Funcţionari publici ai instanţelor judecătoreşti. Spor de confidenţialitate.

Decizie 61 din 20.01.2009


Funcţionari  publici  ai instanţelor  judecătoreşti. Spor  de confidenţialitate.

Art.90? din Legea nr.567/2004

Art.15 al.2 din O.G. nr.6/2007

Ordinul M.J. nr. 1833/C/02.07.2008

Funcţionarii  publici  ai instanţelor judecătoreşti  au dreptul  la spor de confidenţialitate doar în  condiţiile reglementate  de Ordinul Ministrului Justiţiei  nr.1833/C/02.07.2008 începând cu 02.07.2008. Pentru  anii 2005-01.07.2008 dreptul  pretins nu li se cuvine reclamanţilor căci prevederile art.18 din O.U.G. nr. 192/2004, art.15 din O.G. nr.2/2006 sunt  aplicabile  doar categoriilor  de funcţionari publici  indicaţi expres în textul legii.

Secţia  de contencios administrativ şi fiscal – Decizia  nr.61/20 ianuarie 2009

Prin acţiunea înregistrată la Tribunalul Sibiu  sub  dosar nr. 2536/85/2008 , reclamanţii D.M., A.P.H., T.M., N.M., Ş.A., C.M., G. R. şi B.A., funcţionari publici în cadrul Tribunalului Sibiu, au solicitat în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Justiţiei, Curtea de Apel Alba Iulia,Tribunalul Sibiu şi Statul Român prin Ministerul Economiei şi Finanţelor, obligarea pârâţilor:

-să calculeze şi să plătească drepturile reprezentând sporul de confidenţialitate de până la 15% începând cu iunie 2005 pentru o parte din  reclamanţi începând cu 01.08.2007,  respectiv 01.01.2008 şi 06.05.2008 pentru ceilalţi reclamanţi  până la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti, precum  şi pentru viitor;

-drepturile solicitate să fie actualizate cu indicele de inflaţie, începând cu data naşterii acestora şi până la data plăţii efective;

-să se efectueze menţiunile corespunzătoare în carnetele de muncă;

-să fie obligat Ministerul Economiei şi Finanţelor să aloce fondurile necesare plăţii sumelor neîncasate.

În motivarea acţiunii, reclamanţii au arătat că în scopul asigurării mai eficiente a confidenţialităţii informaţiilor clasificate, au fost emise o serie de acte normative menite să asigure persoanelor care gestionează astfel de informaţii sporuri salariale corespunzătoare gradului de acces la asemenea informaţii. Astfel, prin art.3 din Legea nr.444/2006 pentru aprobarea O.G.nr.19/2006 s-a stabilit în favoarea funcţionarilor publici cu statut special un spor de confidenţialitate de până la 15% din salariul de bază. De asemenea, prin art.15 alin.1 din O.G.nr.6/2007 s-a stabilit în favoarea şi a altor categorii de funcţionari publici, respectiv celor din aparatul de lucru al Guvernului, al Administraţiei Preşedinţiale, a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, a Ministerului Afacerilor Externe, a Ministerului Integrării Europene, a Ministerului Economiei şi Comerţului, a Consiliului Legislativ, un spor de confidenţialitate în cuantum de până la 15%. Însăşi dispoziţiile O.G.nr.nr.137/2000 pentru prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare prevăd în art.30 alin.3 acordarea sporului de confidenţialitate de până la 15% personalului din aparatul Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, tocmai în ideea unui tratament echitabil şi similar a tuturor persoanelor din cadrul instituţiilor publice ce gestionează informaţii clasificate sau confidenţiale.

Reclamanţii au mai invocat art.44 din Hotărârea nr.387/2005 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, potrivit cărora personalul auxiliar din departamentul economico-financiar şi administrativ este obligat să respecte secretul cu privire la informaţiile obţinute în cursul îndeplinirii atribuţiilor lor şi art.14 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului privind dreptul la nediscriminare.

Prin sentinţa nr.515/CA/2008 a Tribunalului Sibiu – Secţia Contencios Administrativ s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Justiţiei şi a Tribunalului Sibiu pentru cererea reclamanţilor privind obligarea la efectuarea menţiunilor în carnetele de muncă şi a Statului Român prin Ministerul Economiei şi Finanţelor.

S-a admis acţiunea reclamanţilor împotriva pârâţilor Ministerul Justiţiei, Curtea de Apel Alba Iulia şi Tribunalul Sibiu, care au fost obligaţi să plătească acestora sporul de confidenţialitate de 15% aplicat la salariul de bază diferenţiat pentru fiecare reclamant conform perioadelor solicitate prin acţiune, actualizat cu rata inflaţiei.

Pârâta Curtea de Apel Alba Iulia a fost obligată să efectueze menţiunile în carnetul de muncă al reclamanţilor.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că potrivit legii Curtea de Apel Alba Iulia păstrează carnetele de muncă ale reclamanţilor,  astfel încât pârâţii Ministerul Justiţiei şi Tribunalul Sibiu nu au calitate procesuală pasivă pentru obligarea la înscrierea în carnetele de muncă a sporului de confidenţialitate.

În ce-l priveşte pe pârâtul Statul român – Ministerul Economiei şi Finanţelor, între reclamanţi şi acesta nu există raport de serviciu, după cum nici între pârâţi şi Ministerul Economiei şi Finanţelor nu există raport de garanţie sau subordonare, astfel că acesta nu are calitate procesuală pasivă în acţiunea reclamanţilor.

Pe fond s-a reţinut că reclamanţii sunt funcţionari publici în cadrul departamentului economico – financiar şi administrativ al Tribunalului Sibiu, iar aceasta implică îndeplinirea unei obligaţii de confidenţialitate asupra informaţiilor la care au acces. Ministerul Justiţiei a emis Ordinul nr.1833/C/2008 în temeiul căruia pârâta Curtea de Apel Alba Iulia a emis Decizia nr.364/05.08.2008, prin care li s-a acordat reclamanţilor sporul de confidenţialitate de 15% începând cu 02.07.2008.

Însă reclamanţii au dreptul la spor de confidenţialitate şi anterior acestei date, când au desfăşurat activităţi şi lucrări cu caracter confidenţial, impuse prin art.45 din Legea nr.188/1999, art.44 din H.C.S.M.nr.387/2005. Reclamanţii deşi aveau obligaţia de confidenţialitate, legea a prevăzut acordarea sporului de confidenţialitate pe perioada anterioară Ordinului Ministerului Justiţiei numai anumitor categorii de funcţionari publici, ceea ce constituie o discriminare nepermisă.

Împotriva hotărârii au declarat recurs pârâţii Ministerul Justiţiei şi Curtea de Apel Alba Iulia invocând prevederile art.304 pct.4 şi 9 Cod pr.civilă.

Astfel, pârâţii susţin că instanţa a depăşit limitele puterii judecătoreşti şi şi-a arogat atribuţii de legiferare atunci când a acordat reclamanţilor drepturi neprevăzute în actele normative în vigoare care reglementează salarizarea funcţionarilor publici. Reclamanţii au statut de funcţionari publici ai instanţelor judecătoreşti şi nu li se pot aplica prevederi ce reglementează salarizarea funcţionarilor publici cu statut special din poliţie, a cadrelor militare.

Instanţa a interpretat şi aplicat greşit legea, ignorând că reclamanţilor ca funcţionari publici ai instanţelor judecătoreşti li s-a acordat dreptul la spor de confidenţialitate abia în temeiul Legii nr.97/2008 de modificare a O.U.G.nr.100/2007 prin introducerea art.902  în Legea nr.567/2004. Cum textul legii nu menţiona condiţiile concrete de aplicare privind activităţile şi personalul căruia i se acordă sporul, în temeiul art.15 alin.2 din O.G.nr.6/2007 a fost nevoie ca ordonatorul principal de credite Ministerul Justiţiei să emită Ordinul nr.1833/C/02.07.2008, dată de la care reclamanţii aveau dreptul şi au chiar beneficiat de spor de confidenţialitate.

Recursul pârâţilor este fondat .

Reclamanţii sunt funcţionari publici ai instanţelor judecătoreşti.

Statutul acestora este reglementat de Legea nr.188/1999 şi de prevederile Regulamentului de ordine interioară aprobat prin H.C.S.M.nr.387/2005.

Sub aspectul salarizării, reclamanţilor le sunt aplicabile prevederile O.G.nr.192/2004 pentru anul 2005, O.G.nr.2/2006 pentru anul 2006, O.G.nr.6/2007 pentru anul 2007 şi O.G.nr.9/2008 pentru anul 2008.

Sub aspectul reglementării sporului de confidenţialitate de 15% este de remarcat că în anul 2005 prin O.U.G.nr.92/2004 sporul de confidenţialitate este prevăzut  în art.18 doar în favoarea categoriilor de funcţionari publici indicaţi expres, după cum urmează:

Sporul de confidenţialitate se acorda funcţionarilor publici din aparatul de lucru al Guvernului în cuantum de pana la 15% din salariul de baza, precum şi funcţionarilor publici din cadrul Administraţiei Prezidenţiale, Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, Ministerului Afacerilor Externe, direcţiilor subordonate ministrului delegat pentru comerţ din cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului, Consiliului Legislativ.

Categoriile de funcţionari publici, cuantumurile sporului de confidenţialitate şi condiţiile de acordare se stabilesc, în limitele prevăzute de lege, prin actul administrativ al ordonatorului principal de credite, cu încadrarea în cheltuielile de personal prevăzute în bugetul aprobat.

Prin O.G.nr.2/2006 aplicabilă funcţionarilor publici pentru anul 2006 s-a prevăzut sporul de confidenţialitate prin art.15 în aceleaşi condiţii, extinzându-se aplicarea sporului şi funcţionarilor publici din Ministerul Integrării Europene.

Pentru anul 2007 O.G.nr.6/2007 reglementează în acelaşi fel sporul de confidenţialitate prin art.15, iar pentru lunile ianuarie – februarie 2008 art.15 din O.G.nr.6/2007 modificată prin O.G.nr.9/2007 are aceleaşi prevederi.

Prin Legea nr.97/2007 de aprobare a O.U.G.nr.100/2007 s-a introdus art.902  în Legea nr.567/2004 în următorii termeni:

“Funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul instanţelor judecătoreşti, parchetelor de pe lângă acestea, al Ministerului Justiţiei, Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, Institutului Naţional al Magistraturii şi al Şcolii Naţionale de Grefieri sunt salarizaţi potrivit dispoziţiilor legale aplicabile aceloraşi categorii de personal din aparatul Consiliului Superior al Magistraturii”.

Legea face trimitere la prevederile art.63 alin.4 din Legea nr.317/2004, care la rândul ei face trimitere la salarizarea funcţionarilor publici ai aparatului propriu al Parlamentului, reglementată la art.12 din Legea nr.53/1991 în forma :

“Salariaţii încadraţi în funcţii specifice din aparatul Camerei Deputaţilor sau al Senatului primesc lunar un spor de confidenţialitate de 15%, calculat la salariul de baza.

De sporul prevăzut la alin. (1) beneficiază şi salariaţii încadraţi în alte funcţii decât cele specifice din aparatul celor doua Camere ale Parlamentului, care desfăşoară activităţi sau realizează lucrări cu caracter confidenţial, stabilite de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor sau al Senatului, după caz."

Din studiul legislaţiei de mai sus se poate reţine că până la modificarea Legii nr.567/2004 prin Legea nr.97/2008 intrată în vigoare la 22.04.2008 sporul de confidenţialitate nu a fost reglementat prin lege în favoarea categoriei de personal din care fac parte reclamnaţii.

Cum legea nu a stabilit condiţiile concrete de acordare, se impunea ca în temeiul alin.2 al art.15 din O.G.nr.6/2007 modificată prin O.G.nr.9/2008 să se emită de către ordonatorul principal  de credit – Ministerul Justiţiei – actul administrativ necesar pentru executarea legii.

Condiţiile concrete de acordare (în sensul de a se stabili activităţile şi lucrările cu caracter confidenţial din cadrul instanţelor de judecată) au fost stabilite prin O.M.J.nr.1833/C/02.07.2008, dată de la care reclamanţii au dreptul şi au chiar beneficiat efectiv de spor de confidenţialitate de 15% având în vedere că activitatea lor este prevăzută în anexa 1 a ordinului.

Instanţa de fond nu a avut temei legal atunci când a acordat sporul de confidenţialitate reclamanţilor până la 02.07.2008.

Prin urmare instanţa de fond a interpretat şi aplicat greşit legea atunci când a admis acţiunea reclamanţilor şi a acordat acestora spor de confidenţialitate anterior datei de 02.07.2008.

În ce priveşte argumentele reţinute de instanţă privind instituirea obligaţiei de confidenţialitate în sarcina reclamanţilor în temeiul art.45 din Legea nr.188/1999 şi art.44 din Regulamentul de ordine interioară aprobat prin H.C.S.M.nr.387/2005 nu sunt fondate, întrucât obligaţia nu dă dreptul automat reclamanţilor în absenţa unei reglementări legale exprese, la plata unui spor de confidenţialitate, fiind o obligaţie ce incumbă reclamanţilor în temeiul raporturilor de serviciu fără o remuneraţie suplimentară până în 02.07.2008.

Dispoziţiile articolului 15 din ordonanţele anuale de salarizare şi din celelalte legi speciale (Legea nr.444/2007 pentru poliţişti, O.U.G.nr.118/2006 pentru cadrele militare) prin care sporul a fost acordat nu pot fi extinse pentru alte categorii de funcţionari publici, decât acelea menţionate expres în textul legal, nici măcar fundamentat pe principiul non-discriminării.

În acest sens s-a pronunţat şi Curtea Constituţională prin Decizia nr.819/03.07.2008 declarând neconstituţionale prevederile art.1, 2 alin.3 şi art.27 din O.G.nr.137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, în măsura în care din acestea se desprinde înţelesul că instanţele judecătoreşti au competenţa să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii şi să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.

A proceda contrar înseamnă o încălcare a principiului separaţiei puterilor în stat consacrat de art.1 alin.4 din Constituţie, ca şi prevederilor art.61 (1) în conformitate cu care Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a ţării.

În consecinţă, instanţa constatând incidenţa prevederilor art.304 pct.4 şi 9 Cod pr.civilă, a admis recursul conform art.312 alin.2 Cod pr.civilă şi a modificat în parte hotărârea atacată, în sensul respingerii acţiunii reclamanţilor împotriva pârâţilor Ministerul Justiţiei, Curţii de Apel Alba Iulia şi Tribunalului Sibiu pentru obligarea la acordarea sporului de confidenţialitate, precum şi capătul de cerere formulat de reclamanţi şi împotriva pârâtei Curtea de Apel Alba Iulia pentru efectuarea menţiunilor în carnetul de muncă.

S-a păstrat hotărârea în ce priveşte soluţionarea excepţiei calităţii procesuale pasive a Ministerului Justiţiei şi Tribunalului Sibiu pentru cererea reclamanţilor de efectuare a menţiunilor în carnetele de muncă şi a lipsei calităţii procesuale pasive a Statului Român prin Ministerul Economiei şi Finanţelor.

1

Domenii speta