Acţiunea în revendicare (art. 480 Cod civil). Actul sub semnătură privată. Prezumţia de proprietate.

Prin cererea formulata la data de 13.01.2009, reclamantii N.A., N.M., N.I.T. si  T.S. au chemat în judecata pe pârâtul B.M., solicitând ca, prin hotarârea ce se va pronunta, sa  fie obligat sa le lase în deplina proprietate si linistita posesie terenul în suprafata de 225 mp, sa-si ridice de pe terenul în litigiu constructiile edificate  sau sa fie autorizati sa le demoleze pe cheltuiala pârâtului cu obligarea acestuia la plata de daune cominatorii  în cuantum de 50 de lei / zi de întârziere, începând cu data primirii citatiei în prezentul dosar si pâna la îndeplinirea obligatiei.

Motivând în fapt actiunea, reclamantii au sustinut ca, prin titlul de proprietate nr. 1833-58879/1997 li s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra unui teren în suprafata de 3000 mp, iar pârâtul ocupa fara drept suprafata de 225 mp, pe care si-a edificat începând cu anul 2008 o constructie provizorie cu dimensiuni de 4 /4  din rigips si lemn.

La data de 05.02.2009, pârâtul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea actiunii reclamantilor, ca neîntemeiata.

Prin sentinta civila nr.10419/22 iunie 2009, a Judecatoriei Craiova, s-a admis în parte actiunea precizata formulata de reclamanti, a fost obligat pârâtul  sa lase  în deplina proprietate si pasnica folosinta terenul în suprafata de 262 mp, situat in Craiova, T 3, P 4, jud. Dolj, având ca vecinatati: N- Aleea 1 Siminic ( DE 14), pe distanta de 16,02 m, E- Lefter Cezar, pe distanta de 15,28 m, S- rest proprietate reclamanti pe distanta de 16, 12 m, V- C. M., pe distanta de 17,04  m.

A fost obligat pârâtul sa ridice constructia amplasata pe terenul mentionat, identificata conform raportului de expertiza întocmit de expert G.M., iar în caz contrar autorizeaza reclamantii sa demoleze constructia pe cheltuiala pârâtului, fiind respins capatul de cerere privind obligarea pârâtului la daune cominatorii.

A fost obligat pârâtul catre reclamanti la plata cheltuielilor de judecata în cuantum de 2338 lei, reprezentând taxa timbru, onorariu expert si onorariu avocat.

Pentru a se pronunta astfel, instanta a retinut ca în baza titlului de proprietate nr. 1833-58879/1997, reclamantii sunt proprietarii terenului în suprafata de 2621 mp., teren situat în Craiova,  T3, P4, judetul Dolj, iar, cu ocazia efectuarii masuratorilor de catre expert, s-a constatat  ca pârâtul ocupa din terenul proprietatea reclamantilor suprafata de 262 mp., delimitata prin schita anexa la raport.

În consecinta, instanta a constatat ca reclamantii au  facut dovada dreptului de proprietate asupra terenului revendicat, potrivit dispozitiilor art. 480 Cod civil si având în vedere si faptul ca jurisprudenta C.E.D.O. este direct aplicabila în dreptul intern, s-a retinut ca întemeiata în parte actiunea reclamantilor.

Împotriva acestei sentinte a formulat recurs pârâtul B.M., criticând solutia pentru nelegalitate si netemeinicie.

În motivarea recursului s-a aratat ca terenul ce se afla înscris  în titlul de proprietate al reclamantilor se regaseste în cu totul alta parte decât unde acestia îl revendica si ca instanta de fond nu a luat în calcul solicitarea recurentului pârât de refacere a expertizei, întrucât nu a fost convocat la efectuarea acesteia.

De asemenea, s-a mai invocat prin motivele de recurs ca instanta de fond a ignorat solicitarea de refacere a adresei catre Primaria Craiova în vederea comunicarii rezolutiei reale de pe cererea sa înregistrata cu nr. 297/8.07.2004, iar la ultimul termen de judecata instanta s-a pronuntat în aceeasi zi chiar daca în sedinta publica a amânat pronuntarea.

Prin încheierea din data de 15.12.2009, calea de atac a fost calificata apel avându-se în vedere capatul de cerere al actiunii privind obligatia de a face.

Prin decizia civila nr. 94 din 02.03.2010, pronuntata de Tribunalul Dolj,  s-a respins apelul declarat de apelantul pârât B.M., împotriva sentintei civile nr. 10419/22.06.2009, pronuntata de Judecatoria Craiova, în dosarul nr. 907/215/2009, în contradictoriu cu intimatii reclamanti N.A., N.M., N.I.T., T.S., apelantul fiind obligat la plata  sumei de 714 lei cheltuieli de judecata, catre intimati.

Pentru a pronunta astfel, tribunalul a constatat ca instanta de fond a retinut în mod corect ca reclamantii au facut dovada dreptului lor de proprietate prin titlul de proprietate nr.1833 - 58879/1997, caruia nu îi poate fi opus actul prezentat de pârâtul apelant, înscrisul sub semnatura privata prin care acesta întelege sa cumpere o suprafata de teren, întrucât valabilitatea vânzarii este data de forma autentica pe care trebuie sa o îmbrace actul.

În ceea ce priveste critica privind amplasamentul diferit al terenului reclamantilor fata de terenul aflat în posesia pârâtului, instanta a constatat ca aceasta este neîntemeiata, aspect ce rezulta din concluziile raportului de expertiza refacut în apel de catre expertul G.M., pentru efectuarea caruia apelantul a fost convocat prin scrisoare recomandata.

Cu privire la necesitatea solicitarii de catre instanta a rezolutiei reale de pe cererea înregistrata de catre apelant la Primaria Craiova, sub nr. 297/8.07.2004, instanta a apreciat ca si acest  motiv de apel este neîntemeiat, deoarece pârâtului  îi revenea, potrivit art.1169 Cod civil, sarcina probei cu privire la rezolutia data de Primaria Craiova, cererii sale.

În termen legal, împotriva ambelor hotarâri a declarat recurs pârâtul B.M., criticându-le pentru nelegalitate deoarece nu s-a tinut cont ca a cumparat terenul aflat în litigiu prin act sub semnatura privata, iar la momentul formularii actiunii în revendicare se afla în posesia acestui teren, cu buna credinta.

Critica formulata nu este întemeiata.

Asa cum rezulta chiar din motivarea recursului, pârâtul nu opune reclamantilor un titlu de proprietate asupra terenului în litigiu, ci invoca numai posesia cu buna-credinta asupra acestuia, întemeindu-si aceasta sustinere pe existenta unui act sub semnatura privata din 25.10.2004,  prin care a cumparat terenul respectiv, de la N.V.N. În întâmpinarea depusa în dosarul de fond, pârâtul a precizat ca vânzatoarea dobândise, de asemenea, terenul respectiv prin înscris sub semnatura privata.

Transmiterea dreptului de proprietate asupra terenurilor se face numai prin act autentic, potrivit dispozitiilor Titlului X din Lg. 245/2005. La momentul încheierii actului sub semnatura privata exista aceeasi obligatie legala în ceea ce priveste valabilitatea conventiei de vânzare-cumparare a unui teren, potrivit Lg. 54/1998, abrogata ulterior prin legea enuntata.

Având în vedere ca obligatia de încheiere a conventiei de vânzare-cumparare prin act autentic este o conditie ad validitatem (pentru valabilitate), actul sub semnatura privata invocat de catre pârâtul recurent constituie numai o promisiune pentru vânzare, dar care nefiind materializata printr-o hotarâre care sa tina loc de act de vânzare-cumparare potrivit legii sau printr-un act notarial, nu transmite dreptul de proprietate si deci, nu poate constitui titlu de proprietate.

Actiunea în revendicare întemeiata pe dispoz. art. 480 Cod civil constituie o actiune reala, prin care proprietarul care a pierdut posesia bunului sau cere restituirea acestuia de la posesorul neproprietar, indiferent ca posesia este de buna sau rea credinta atât timp cât acesta nu poate opune un titlu de proprietate valabil.

Prin urmare, nu se impunea compararea drepturilor de proprietate, deoarece drept de proprietate consfintit într-un titlu de proprietate au numai reclamantii, nu si pârâtul-recurent. În favoarea pârâtului a operat o prezumtie relativa de proprietate desprinsa din faptul posesiunii bunului, dar care a fost rasturnata prin prezentarea titlului de proprietate de catre reclamanti.

Posesorul, fie el de buna credinta sau de rea credinta, va fi obligat sa restituie proprietarului bunul respectiv, buna credinta având eficienta numai în ceea ce priveste fructele primite sau culese pâna la data actionarii în justitie a acestuia de catre adevaratul proprietar (art. 494 Cod civil).

Urmeaza ca, aplicând dispozitiile art. 312 alin.1 Cod pr. civ., sa se respinga ca nefondat recursul, iar în baza art. 274 Cod pr. civ., recurentul va fi obligat la 833 lei cheltuieli de judecata, catre intimatii reclamanti.

Domenii speta

Spete similare