului  şi prejudiciu, precum şi a existenţei vinovăţiei sub forma culpei, aparţinând pârâtului G.M.,  instanţa va admite în parte acţiunea, obligându-l pe acesta la plata despăgubirilor.

Având în vedere dispoziţiile art.274 Cod procedură civilă, pârâtul va fi obligat şi la plata cheltuielilor de judecată către pârât, reprezentând taxă judiciară de timbru, timbre judiciare şi onorariul expertului.

Urmează ca acţiunea să fie respinsă ca neîntemeiată faţă de pârâţii A.Z.I. şi A.Z.S., nefăcându-se dovada că aceştia sunt responsabili de producerea prejudiciului, aşa cum s-a arătat în considerentele de mai sus.

Domenii speta

Spete similare