Art. 137 Cod procedură civilă. Ordinea în care se soluţionează excepţiile procesuale.

Art. 137 Cod procedură civilă. Ordinea în care se soluţionează excepţiile procesuale.

Consecinţele neconcordanţei dintre considerente şi dispozitiv.

Între excepţia timbrajului acţiunii şi cea a nulităţii cererii pentru lipsa semnăturii, are prioritate de soluţionare excepţia timbrajului. Pentru a aplica sancţiunea anulării în temeiul prevederilor art.20 alin. 3 din Legea nr. 196/1997, republicată, instanţa trebuie mai întâi să verifice dacă partea a fost citată în mod expres cu menţiunea obligaţiei de plată a taxei judicare de timbru.

Prin sentinţa nr. 2221/18.11.2009 a Tribunalului Comercial Mureş, s-a anulat contestaţia debitoarei SC I. C. SRL Târgu Mureş, s-au admis cererile creditoarelor SC D. P. SRL Bucureşti şi SC D. H. SRL Bucureşti, s-a constatat că debitoarea este în încetare de plăţi, fiind deschisă procedura generală a insolvenţei faţă de această societate, fiind dispuse şi celelalte măsuri prev. de Legea nr. 85/2006.

În considerentele hotărârii atacate s-a reţinut că deşi debitoarea a formulat contestaţie, cu privire la starea de insolvenţă precum şi cu privire la caracterul creanţelor, aceasta a fost anulată,  întrucât contestatorul nu a fost în măsură să-şi îndeplinească obligaţia procesuală stabilită în sarcina sa, aceea de a timbra contestaţia potrivit disp. stabilite de judecătorul sindic.

S-au făcut referiri de către judecătorul sindic şi cu privire la lipsa semnăturii fiind indicate disp. art. 131 Cod procedură civilă, drept temei pentru anularea contestaţiei.

Referitor la starea financiară a societăţii, s-a reţinut că aceasta este în insolvenţă, debitoarea nefiind în măsură să probeze o altă stare de fapt, creanţele opuse acesteia de către creditoare fiind certe, lichide şi exigibile.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, în termenul legal, debitoarea criticând hotărârea atacată ca nelegală,  susţinând în esenţă că  societatea s-a aflat în imposibilitatea fizică de a se conforma obligaţiei procesuale de a complini lipsa semnăturii, dată fiind lipsa din ţară a administratorului în perioada 20 octombrie – 5 noiembrie 2009, din acelaşi motiv societatea neputând achita nici taxa de timbru.

Referitor la fondul cauzei s-a arătat că activitatea societăţii este grav prejudiciată, întrucât deschiderea procedurii insolvenţei faţă de această parte, perturbă desfăşurarea activităţii în bune condiţiuni.

Examinând hotărârea atacată prin prisma acestor considerente, Curtea constată următoarele:

În ceea ce priveşte contestaţia formulată de debitoare, este de observat că potrivit încheierii din 28 august 2009, s-a dispus comunicarea cererii creditoarei SC D. P. SRL, către debitoare, aducându-se la cunoştinţa acesteia şi despre împrejurarea că  are  posibilitatea de a formula contestaţie în termen de 10 zile de la comunicarea cererii. Cu acelaşi prilej s-a dispus amânarea cauzei la 30 septembrie 2009.

În aceste condiţii, s-a dispus citarea debitoarei, şi totodată comunicarea către aceasta a cererii de deschidere a procedurii insolvenţei, şi întrucât procedura de citare nu a fost îndeplinită la 24.09.2009 s-a dispus recomunicarea înscrisurilor către această parte, dispoziţii reluate şi în încheierea din 30 septembrie 2009, când cauza a fost amânată pentru  4 noiembrie 2009.

În aceste condiţii, la 19 octombrie 2009 (data poştei) a fost formulată contestaţie de către debitoare, pentru termenul din 4 noiembrie 2009, nefiind făcută dovada că notificarea ar fi fost comunicată către această parte, la dosarul cauzei (fila 66 existând dovada de îndeplinire a procedurii de citare, cu data de 30 octombrie 2009).

Or, în aceste condiţii este de observat că potrivit principiului echipolenţei, Curtea urmează a aprecia că această contestaţie a fost formulată în termen, urmând aşadar a fi analizate cele două excepţii, cea a netimbrării şi respectiv cea a nesemnării contestaţiei.

În aceste condiţii este de observat că referitor la excepţia nesemnării contestaţiei, în raport de care s-a dispus anularea contestaţiei, au fost indicate în dispozitivul hotărârii atacate disp. art. 131 Cod procedură civilă, dispoziţii care însă se referă la rolul activ al judecătorului şi nicidecum la sancţiunea incidentă în cazul în care  cererea nu este semnată, care este prev. în art. 133 alin. 2 Cod procedură civilă.

Pe de altă parte, în considerentele hotărârii atacate au fost făcute referiri atât la excepţia netimbrării  contestaţiei cât şi la nesemnarea acesteia, judecătorul sindic apreciind că ambele sunt incidente în cauză, fiind supuse aşadar dezbaterii părţilor.

În ceea ce priveşte excepţia netimbrăii, excepţie care se impune a fi analizată cu prioritate înaintea celei  a nesemnării contestaţiei, este de observat că, în mod corect aceasta a făcut obiectul cercetării în cuprinsul considerentelor hotărârii, judecătorul sindic aplicând sancţiunea prev. de art. 21 alin. 3 din  Legea nr. 146/1997.  În dispozitivul hotărârii însă, judecătorul sindic stabileşte drept temei al anulării contestaţiei disp. art. 131 Cod procedură civilă (referindu-se desigur la disp. art. 133 alin.2 Cod procedură civilă) anulând pe cale de consecinţă  contestaţia.

În opinia Curţii, judecătorul sindic  trebuia să se pronunţe cu precădere, prioritar, asupra excepţiei netimbrării contestaţiei, cu atât mai mult cu cât a stabilit în sarcina contestatorului prin dispoziţiile încheierii din  30 septembrie 2009, sarcina achitării taxelor judiciare datorate.

În acest sens, este de observat că potrivit dovezii de îndeplinirii a procedurii de citare pentru termenul din 4 noiembrie 2009  (fila 58) nu cuprinde expres această menţiune, acea a timbrării sub sancţiunea anulării, aceeaşi fiind situaţia şi pe dovada  îndeplinirii procedurii de citare, aflată la fila 66 din dosarul judecătorului sindic.

Cu toate acestea, la termenul de judecată din 4 noiembrie 2009 se constată că debitoarea nu a făcut dovada achitării taxelor de judecată corespunzătoare, amânând pronunţarea cauzei atât asupra cererilor principale cât şi asupra excepţiei nesemnării contestaţiei, pentru ca la 18 noiembrie 2009 să se pronunţe tocmai pe această din urmă excepţie.

În aceste condiţii, Curtea constată că recursul promovat în cauză este întemeiat potrivit art. 312 alin. 1 şi 3 Cod procedură civilă,  urmând a fi admis ca atare. Aceasta întrucât hotărârea atacată este nelegală ca urmare a incidenţei disp. art. 304 pct. 7 Cod procedură civilă, respectiv în considerentele hotărârii se reţine că în cauză este incidentă sancţiunea anulării contestaţiei ca urmare a netimbrării acesteia, pentru ca în dispozitiv să se reţină că, contestaţia este anulată ca urmare a nesemnării, fiind indicat de altfel un temei de drept eronat.

Pe cale de consecinţă, Curtea va dispune ca urmare a admiterii recursului casarea hotărârii atacate, cauza urmând a fi trimisă spre rejudecare judecătorului sindic. Rejudecarea cauzei presupune în prezenta pricină reluarea judecăţii cu începere de la momentul stabilirii în sarcina contestatorului a obligaţiei de plată a taxei de timbru şi a cuantumului datorat, respectiv 30 septembrie 2009 (fila 53), urmând ca în raport de conduita debitoarei, să fie apreciată îndeplinirea sau nu a acestei obligaţii, putându-se trece la analiza în fond a contestaţiei.

Domenii speta

Spete similare