Obligarea autorităţii la emiterea unui act administrativ. Durata rezonabilă a procedurii.

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Suceava – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal sub nr. 478/39/2011 la data de 13.05.2011, reclamantul P.D. a solicitat, în contradictoriu cu Statul Român prin Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor – Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor Bucureşti, obligarea acestuia să transmită dosarul evaluatorului sau societăţii de evaluare desemnată în vederea întocmirii raportului de evaluare în termen de 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a sentinţei şi să emită titlul de despăgubire în termen de 30 de zile de la definitivarea evaluării sub sancţiunea aplicării unor penalităţi de 10 lei pe zi de întârziere şi a unei amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie în sarcina preşedintelui autorităţii pârâte, conform dispoziţiilor art. 24 din Legea nr. 554/2004. Cu cheltuieli de judecată.

Arată reclamantul că, prin notificarea nr. 354 din 27.07.2001, depusă la Prefectura Judeţului Botoşani şi remisă ulterior spre competentă soluţionare Primăriei municipiului Botoşani, a solicitat despăgubiri pentru imobilul care a fost situat în Botoşani str. Ştefan cel Mare nr. 2.

Acest imobil compus din clădire şi teren în suprafaţă de 1.200 mp, a fost preluat în proprietatea statului în baza Decretelor de expropriere  nr. 147/1980 şi 154/1982, în vederea construirii unui ansamblu de locuinţe şi a dotărilor tehnico edilitare eferente.

Prin dispoziţia Primarului municipiului Botoşani nr. 4547/14.05.2007, s-a respins solicitarea acestuia privind acordarea de despăgubiri băneşti pentru imobilul arătat mai sus şi s-a propus acordarea de despăgubiri în condiţiile Titlului VII din Legea  nr. 247/2005.

Mai arată  reclamantul că această Dispoziţie a fost comunicată  împreună cu actele doveditoare Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor Bucureşti în luna mai 2007.

De la data emiterii acestei dispoziţii şi până la data introducerii acţiunii a trecut o perioadă îndelungată, timp în care a depus mai multe cereri prin care a solicitat pârâtei să i se comunice stadiul în care se află dosarul înaintat de Primăria Botoşani, fiindu-i comunicat de fiecare dată că urmează a fi analizat şi înaintat unui evaluator pentru evaluare.

În susţinerea cererii sale, reclamantul a depus la dosar înscrisuri.

Pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor Bucureşti, în termen legal, a formulat întâmpinare prin care  a invocat excepţia de nelegalitate a Dispoziţiei nr. 4547/14.05.2007 emisă de Primăria Mun. Botoşani, în temeiul art. 4 al. 1 din Legea 554/2004, cu motivarea că în urma analizării dosarului de despăgubiri nr. 6321/CC  s-a constatat că notificarea nr. 354/2001 depusă de către P.D. a fost soluţionată prin emiterea Dispoziţiei nr. 4547/14.05.2007, prin care s-au acordat despăgubiri pentru imobilul situat în strada Ştefan cel Mare din Botoşani. Mai arată că a solicitat identificarea obiectului dispoziţiei menţionate, pentru care s-a propus acordarea de măsuri reparatorii, în condiţiile Titlului VII din Legea 247/2005, în sensul de a se preciza expres componenţa imobilului pentru care s-a acordat beneficiul Legii nr.10/2001, respectiv teren şi/sau construcţii, cu indicarea destinaţiei şi a suprafeţei pentru fiecare în parte, precizând că pentru aceste aspecte a remis în original dosarul înregistrat la Secretariatul Comisiei sub nr. 36646/CC, în vederea reanalizării, potrivit aspectelor semnalate.

Pârâta a mai învederat că potrivit prevederilor alineatului 2 indice 1 al articolului 16 din Titlul VII al Legii 247/2005 „dispoziţiile autorităţilor administraţiei publice locale vor fi centralizate pe judeţe la nivelul prefecturilor, urmând a fi înaintate de Prefect către Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor însoţite de referatul conţinând avizul de legalitate al Instituţiei Prefectului ulterior exercitării controlului de legalitate de către acesta”, aşa încât retransmiterea dosarului către Comisie urmează a se face prin intermediul Prefecturii judeţului Botoşani, care va exercita controlul de legalitate atât asupra dispoziţiei cât şi a întregii documentaţii care a stat la baza emiterii acesteia.

Considerând că dispoziţia a fost emisă cu nerespectarea prevederilor legale amintite, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor Bucureşti a solicitat admiterea excepţiei de nelegalitate a acesteia.

Pe fondul cauzei, pârâta a solicitat respingerea ca neîntemeiată a acţiunii, arătând că  va emite decizia reprezentând titlul de despăgubire, numai după parcurgerea procedurii administrative prevăzute de Titlul VII din Legea nr. 247/2005, astfel apreciind că nu poate fi reţinut termenul de 30 de zile, indicat de reclamant prin  acţiune.

A mai arătat că este nejustificată  aplicarea unor penalităţi de 10 lei/zi de întârziere, întrucât nu pârâtei îi revine obligaţia de a completa dosarul de despăgubire, ci entităţii care l-a soluţionat şi reclamanţilor, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 10/2001. De asemenea, arată că este nejustificată şi aplicarea amenzii de 20% din salariul brut pe economie, pe zi de întârziere aplicabilă conducătorului autorităţii centrale, motivat de faptul că dispoziţiile legale indicate de reclamantă sunt incidente numai în situaţia  în care există o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, iar autoritatea, obligată printr-o astfel de hotărâre, nu o pune în executare.

Prin încheierea de şedinţă din data de 9 septembrie 2011, Curtea a suspendat judecarea cauzei conform art. 243 pct. 1 Cod de procedură civilă, fiind repusă pe rol la data de 27.11.2011.

 Prin încheierea de şedinţă pronunţată la data de 27 noiembrie 2011 în dosarul nr. 478/39/2011, Curtea de Apel Suceava a sesizat Tribunalul Botoşani pentru soluţionarea excepţiei de nelegalitate a Dispoziţiei nr. 4547/14.05.2007 emisă de către Primăria Mun. Botoşani, cauza fiind înregistrată pe rolul Tribunalului Botoşani – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, la data de 08.11.2011, sub nr.10387/40/2011.

Instanţa a procedat la introducerea în cauză a emitentului actului, respectiv a Primarului Municipiului Botoşani, în temeiul art. 4 al. 2 din Legea 554/2004, şi având în vedere că la data de 27.06.2011 P.D. a decedat, potrivit certificatului de moştenitor nr. 30/2011 eliberat de BNP N.A. a fost introdusă în cauză moştenitoarea acestuia, M.M.

Pârâţii au formulat întâmpinări prin care au solicitat respingerea excepţiei de nelegalitate, ca inadmisibilă.

Prin sentinţa nr. 644 din 16 februarie 2012, Tribunalul Botoşani – Secţia a II-a civilă, de  contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia inadmisibilităţii excepţiei de nelegalitate a  Dispoziţiei nr. 4547/14.05.2007 emisă de către Primăria Municipiului Botoşani, şi în consecinţă a respins, ca inadmisibilă, excepţia de nelegalitate invocată de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor Bucureşti, în contradictoriu cu Primarul Municipiului Botoşani, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor Bucureşti şi M.M. – moştenitoare după defunctul P.D.

Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, care a fost anulat, ca nemotivat, de către Curtea de Apel Suceava -  Secţia a II-a  civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin decizia nr. 2970 din 28 mai 2012.

Urmare a rămânerii irevocabile a hotărârii prin care s-a soluţionat excepţia de nelegalitate, Curtea a repus cauza pe rol.

Prin sentinţa nr.261/19.09.2012, Curtea de Apel Suceava – Secţia a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal  a admis, în parte, acţiunea formulată de reclamantul P.D. – decedat şi continuată de  M.M., în calitate de moştenitoare a defunctului, în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor – Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor Bucureşti; a obligat pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor să transmită evaluatorului dispoziţia nr. 4547/14.05.2007 emisă de Primăria Municipiului Botoşani, în termen de 30 de zile de la rămânerea  irevocabilă a prezentei sentinţe; a respins cererea de obligare a pârâtei la emiterea titlului de despăgubiri, ca prematur introdusă şi cererea de aplicare a penalităţilor şi amenzii, ca nefondată.

Pentru a se pronunţa astfel, Curtea a reţinut că obiectul principal al cauzei deduse judecăţii îl reprezintă obligarea  pârâtei să transmită evaluatorului dispoziţia nr. 4547/2007 emisă de Primăria Municipiului Botoşani şi, ulterior, să emită titlul de despăgubiri.

Instanţa a reţinut, de asemenea, că reclamantul a  invocat refuzul nejustificat al pârâtului de a-i soluţiona cererea.

În conformitate cu dispoziţiile art.2 alin.l lit.h) din Legea nr.554/2004, prin refuzul nejustificat de a soluţiona o cerere se înţelege exprimarea explicită, cu exces de putere, a voinţei de a nu rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim.

Definiţia excesului de putere este dată de art.2 lit. m) din Legea nr.554/2004 şi constă în exercitarea dreptului de apreciere, aparţinând administraţiei publice, prin încălcarea dreptului şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, prevăzute de Constituţie sau de lege.

În conformitate cu dispoziţiile din Titlul VII din Legea nr. 247/2005, procedura administrativă de soluţionare a dosarelor privind acordarea de măsuri reparatorii presupune parcurgerea mai multor etape şi anume: etapa transmiterii şi a înregistrării dosarelor; etapa analizării dosarelor de către Secretariatul Comisiei Centrale sub aspectul restituirii în natură a imobilului ce face obiectul notificării; etapa evaluării, etapă în care dacă după analizarea dosarului se constată că în mod întemeiat cererea de restituire în natură a fost respinsă dosarul va fi transmis evaluatorului sau societăţii de evaluatori desemnate, în vederea întocmirii raportului de evaluare, procedura finalizându-se prin emiterea de către Comisia Centrală a deciziei reprezentând titlul de despăgubire şi valorificarea acestui titlu în condiţiile prevăzute de art. 26 din O.U.G. nr. 81/2007 care include în cuprinsul Titlului VII din Legea nr.247/2005, Capitolul V, Secţiunea I intitulată „Valorificarea titlurilor de despăgubire”.

Curtea a constatat că reclamantul s-a adresat pârâtului, manifestându-şi stăruinţa în soluţionarea cererilor sale, însă cererea a rămas fără soluţionare efectivă, împrejurare care este de natură a-l  afecta pe reclamant  în soluţionarea într-un termen rezonabil a cererilor sale, raportat la prevederile art. l din Legea nr.554/2004.

Curtea de Apel Suceava a reţinut că în jurisprudenţa constantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului se constată că prin Convenţie se apără drepturi concrete şi efective, iar orice ingerinţă în drepturile consacrate de aceasta trebuie să corespundă menţinerii unui just echilibru între cerinţele interesului general alcomunităţii şi imperativele apărării drepturilor fundamentale ale individului. Acest echilibru ce trebuie protejat ar fi distrus dacă individul ar suporta o sarcină specială şi exorbitantă (cauza Sporrong şi Lonnroth; cauza Străin şi alţii împotriva României).

Or, din această perspectivă, Curtea nu poate reţine apărările pârâtei, indiferent de motivaţia autorităţii pârâte, întrucât aceasta ar echivala cu o vătămare a reclamantului în dreptul consacrat de lege, privind posibilitatea reparării injustiţiilor şi abuzurilor din legislaţia trecută.

Principiul legalităţii înseamnă, înainte de toate, existenţa unor norme de drept intern, suficient de accesibile şi previzibile, or în cauza de faţă Legea nr.247/2005 a stabilit procedura de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor care nu pot fi restituite în natură, rezultate din aplicarea Legii nr. 10/2001.

Curtea a constatat că întotdeauna durata rezonabilă a unei proceduri se apreciază în funcţie de circumstanţele cauzei, aşa cum a reţinut în jurisprudenţa sa Curtea Europeană a Drepturilor Omului, luând în considerare criteriile consacrate de jurisprudenţă, în special complexitatea cauzei, comportamentul reclamantului şi cel al autorităţilor competente, precum şi miza litigiului pentru persoana interesată (cauza Frydlender împotriva Franţei şi cauza Hartman împotriva Republicii Cehe).

Împrejurarea că legea specială nu prevede un termen pentru rezolvarea cererilor nu poate încuraja autoritatea competentă, în tergiversarea cererilor formulate în temeiul Legii nr.247/2005.

Astfel, Curtea a admis cererea reclamantului, a obligat pârâta să transmită evaluatorului dispoziţia  nr. 4547/14.05.2007 emisă de Primăria Municipiului Botoşani, în termen de 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a prezentei sentinţe; a respins, însă, cererea de obligare a pârâtei la emiterea titlului de despăgubiri, având în vedere că aceasta este o obligaţie subsecventă evaluării, neputând anticipa un refuz  nejustificat al pârâtei la îndeplinirea acestei obligaţii; de asemenea, a respins cererea de aplicare a sancţiunii prevăzută de art. 24 al. 2 din Legea nr. 554/2004, aceasta intervenind doar în situaţia în care nu va fi respectat termenul de 30 de zile pentru executarea  măsurilor dispuse prin prezenta sentinţă.

Domenii speta

Spete similare