Autorizatii.

Autorizatii.

Cerere privind obligarea primarului sa anuleze autorizatia privind instalarea unei antene pe terasa unui bloc. Inadmisibilitate. Lipsa calitatii procesual pasive a Asociatiei de Proprietari ai Blocului.

- art.8 din Legea nr.554/2004

- art.2, 5, 6 anexa nr.1 la Legea nr.50/1991

(CURTEA DE APEL BUCURESTI - SECTIA A VIII-A CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL, DECIZIA CIVILA NR.730/20.02.2012)

Prin cererea înregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti sub nr.43902/3/CA/2010, reclamanta N. S. - M. a solicitat în contradictoriu cu pârâtii PRIMARUL SECTORULUI 6 BUCURESTI, S.C. V. ROMÂNIA S.A. si ASOCIATIA DE PROPRIETARI BLOC:

- obligarea pârâtului Primarul Sectorului 6 Bucuresti la anularea autorizatiei de construire nr.77/10.03.2005 emise de acesta;

- obligarea pârâtei S.C. V. R. S.A. sa demonteze si sa ridice antenele GSM instalate pe terasa blocului nr.33, deasupra apartamentului reclamantei, în termen de o luna de la ramânerea irevocabila a hotarârii judecatoresti, sub sanctiunea platii de daune cominatorii de 1000 lei/zi de întârziere;

- autorizarea reclamantei sa procedeze la demontarea, pe cheltuiala pârâtei, în cazul în care nu-si îndeplineste obligatia de mai-sus, în termenul mentionat.

În motivarea cererii, reclamanta a aratat în esenta ca a cumparat apartamentul de la adresa mentionata având în vedere ca prin hotarârea Adunarii Generale a pârâtei Asociatia de Proprietari bloc s-a stabilit în iulie 2008 rezilierea contractului de închiriere cu pârâta S.C. V. S.A., deoarece proprietarii direct afectati de la ultimele etaje nu au fost de acord cu prelungirea acestui contract privind o stati de telefonie GSM apartinând pârâtei.

Precizeaza reclamanta ca Asociatia de Proprietari bloc a adus la cunostinta pârâtei S.C. V. S.A. ca numarul si amplasamentelor antenelor GSM nu corespunde documentatiei avizate de Primaria Sectorului 6, astfel cum rezulta si din raspunsul Inspectoratului de Stat în Constructii si din raspunsul Primariei Sectorului 6 nr.16833/02.06.2010, astfel ca de la data de 01.10.2009, statia de telefonie GSM a functionat ilegal, fara contract de închiriere, dar între timp conducerea pârâtei asociatie de proprietari a renegociat contractul cu SC V. SA fara consultarea prealabila a proprietarilor, mai ales a celor direct afectati de la ultimele etaje, prin acordul autentic conform art.1171 Cod Civil.

Desi pârâta Asociatia de Proprietari bloc a fost înstiintata de pozitia reclamantei, contractul s-a semnat totusi în aceste conditii, în mod abuziv si cu încalcarea dreptului de proprietate din partea pârâtilor, întrucât nu exista o hotarâre a Asociatiei de proprietari care sa permita instalarea sistemului de antene GSM.

Invoca reclamanta principiile constitutionale, jurisprudenta CEDO, dispozitiile CEDO privind dreptul la ocrotirea sanatatii, dreptul la viata si dreptul la respectarea vietii private si a vietii de familie, precum si dispozitiile legale privind nocivitatea radiatiilor electromagnetice neionizante emise de antenele de telefonie mobila, aratând ca atât timp cât nu s-a stabilit ca antenele GSM nu au nici un efect periculos asupra vietii si sanatatii unei persoane ce locuieste permanent  în preajma acestor dispozitive, reclamantul trebuie sa beneficieze de principiul precautiei instituit de art.174 din Tratatul de Instituire a Comunitatii Europene, fost art.130 R din Tratatul de la Maastricht, care s-ar traduce ca în lipsa unor date certe referitoare la consecintele pe termen lung ale expunerii la câmpuri electromagnetice, autoritatile trebuie sa protejeze cu prioritate individul contra riscurilor potentiale.

Prin sentinta civila nr.1104 din 17.03.2011 Tribunalul Bucuresti a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtei Asociatia de Proprietari bloc si a respins actiunea în contradictoriu cu aceasta pârâta ca fiind introdusa împotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.

A respins exceptia lipsei procedurii prealabile, însa a admis exceptia inadmisibilitatii  capetelor 2 si 3 din cerere, pe care le-a respins ca atare. În fond, tribunalul a respins ca neîntemeiata cererea de anulare a autorizatiei de construire.

Referitor la exceptiile de fond si de procedura, tribunalul a retinut ca în materia contenciosului administrativ, calitatea procesuala pasiva reprezinta o reflectare în plan procesual a aptitudinii organului administrativ de a fi subiect în raporturile reclamate de realizare a competentei sale, iar în cererea având ca obiect anularea actului administrativ se legitimeaza procesual autoritatea publica emitenta a acelui act, astfel cum este definita de art.2 alin.(1) lit.b din Legea nr.554/2004 si persoana fizica sau juridica beneficiara a actului administrativ, chemata în judecata pentru respectarea dreptului la aparare al acesteia si pentru respectarea principiului contradictorialitatii.

Cum în persoana pârâtei Asociatia de Proprietari Bloc nici una din aceste calitati nu se regaseste în raport cu actul atacat de reclamanta, Tribunalul a admis exceptia invocata de pârâta si, în consecinta, respinge actiunea fata de aceasta ca fiind introdusa împotriva unei persoane fara calitate procesuala.

Cu privire la exceptia inadmisibilitatii, invocata de pârâtul Primarul Sectorului 6 Bucuresti si calificata de Tribunal drept exceptia lipsei procedurii prealabile administrative, se retine ca reclamanta s-a adresat pârâtului emitent al autorizatiei de construire nr.77/2005, solicitând demararea procedurii de anulare a autorizatiei, iar pârâtul a raspuns acestei cereri, prin adresa nr.20680/05.08.2010, astfel încât tribunalul a respins exceptia invocata, constatând ca reclamanta a îndeplinit procedura prealabila administrativa prevazuta drept conditie de admisibilitate a actiunii în contencios administrativ.

În ceea ce priveste exceptia inadmisibilitatii capetelor 2 si 3 de cerere, invocata din oficiu, tribunalul constata ca în fapt, reclamanta a învestit instanta de contencios administrativ în primul rând cu cererea de anulare a autorizatiei de construire emise de pârâtul Primarul Sectorului 6 Bucuresti în beneficiul pârâtei S.C. V. S.A., prin care s-a autorizat executarea lucrarilor de construire pentru extindere statie fixa de emisie-receptie, lucrarea constând în amplasarea a doua catarge contavântuite si a doi suporti dubli care sustin fiecare câte doua antene, precum si a unui suport de colt, pentru imobilul din Bucuresti, sector 6, Bld. Timisoara nr.

Prin capetele subsecvente ale petitului actiunii, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei S.C. V. S.A. sa demonteze si sa ridice antenele GSM instalate pe terasa blocului nr., deasupra apartamentului reclamantei, în termen de o luna de la ramânerea irevocabila a hotarârii judecatoresti, sub sanctiunea platii de daune cominatorii de 1000 lei/zi de întârziere sau, cu caracter alternativ, pentru cazul în care pârâta nu-si îndeplineste obligatia de mai-sus, în termenul mentionat, autorizarea reclamantei sa procedeze la demontarea antenelor GSM, pe cheltuiala pârâtei.

Prevederile art.1 alin.(1) si (2), art.8 si 18 din Legea nr.55472004 instituie un contencios  subiectiv de plina jurisdictie, în cadrul caruia controlul exercitat de instanta de contencios administrativ trebuie sa se limiteze la scopul actiunii formulate de persoana vatamata, respectiv anularea actului administrativ nelegal, recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim vatamat si repararea pagubei cauzate persoanei vatamate.

Din aceasta perspectiva, este evident ca nu se circumscrie obiectului actiunii de contencios administrativ cererea reclamantei având ca obiect obligarea pârâtei SC V. SA la demontarea  si ridicarea antenelor GSM instalate pe terasa blocului nr. sau, în cazul refuzului, executarea acestei obligatii de catre reclamanta, pe cheltuiala pârâtei.

De altfel, aceasta concluzie este întarita si de dispozitiile art.18 alin.(1) din Legea nr.554/2001 care reglementeaza în mod limitativ solutiile pe care le poate pronunta instanta de contencios administrativ, iar printre acestea nu se regaseste si aceea pretinsa de catre reclamanta, în contradictoriu cu beneficiarul actului administrativ atacat, si nicidecum cu autoritatea publica administrativa emitenta.

În ceea ce priveste cererea de anulare a autorizatiei de construire, tribunalul a retinut ca reclamanta nu a invocat nici un fel de motive de nelegalitate a actului administrativ unilateral atacat si nu a facut dovada vatamarii ce i-ar fi fost cauzata prin emiterea acestui act, singurele critici învederate în petitul actiunii referindu-se nu la legalitatea modului de autorizare a lucrarilor ce fac obiectul autorizatiei nr.77/2005, ci la faptul ca numarul si amplasamentele antenelor GSM nu ar corespunde documentatiei avizate de Primaria Sectorului 6.

Prin urmare, ceea ce a înteles în fapt reclamanta sa critice nu este modul de autorizare a lucrarilor de amplasare a antenelor si dispozitivelor GSM, ci  executarea propriu-zisa a lucrarilor autorizate, sens în care a si invocat adresa emisa de Inspectoratul de Stat în Constructii, care a mentionat împrejurarea ca în urma controlului efectuat la imobilul în cauza, s-a constatat ca lucrarile executate de SC V. SA nu respecta prevederile autorizatiei  de construire nr.77/10.03.2005 a Primarului Sectorului 6 privind amplasarea statiei de emisie-receptie tip GSM. Mai retine tribunalul ca prin aceeasi adresa, autoritatea de control în domeniul constructiilor a si adus la cunostinta reclamantei dreptul de a solicita instantei competente desfiintarea lucrarilor executate cu încalcarea autorizatiei de construire.

Asadar, se constata ca în mod eronat reclamanta a apreciat ca prin actiunea pendinte, având ca obiect anularea actului administrativ, ar tinde la desfiintarea lucrarilor autorizate, deoarece cauza demersului sau jurisdictional nu vizeaza modalitatea constructiva autorizata prin actul administrativ unilateral atacat, ci modul de executare a acestei lucrari, a carei desfiintare nu se poate însa realiza pe calea urmata de reclamanta, câta vreme nu s-au probat cauze de nulitate a actului administrativ, în conditiile art.1 si 8 din Legea nr.554/2004.

Reclamanta nu a sustinut si nici probat calitatea de persoana vatamata într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim prin emiterea de catre pârâtul Primarul Sectorului 6 Bucuresti a actului administrativ unilateral, vatamarea pretinsa de aceasta izvorând de fapt din modul de executare a lucrarilor de amplasare a dispozitivelor GSM apartinând pârâtei beneficiare.

Pe de alta parte, ca în petitul actiunii reclamanta a afirmat ca toate demersurile si înscrisurile ce au stat la baza emiterii autorizatiei de construire sunt nule de drept, întrucât ar fi fost obtinute de S.C. V. S.A. fara drept, neexistând acordul proprietarilor de la ultimul etaj în forma autentica, conform art.1171 Cod Civil.

Cu privire la aceasta sustinere, tribunalul retine ca din întreaga documentatie tehnica pentru autorizarea executarii lucrarilor de construire nu rezulta ca ar fi prevazuta necesitatea îndeplinirii unei astfel de conditii pentru emiterea autorizatiei contestate, în cuprinsul certificatului de urbanism nr.2753/227T/25.10.2004 fiind prevazute avizele si acordurile necesare, fara a rezulta necesitatea existentei unui acord prealabil în forma autentica din partea proprietarilor ultimului etaj, iar în documentatia administrativa depusa de pârâtul Primarul Sectorului 6 Bucuresti se afla avizele si acordurile mentionate în certificatul de urbanism.

În conformitate cu dispozitiile art.2.5.6. din Anexa 1 la Legea nr.50/1991, invocate de reclamanta, rezulta ca acordul vecinilor, conform prevederilor legale în vigoare, exprimat în forma autentica, este prevazut pentru constructiile noi, amplasate adiacent constructiilor existente sau în imediata lor vecinatate - si numai daca sunt necesare masuri de interventie pentru protejarea acestora -, pentru lucrari de constructii necesare în vederea schimbarii destinatiei în cladiri existente, precum si în cazul amplasarii de constructii cu alta destinatie decât cea a cladirilor învecinate.

Tribunalul retine pe de o parte, ca la data emiterii autorizatiei contestate, dispozitiile invocate de reclamanta, respectiv art.2.5.6 din Anexa nr.1 la Legea nr.50/1991 nu erau în vigoare, iar pe de alta parte în nici un alt text legal incident cauzei nu rezulta obligativitatea existentei unui acord în forma autentica al proprietarilor , în conditiile pretinse de reclamanta.

Mai mult, modificarile aduse Legii nr.50/1991, ca si prin normele metodologice de aplicare a Legii nr.50/1991, succesiv modificate, se retine ca nici în prezent nu ar fi îndeplinite conditiile avansate de reclamanta, autorizatia contestata neavând în vedere nici unul din cazurile expres si limitativ reglementate de textul normativ, respectiv constructii noi, amplasate adiacent constructiilor existente sau în imediata lor vecinatate - si numai daca sunt necesare masuri de interventie pentru protejarea acestora, lucrari de constructii necesare în vederea schimbarii destinatiei în cladiri existente sau cazul amplasarii de constructii cu alta destinatie decât cea a cladirilor învecinate.

Pentru aceste considerente, tribunalul retine ca actiunea nu îndeplineste cerintele art.1 alin.(1) si art.8 alin.(1) Legea nr.554/2004 pentru a anula autorizatia de construire nr.77/10.03.2005 emisa de pârât, astfel ca a respins actiunea ca neîntemeiata.

Împotriva sentintei civile anterior mentionata a declarat recurs reclamanta N. S. - M.

În motivarea cererii sale, recurenta arata ca a invocat motive de nelegalitate a emiterii autorizatiei de construire nr.77/2005, autorizatia fiind pentru reconfigurarea statiei de emisie - receptie GSM si nu pentru extinderea acesteia, asa cum precizeaza aparatorul paratei asociatiei de proprietari, subliniind faptul ca Primaria sectorului 6 nu a respectat legislatia in vigoare, respectiv Legea nr.51/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii si implicit legislatia incidenta, cu care ar fi trebuit sa faca corelatie, Hotarârea nr.1275/2000 privind aprobarea Normelor metodologice pentru punerea in aplicare a prevederilor Legii locuintei nr.114/1996, aplicabile la acea vreme, care prevede la art.39, alin 3 "Schimbarea destinatiei locuintelor si/sau a spatiilor cu alta destinatie decât cea de locuinta, situate in cladiri colective, se poate face numai cu acordul proprietarului cladirii sau al asociatiei de proprietari si, in mod obligatoriu, cu aprobarea proprietarilor direct afectati, indiferent daca proprietarul care intentioneaza sa faca aceasta schimbare este sau nu este membru al asociatiei de proprietari" si Hotarârea de Guvern nr.400/2003 pentru aplicarea Normelor metodologice privind organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari, care la art.6, alin.3 din cap. II Administrarea condominiilor, precizeaza "Schimbarea destinatiei locuintelor si/sau a spatiilor cu alta destinatie decât cea de locuinta, situate in cladiri colective, se poate face numai cu acordul proprietarului cladirii sau al asociatiei de proprietari si, in mod obligatoriu, cu aprobarea proprietarilor cu care se învecineaza pe orizontala si pe verticala, indiferent daca proprietarul care intentioneaza sa faca aceasta schimbare este sau nu este membru al asociatiei de proprietari", articole preluate si in legislatia actuala, respectiv Hotarârea nr.1588 din 19 decembrie 2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.230/2007 privind înfiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari, care prevad aceleasi obligatii la art.39 "Proprietatea comuna poate fi utilizata de catre terti, persoane fizice sau juridice, de drept public ori de drept privat, numai cu acordul majoritatii proprietarilor membri ai asociatiei si al proprietarilor direct afectati de vecinatate, în baza unui contract de închiriere, de folosinta sau de concesiune"si la art.41 "Modificarile constructive si utilizarea în alte scopuri a unor parti sau elemente de constructie ale cladirii, cum ar fi: ancorarea de reclame pe pereti, suspendarea de stâlpi, pereti, scari interioare si altele asemenea, se vor putea face numai pe baza deciziei comitetului executiv, cu acordul proprietarilor direct afectati si, dupa caz, pe baza unui proiect tehnic întocmit de institutii de specialitate, verificat de un expert autorizat, precum si cu autorizatia pentru executarea de lucrari, eliberate în conditiile legii. ",

Emitentul unei autorizatii de construire are obligatia de a solicita asociatiei de proprietari acordul vecinilor si in special al celor direct afectati, exprimat in forma autentica, conform legii, dovada fiind tabelul nominal cu semnaturile proprietarilor din bloc de pe B-dul Timisoara nr. 43 A, anexat la documentatia pentru autorizarea lucrarilor de construire a statiei GSM, care se gaseste la Primaria sectorului 6 si care, de altfel a fost consultat de reclamanta. Aceasta a adus la cunostinta Primariei sector 6 omisiunea facuta in tabel prin adresa nr.16833/31.05.2010, la care a primit raspunsul din adresa nr.16833/02.06.2010, prin care primaria comunica reclamantei ca in aceasta situatie, autorizatia nr.77/2005 îsi pierde valabilitatea.

Mai mult decât atât, daca aceasta autorizatie si-a pierdut valabilitatea si contractul de prelungire a închirierii a fost semnat in aceste conditii, neavând acordul vecinilor direct afectati, ignorându-se cu buna stiinta de catre asociatia de proprietari consultarea tuturor celor direct afectati, stiind foarte bine care este opinia acestora, anume, aceea de a nu semna tabelul nominal pentru continuarea contractului de închiriere cu SC V. si in plus, aceasta statie de telefonie GSM a functionat pe un amplasament neautorizat, cum poate fi in continuare acest lucru ignorat de onorata instanta? Art.7 alin.5, 6 si 7 specifica urmatoarele:

(5) Autoritatea emitenta a autorizatiei de construire stabileste o perioada de valabilitate de cel mult 12 luni de la data emiterii, interval în care solicitantul este obligat sa înceapa lucrarile. In aceasta situatie, valabilitatea autorizatiei se extinde pe toata durata de executie a lucrarilor prevazute prin autorizatie, în conformitate cu proiectul tehnic.

(6)Neînceperea lucrarilor ori nefinalizarea acestora în termenele stabilite conduce la pierderea valabilitatii autorizatiei, fund necesara emiterea unei noi autorizatii de construire. In situatia în care caracteristicile nu se schimba fata de autorizatia initiala, se va putea emite o noua autorizatie de construire, fara a fi necesar un nou certificat de urbanism.

(7)Prin exceptie de la prevederile alin.(6), în cazul justificat în care lucrarile de constructii nu pot fi începute ori nu pot fi executate integral la termenul stabilit, investitorul poate solicita autoritatii emitente prelungirea valabilitatii autorizatiei cu cel putin 15 zile înaintea expirarii acesteia. Prelungirea valabilitatii autorizatiei se poate acorda o singura data si pentru o perioada nu mai mare de 12 luni.

Or, de la data emiterii autorizatiei de construire pentru reconfigurarea statiei de baza si pana in prezent s-au scurs nu mai bine de aproape 7 ani, iar autoritatile competente nu au luat nicio masura cu privire la constructia ilegala, cu toate ca au fost sesizate in repetate rânduri de catre recurenta si de catre ceilalti proprietari direct afectati de la ultimele etaje ale imobilului.

Referitor la calitatea procesuala a Asociatiei de Proprietari, recurenta a aratat ca Asociatia este cea care are obligatia de a furniza tabelul nominal cu semnaturile proprietarilor si în special ale celor direct afectati de la ultimele etaje, asadar este direct implicata în obtinerea autorizatiei de construire, ceea ce justifica participarea sa în proces.

Primarul Sectorului 6 a depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat.

În cuprinsul întâmpinarii, intimata arata ca desi recurenta a solicitat anularea unei autorizatii de construire, nu a adus nicio critica actului administrativ, sustinând interesul promovarii actiunii în raport de împrejurarea ca S.C. V. S.A. nu a respectat documentatia avizata de Primaria Sectorului 6, or, nerespectarea autorizatiei de construire nu implica responsabilitatea emitentului acesteia si cu atât mai putin constituie un motiv de anulare a actului administrativ.

În ceea ce priveste lipsa acordului vecinilor, intimata arata ca dispozitiile Anexei 1 pct.2.5.6. din Legea nr.50/1991 nu erau în vigoare la momentul emiterii autorizatiei de construire si, oricum, ipoteza avuta în vedere de aceste dispozitii nu se regaseste în situatia cauzei de fata. 

Intimata S.C. V. a depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului de fata ca fiind nefondat.

Analizând actele si lucrarile dosarului, curtea, în temeiul art.312 alin.1 Cod procedura civila, va respinge ca nefondat recursul civil de fata, constatând ca sentinta civila recurata este legala si temeinica.

Pentru a decide astfel, curtea constata ca la data de 10.03.2005, intimata Primarul Sectorului 6 a emis autorizatia de construire nr.77, având ca obiect aprobarea lucrarilor de extindere statie fixa de emisie-receptie GSM, constând în amplasarea a doua catarge contavântuite si doi suporti dubli care sustin fiecare câte doua antene, precum si a unui suport.

Prin prezenta actiune recurenta reclamanta a solicitat anularea autorizatiei de construire anterior mentionata, obligarea pârâtei S.C. V. ROMÂNIA S.A. sa demonteze si sa ridice antenele GSM instalate pe terasa blocului nr., deasupra apartamentului reclamantei, în termen de o luna de la ramânerea irevocabila a hotarârii judecatoresti, sub sanctiunea platii de daune cominatorii de 1000 lei/zi de întârziere; autorizarea reclamantei sa procedeze la demontarea, pe cheltuiala pârâtei, în cazul în care nu-si îndeplineste obligatia de mai-sus, în termenul mentionat.

În raport de specificul procedurii contenciosului administrativ, în mod legal a procedat instanta fondului, respingând actiunea formulata în contradictoriu cu intimata Asociatia de Proprietari Bloc pentru lipsa calitatii procesuale pasive.

Sub acest aspect, curtea subliniaza ca legitimarea procesuala pasiva în cazul actiunii în contencios administrativ, având ca obiect anularea unui act administrativ emis la cerere, cum este si cazul în speta, revine în primul rând autoritatii publice emitente si beneficiarului actului administrativ.

Este legala solutia instantei de fond si în privinta respingerii ca inadmisibila a actiunii reclamantei, sub aspectul obligarii intimatei S.C. V. S.A. la demontarea antenei GSM, instalata în baza autorizatiei de construire în litigiu.

Obiectul actiunii în contencios administrativ este prevazut prin dispozitiile art.8 din Legea nr.554/2004, potrivit carora, persoana vatamata într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemultumita de raspunsul primit la plângerea prealabila sau care nu a primit niciun raspuns în termenul prevazut la art.2 alin.(1) lit.h), poate sesiza instanta de contencios administrativ competenta, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate si, eventual, reparatii pentru daune morale. De asemenea, se poate adresa instantei de contencios administrativ si cel care se considera vatamat într-un drept sau interes legitim al sau prin nesolutionarea în termen sau prin refuzul nejustificat de solutionare a unei cereri, precum si prin refuzul de efectuare a unei anumite operatiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim.

Solutionând cererea la care se refera art.8 alin.(1), poate, dupa caz, sa anuleze, în tot sau în parte, actul administrativ, sa oblige autoritatea publica sa emita un act administrativ, sa elibereze un alt înscris sau sa efectueze o anumita operatiune administrativa, având competenta de a se pronunta, în afara situatiilor prevazute la art.1 alin.(6), si asupra legalitatii operatiunilor administrative care au stat la baza emiterii actului supus judecatii.

 În raport de dispozitiile Legii nr.554/2004, este evident ca solicitarea recurentei reclamante de obligare a intimatei pârâte la ridicarea antenei de telefonie mobila nu se încadreaza în niciuna din ipotezele prevazute de Legea nr.554/2004, astfel ca în mod legal a fost respinsa actiunea ca inadmisibila sub acest aspect.

În ceea ce priveste cererea de anulare a autorizatiei de construire nr.77/2005, recurenta a invocat, în esenta, nelegalitatea autorizatiei de construire pentru motivul ca solicitantul nu a obtinut acordul proprietarilor de la ultimul etaj al imobilului, proprietari direct afectati de functionarea antenei autorizate.

În ceea ce priveste necesitatea unui atare acord, este de observat ca în  conformitate cu dispozitiile art.2.5.6. din Anexa 1 la Legea nr.50/1991, invocate de reclamanta, acordul vecinilor, conform prevederilor legale în vigoare, exprimat în forma autentica, este prevazut pentru constructiile noi, amplasate adiacent constructiilor existente sau în imediata lor vecinatate - si numai daca sunt necesare masuri de interventie pentru protejarea acestora -, pentru lucrari de constructii necesare în vederea schimbarii destinatiei în cladiri existente, precum si în cazul amplasarii de constructii cu alta destinatie decât cea a cladirilor învecinate.

La data emiterii autorizatiei contestate, dispozitiile invocate de recurenta, respectiv art.2.5.6 din Anexa nr.1 la Legea nr.50/1991 nu erau în vigoare, astfel ca legalitatea actului administrativ trebuie raportata exclusiv la dispozitiile în vigoare la momentul emiterii actului.

În egala masura, sunt lipsite de pertinenta referirile recurentei cu privire la încalcarea dispozitiilor Legii nr.230/2007, act normativ intrat în vigoare ulterior emiterii autorizatiei de construire nr.77/2005

Este de observat ca recurenta invoca Hotarârea nr.1275/2000 privind aprobarea Normelor metodologice pentru punerea in aplicare a prevederilor Legii locuintei nr.114/1996, care prevede la art.39, alin 3 ca "Schimbarea destinatiei locuintelor si/sau a spatiilor cu alta destinatie decât cea de locuinta, situate in cladiri colective, se poate face numai cu acordul proprietarului cladirii sau al asociatiei de proprietari si, in mod obligatoriu, cu aprobarea proprietarilor direct afectati, indiferent daca proprietarul care intentioneaza sa faca aceasta schimbare este sau nu este membru al asociatiei de proprietari" precum si dispozitiile Hotarârea de Guvern nr.400/2003 pentru aplicarea Normelor metodologice privind organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari, care la art.6, alin.3 din cap.II Administrarea condominiilor, precizeaza "Schimbarea destinatiei locuintelor si/sau a spatiilor cu alta destinatie decât cea de locuinta, situate in cladiri colective, se poate face numai cu acordul proprietarului cladirii sau al asociatiei de proprietari si, in mod obligatoriu, cu aprobarea proprietarilor cu care se învecineaza pe orizontala si pe verticala, indiferent daca proprietarul care intentioneaza sa faca aceasta schimbare este sau nu este membru al asociatiei de proprietari".

Asa cum rezulta din cuprinsul dispozitiilor citate, acordul proprietarilor este solicitat în cazul în care schimbarea destinatiei locuintelor si/sau a spatiilor cu alta destinatie decât cea de locuinta afecteaza proprietarii din condominiu, or o atare ipoteza nu este dovedita în cauza de fata.

Or, sustinerile recurentei, în sensul ca functionarea antenei GSM este susceptibila sa afecteze sanatatea locuitorilor de la ultimul etaj al Blocului nr., nu sunt sprijinite de nicio dovada în acest sens, rezultând, dimpotriva, potrivit masuratorilor efectuate de Ministerul Sanatatii Publice, ca densitatea de putere a câmpului electromagnetic de radiofrecventa emis de statia instalata în Bucuresti, b-dul Timisoara nr.43 A, bloc, sector 6 reprezinta mai putin de 0,8% din valoarea nivelului de referinta prevazut în Normele aprobate prin Ordinul M.S.P. nr.1193/2006.

Nerespectarea documentatiei avizate de Primaria Sectorului 6, invocata, de asemenea în sprijinul actiunii recurentei, nu constituie un motiv de nelegalitate a autorizatiei de construire, cât timp, asa cum s-a retinut anterior, legalitatea actului administrativ se apreciaza în raport de momentul emiterii actului administrativ si continutul sau.

Fata de aceste considerente curtea va respinge ca nefondat recursul civil de fata si în temeiul art.274 Cod procedura civila, va obliga recurenta la 500 lei cheltuieli de judecata catre intimata Asociatia de Proprietari Bloc reprezentând onorariu avocatial.

1

10

Domenii speta

Spete similare