Calitate procesuală activă. Primărie/Primar. Reprezentare judiciară

Calitate procesuală activă. Primărie/Primar. Reprezentare judiciară

Orice „persoană” care are folosinţa drepturilor civile poate să fie parte în judecată. Primarul, viceprimarul, secretarul unităţii administrativ-teritoriale şi aparatul de specialitate al primarului constituie o structură funcţională cu activitate permanentă, denumită primăria comunei, oraşului sau municipiului, care aduce la îndeplinire hotărârile consiliilor locale şi dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale, potrivit art. 77 din Legea nr. 217/2001 modificată şi republicată.

Faptul că în declaraţia de apel s-a înscris în antet „Primăria” şi nu „Primarul” unităţii administrativ-teritoriale cu personalitate juridică nu se sancţionează cu nulitatea căii de atac, în sensul art. 287 C.pr.civ. şi nu impune soluţionarea cauzei pe excepţia lipsei calităţii procesuale.

Curtea de Apel Iaşi, decizia civilă nr. 34 din 27 ianuarie 2010

Prin cererea înregistrată la Judecătoria Iaşi, Primarul Municipiului Iaşi a solicitat în temeiul art. 32 din Legea nr. 50/1991 obligarea pârâtei S.C. la desfiinţarea lucrărilor realizate fără a deţine autorizaţie de construire la imobilul proprietatea acesteia.

Prin sentinţa civilă nr.15292 din 16 decembrie 2008 a fost respinsă acţiunea, stabilindu-se că prin procesul-verbal de contravenţie nr. 65/20.06.2007, pârâta a fost sancţionată în conformitate cu art. 26 alin. 11 lit. a din Legea nr. 50/1991, reţinându-se în sarcina sa faptul că a executat lucrări de demolare parţială la imobilul situat în Iaşi, inclusiv a pereţilor portanţi în proporţie de 80 – 85%, fiind păstrate numai centurile şi stâlpii, fără a deţine autorizaţie de construire. Prin acelaşi proces-verbal s-a dispus oprirea lucrărilor până la intrarea în legalitate cu lucrările executate.

În conformitate cu art. 1169 Cod civil raportat la art. 129 C.pr.civ., cel care face o propunere înaintea judecăţii trebuie să o dovedească, dispoziţii faţă de care, în virtutea rolului activ, instanţa a solicitat reclamantului să depună la dosar înscrisuri şi planşe foto din care să rezulte situaţia de fapt expusă prin cererea de chemare în judecată. Având în vedere că reclamantul nu s-a conformat dispoziţiei instanţei, iar prin înscrisurile depuse, respectiv procesul-verbal de contravenţie şi referat întocmit de Direcţia juridică, reclamantul nu a făcut dovada aspectelor susţinute prin acţiune, judecătoria constatând că cererea de chemare în judecată este neîntemeiată, a respins-o.

Reclamantul a declarat apel împotriva sentinţei, însă cererea purta antetul primăriei, fiind semnată de Primarul Municipiului Iaşi şi având aplicat sigiliul Municipiul Iaşi – Primar.

Tribunalul Iaşi, prin decizia civilă nr. 750 din 9 noiembrie 2009 a respins apelul formulat împotriva sentinţei date de judecătorie, ca fiind introdus de o persoană lipsită de calitate procesuală pasivă.

Pentru a pronunţa hotărârea în soluţionarea cauzei pe excepţia invocată din oficiu de tribunal, s-a reţinut că apelul, aşa cum a fost recalificat de instanţă, a fost formulat de Primăria municipiului Iaşi, ce nu a avut calitatea de parte în dosar. Hotărârea civilă produce efecte relative, în principiu, numai faţă de persoanele ce au avut calitatea de parte în primă instanţă, numai acestea putând declara apel. Prin urmare, au legitimare procesuală activă în apel reclamantul, pârâtul, precum şi succesorii în drepturi ai părţilor. Faptul că cererea de apel era semnată de primar nu prezintă nici o relevanţă, având în vedere faptul că toate cererile introduse de primar, de primărie, de consiliul local poartă semnătura primarului.

În aceste condiţii, având în vedere distincţiile operate şi de Legea nr. 215/2001, tribunalul a respins apelul formulat de Primăria municipiului Iaşi, împotriva sentinţei civile nr. 15292/16.12.2008 a Judecătoriei Iaşi, ca fiind introdus de o persoană lipsită de calitate procesuală activă.

Împotriva deciziei Tribunalului Iaşi a declarat recurs Primăria Municipiului Iaşi – Primar invocând aplicarea greşită a legii în soluţionarea apelului pe excepţie, motiv încadrat în art. 304 pct. 9 C.pr.civ.

Din expunerea şi dezvoltarea motivelor de recurs s-a reţinut că în art.77 Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale stabileşte faptul că „primarul, viceprimarul, secretarul unităţii administrativ-teritoriale şi aparatul de specialitate al primarului constituie o structură funcţională cu activitate permanentă, denumită primăria comunei, oraşului sau municipiului, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local şi dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale”. De asemenea, potrivit art. 21 din aceeaşi lege, unităţile administrativ-teritoriale (comunele, oraşele, municipiile şi judeţele) sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu. În justiţie, aceste unităţi administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de preşedintele consiliului judeţean. Calitatea procesuală activă presupune existenţa unei identităţi între persoana reclamantului şi cel care este titularul dreptului afirmat, iar primăria este o structură funcţională cu activitate permanentă, care duce la îndeplinire dispoziţiile primatului. Apelantul a susţinut că este un formalism exagerat dacă s-ar admite excepţia lipsei calităţii procesuale active pentru simplul motiv că în antetul cererii de apel figura denumirea instituţiei (primăria) şi un număr de înregistrare dat în cadrul acesteia, în condiţiile în care cererea de apel era semnată de Primarul Municipiului Iaşi, iar ştampila aplicată avea însemnele: Judeţul Iaşi – Municipiul Iaşi – Primar. În declaraţia de recurs au fost formulate critici şi pe fondul cauzei, ce nu s-au impus a fi reţinute, apelul fiind soluţionat pe excepţie.

Analizând lucrările dosarului, curtea de apel a constatat că recursul este întemeiat, prima instanţă fiind investită prin cererea de chemare în judecată, redactată conform art.112 C.pr.civ., introdusă de Primarul Municipiului Iaşi, nu în nume propriu, ci în baza atribuţiilor conferite de Legea nr.215/2001 privind administraţia locală şi anume a art.62, ce îi conferă dreptul de a reprezenta în instanţă unitatea administrativ-teritorială, care potrivit art.21 din lege sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu. Unitatea administrativ-teritorială este titulară a drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din lege, în speţă a Legii nr. 50/1991 , în raporturile cu persoane juridice.

Potrivit art.61 alin. 3 din Legea nr. 215/2001, pentru punerea în aplicare a activităţilor date în competenţa lui, între care şi mandatul de reprezentare legală în instanţa de judecată, prin actele normative prevăzute la alin. 2, primarul beneficiază de un aparat de specialitate. Deşi a exercitat rolul activ în stabilirea „părţii” care a declarat apel, tribunalul a aplicat greşit dispoziţiile legale în materie.

Declaraţia de apel este semnată de Primarul municipiului Iaşi, în calitate de reprezentant al Municipiului Iaşi, potrivit atribuţiilor stabilite prin Legea nr.215/2001, opţiunea de a declara apel fiind adusă la îndeplinire de aparatul propriu.

Primarul, viceprimarul, secretarul unităţii administrativ-teritoriale şi aparatul de specialitate al primarului constituie o structură funcţională cu activitate permanentă, denumită primăria comunei, oraşului sau municipiului, care duce la îndeplinire hotărârile consiliilor locale şi dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale, potrivit art.77 din Legea nr. 215/2001 republicată.

Faptul că în declaraţia de apel s-a scris „Primăria” nu se sancţionează cu nulitatea apelului în sensul art. 287 C.pr.civ., fiind reţinut greşit de tribunal că s-a exercitat calea de atac de o persoană lipsită de calitate procesuală activă.

Curtea a avut în vedere că antetul declaraţiei de apel desemnează nu numai structura funcţională, ci însuşi aparatul de specialitate ce include „Primarul” care, în activitatea curentă şi în îndeplinirea atribuţiilor, a stat în proces la prima instanţă. Dreptul de a exercita calea de atac nu poate fi îndeplinit de primar decât prin aparatul de specialitate denumit „Primărie” care îi execută dispoziţiile.

Orice cerere adresată instanţei de judecată trebuie făcută în scris, aceeaşi regulă urmând şi declararea căilor de atac, impunându-se astfel tehnoredactarea realizată prin aparatul pe care „Primarul” îl are la dispoziţie, respectiv „Primăria”.

Urmare exercitării depline a rolului activ şi al verificărilor efectuate de tribunal, a precizărilor apelantului, aplicarea şi interpretarea dispoziţiilor citate impuneau concluzia că apelul – semnat şi parafat de primar – a fost declarat de „parte” în sensul art. 41 C.pr.civ., ce a participat la judecata în primă instanţă.

Cum apelul a fost soluţionat pe excepţie, fără a se intra în cercetarea fondului, în temeiul art. 312 C.pr.civ., curtea a casat decizia atacată, trimiţând cauza pentru soluţionare aceleiaşi instanţe, în fond a apelului, instanţa de trimitere urmând a avea în vedere şi celelalte motive invocate în recurs (art.315 alin. 1 şi 3 C.pr.civ.).

Domenii speta

Spete similare