Revendicare. Teren afectat de lucrari de asigurare a functionarii capacitatilor energetice, potrivit l. 13/2007. Diferenta dintre expropriere si controlul folosirii bunului. Echilibru just între interesul public si cel privat.

MATERIE: DREPT CIVIL.

Revendicare. Teren afectat de lucrari de asigurare a functionarii capacitatilor energetice, potrivit L. 13/2007. Diferenta dintre expropriere si controlul folosirii bunului. Echilibru just între interesul public si cel privat.

DECIZIA CIVILA NR.643/08 APRILIE 2010

(DOSAR NR. 3/271/2008)

Prin sentinta civila nr. 7664/14.11.2008 a Judecatoriei Oradea a fost respinsa cererea promovata de reclamantul P.V în -contradictoriu cu pârâta S.C.F de DAEEETN S.A.

Pentru a pronunta aceasta hotarâre instanta de fond a retinut ca potrivit proiectului IRE Oradea nr. 3149/1969 s-a realizat investitia "statia de transformare de 220/110 kV Oradea Sud - Racorduri de 110 kV la statie" având ca scop alimentai ci cu energie electrica a fabricii de ciment Alesd cu termenul de punere în functiune fi anul 1970, iar indirect sa contribuie la îmbunatatirea alimentarii cu energie electrica), a consumatorilor din Oradea si zona învecinata, în momentul realizarii investit"': terenul afectat de lucrare se afla în afara perimetrului construibil al Municipiului Oradea.

În vederea constituirii acestei statii prin Decret al Consiliului de Stat al RSR au trecut în proprietatea statului prin expropriere terenuri în suprafata de 23979 mp fara ca între acestea sa fie identificat si terenul rec/amantului.

În conformitate cu dispozitii/e art. 16 al. 1 din Legea nr. 13/2007, retine instanta de fond, pârâta realizeaza un serviciu de utilitate publica, iar pentru toate lucrarile de realizare, tehnologizare si asigurare a functionarii capacitatilor energetice legea instituie în favoarea acesteia un drept de uz si de servitute, în sarcina terenurilor si bunurilor aflate în proprietatea altor persoane fizice sau juridice.

Vazând considerentele Deciziei nr. 140/2004 a Curtii Constitutionale, prin care s-a statuat ca dispozitiile acestui text de lege nu echivaleaza cu o expropriere formala si nici cu una de fapt, ci se limiteaza la un control al folosirii bunurilor, ceea ce nu contravine art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale, instanta de fond a concluzionat ca restrângerea exercitiului dreptului de proprietate îndeplineste în cauza toate conditiile cerute de Curtea Europeana si anume: se pastreaza un just echilibru între cele doua interese ( cel public, privind prestarea serviciului de distributie si furnizare a energiei electrice) si cel privat (privind exercitiul dreptului de proprietate) instituindu-se o limitare în exercitiul dreptului de proprietate; nu afecteaza dreptul de proprietate într-o asa masura încât sa fie atins în substanta sa; este necesara pentru a asigura prestarea serviciului de distributie si furnizare a energiei electrice (serviciu de interes public), în conditiile cerute de legislatia în vigoare, legislatie care este în acord cu Directivele CE enumerate la sfârsitul legii 13/2007; este prevazuta de o lege accesibila si previzibila (art. 16 din legea 13/2007).

Totodata, instanta de fond a apreciat ca reclamantul în conditiile în care a suferit un prejudiciu în urma operatiunilor de realizare si retehnologizare a capacitatilor energetice, are posibilitatea de a solicita repararea pagubei potrivit dispozitiilor dreptului comun.

Fata de aceste considerente, instanta de fond a respins cererea promovata ca nefondata.

Împotriva acestei hotarâri a declarat apel, în termen si legal timbrat, apelantul P V, solicitând admiterea apelului si schimbarea în întregime a hotarârii apelate, în sensul admiterii actiunii astfel cum a fost aceasta formulata; cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata.

Prin decizia civila nr.  347/A din data de  04.12.2009, pronuntata în dosar nr. 3/271/2008, Tribunalul Bihor a respins  ca nefondat apelul civil introdus de  apelantul P V,  în contradictoriu cu intimata SC F DE DAEEET N SA, împotriva  sentintei civile  nr.7364 din 14.11.2008, pronuntata de Judecatoria Oradea, pe care a pastrat-o în totalitate.

Nu s-au acordat cheltuieli de judecata

Pentru a pronunta aceasta hotarâre, instanta de apel a avut în vedere urmatoarele considerente:

Apelantul reclamant, prevalându-se de calitatea sa de proprietar al terenului peste care trec liniile electrice a caror ridicare se solicita, a investit instanta cu o actiune în revendicare întemeiata pe prevederile art. 480 Cod civil.

În mod corect, a apreciat instanta de apel, prima instanta a examinat temeinicia actiunii în revendicare promovata de reclamant prin prisma prevederilor Legii nr. 13/2007, acesta fiind actul normativ în vigoare care reglementeaza regimul juridic al terenurilor aflate în proprietatea altor persoane fizice sau juridice pe care se gasesc lucrari de realizare, tehnologizare si asigurare a functionarii capacitatilor energetice.

Pe de alta parte, Legea nr. 13/2007 a reglementat regimul juridic a tuturor capacitatilor energetice, indiferent de data realizarii acestora, astfel încât sustinerea apelantului cu privire la aplicarea retroactiva a Legii nr. 13/2007 este nefondata si urmeaza a fi înlaturata.

Fata de dreptul de uz si de servitute instituit prin prevederile art. 16 din Legea nr. 13/2007, în mod corect instanta de fond a apreciat ca nu se impune sa se dispuna ridicarea liniilor de distributie ce trec peste terenul reclamantului, acesta având posibilitatea sa solicite, fie repararea prejudiciului cauzat de liniile electrice care îi traverseaza terenul, fie acordarea de despagubiri pentru exproprierea terenului sau, expropriere realizata în anul 1969.

Pentru ansamblul acestor considerente, în temeiul art. 296 Cod procedura civila, apelul de fata a fost respins ca nefondat, cu consecinta mentinerii în întregime a hotarârii apelate.

Nu s-au acordat cheltuieli de judecata, culpa procesuala apartinându-i în exclusivitate apelantului.

Împotriva acestei  decizii, în termen, legal timbrat, a declarat  recurs apelantul PV, solicitând admiterea  acestuia, modificarea deciziei în sensul admiterii actiunii astfel cum a fost formulata, cu cheltuieli de judecata în toate instantele.

Prin motivele de recurs s-a invocat ca, din probele  administrate  reiesea ca, potrivit unui proiect  realizat  în anul 1969, s-a realizat  investitia ce consta în linia electrica care  s-a dat în functiune  în 1970, si nu prevedea  afectarea  terenului în litigiu, aspect ce nu reiesea nici din Decretul Consiliului de Stat, nefiind expropriat. Exproprierea se face  pe baza de lege iar în privinta acestui teren, nu a fost emisa nici o lege de expropriere.

La data efectuarii investitiei, ilegal s-a extins pe o suprafata mai mare de teren decât  cea conferita de cadrul legal existent, iar referitor la suprafata ce se sustine  ca a fost  expropriata, nu s-a facut  nicio înscriere în CF, nu s-a acordat o despagubire.

Retinerea existentei dreptului de servitute si uz, presupune existenta dreptului de proprietate pe care  sunt  grevate, care exclud existenta  exproprierii, astfel ca,  sunt  contradictorii considerentele deciziei. Legea  nr. 13/2007, art. 16 a instituit doar  din 2007 dreptul de uz si servitute  si în acest sens  era necesara încheierea unei conventii între  titularul licentei si proprietarul de teren, conventie care nu s-a încheiat.

În drept  s-au invocat dispozitiile  art. 304 pct. 9 Cod procedura civila.

Prin întâmpinarea depusa la  dosar, intimata a invocat  exceptia de nulitate a recursului întrucât s-a criticat doar modul de interpretare al înscrisurilor, fara a fi detaliat  aspectele în sustinere, iar pe fond, respingerea  acestuia.

Terenul a  fost expropriat pentru construirea statiei de 220/110KV Oradea - Sud în vederea îmbunatatirii alimentarii  cu energie  electrica a consumatorilor, fiind  expropriat  12184 mp teren iar, când recurentul a devenit proprietarul terenului, a preluat  nu doar  drepturile ci si obligatiile aferente, cunoscând  la acea data existenta retelei ce traverseaza terenul, statia fiind construita în anul 1969.

Examinând  decizia recurata prin prisma motivelor de recurs, cât si din oficiu,  instanta de recurs, constata urmatoarele:

Din analiza cererii de recurs  se retine ca aceasta  cuprinde  motivele de nelegalitate pe care se întemeiaza recursul, acestea fiind de altfel si dezvoltate, astfel ca,  nu subzista motivele de  nulitate în sensul art. 302 indice 1 Cod procedura civila, exceptia de nulitate invocata de intimata urmând  a fi respinsa ca nefondata.

Cât priveste  fondul  cauzei, se retine urmatoarele:

Potrivit copiei xerox a colii de carte funciara nr. 17211 Oradea, imobilul având nr. top. 8542/1, reprezentând în natura casa si 3000 mp teren - fila 6 dosar fond - reprezinta dreptul de proprietate al numitilor Popa Maria Doina - Lucia si P.V.I. drept  dobândit cu titlu de cumparare în anul 1973 - foaia B nr. 1.

Din analiza  înscrisurilor, aflate  în dosar  de fond  filele  14 - 35, se retine  faptul ca în baza proiectului IRE Oradea nr. 3149/1969 s-a realizat  o investitie constând  în construirea statiei de  transformare de 220/110 KV Oradea - Sud, racorduri de  110 KV la  statie, cu scopul alimentarii cu energie electrica a  fabricii de ciment  Alesd, termenul de punere în functiune fiind  stabilit  în acea perioada în anul 1970. Scopul indirect al acestei investitii a fost cel al îmbunatatirii alimentarii cu energie electrica a consumatorilor  din  Oradea si zona  limitrofa. Ca urmare, la data realizarii investitiei, recurentul nu era proprietar  al terenului, iar  cel afectat  de aceasta investitiei se afla în afara perimetrului  construibil al  orasului Oradea - aspecte corect  retinute de  instanta de fond.

Prin decretul Consiliului de Stat  al R.S.R. - filele 14 - 17 dosar fond, în scopul construirii statiei electrice s-a expropriat o suprafata de  12184 mp teren si scoaterea din productia agricola a 12226 mp teren iar pâna la  31.12.1970 o suprafata de  23.979 mp din localitatea Oradea, alaturi de alte terenuri din Carei, etc. - fara a exista vreun act din care sa reiasa ca la  acea data ar fi fost  expropriat  si terenul cu nr. top. 8542/1, proprietatea recurentului.

Nu au contestat instantele faptul ca investitia s-a realizat  anterior intrarii în vigoare a Legii nr. 13/2007 a energiei electrice, însa, conform art. 16 intimata  realizeaza  un serviciu de interes  public, astfel ca, asupra terenurilor proprietate publica sau privata, beneficiaza  pe toata durata de  realizare, functionare a capacitatii energetice, de un drept  de uz, servitute subterana, de suprafata sau aeriana. Actuala reglementare în materie nu aduce  elemente de noutate referitor la regimul aplicabil unor astfel de investitii, ci doar  reitereaza vechile dispozitii în materie la data edificarii lor.

Curtea Constitutionala, cu referire la Legea nr. 13/2007, prin deciziile nr. 72/26.02.2004, si nr. 203/14.04.2005 a concluzionat  ca lipsirea  proprietarilor de o parte din veniturile imobiliare, nu se  traduce  într-o expropriere  formala sau de fapt, ci conduce la  un control al folosirii bunurilor  care  nu contravine  art. 1 din Protocolul aditional nr. 1  al Curtii Europene a Drepturilor Omului, referitor la  protectia  proprietatii private. Mai mult, aceiasi Curte Constitutionala, prin decizia nr. 140/2004 a concluzionat ca dispozitiile  Legii nr.  13/2007 nu echivaleaza cu o expropriere formala sau  una de drept ci, se limiteaza la un  control al folosirii bunurilor, dreptul de proprietate e pierdut de substanta dar nu a disparut.

Ca urmare, la data  la care recurentul a dobândit  proprietatea  cunostea existenta liniei electrice  ce afecta  terenul în litigiu, astfel ca si-a asumat toate  riscurile în acest sens, restrângerea dreptului fiind necesara în vederea  prestarii unui serviciu public de alimentare cu energie  electrica, prin aceasta  pastrându-se  de altfel un echilibru just între  interesul public si cel privat, iar limitarea  adusa dreptului de proprietate, nu este de natura a-i afecta substanta, si deci nu se pune  problema  obligarii intimatei la ridicarea liniilor  de distributie.

Într-adevar, instanta de apel în considerente a facut  o referire atât la dreptul de uz, servitute asupra  terenului, cât si la faptul ca ar  fost expropriat, ori, conform celor expuse, dreptul recurentului exista  si în prezent, nefiind  expropriat, astfel ca, în speta este vorba doar de un drept de  uz si servitute  în favoarea  intimatei,  aspecte care însa nu sunt de  natura a modifica  cele retinute în sensul art. 304 Cod procedura civila, neexistând motive de nelegalitate ale deciziei pronuntate.

Cât priveste lipsa unei conventii referitoare la dreptul de uz si servitute, în art. 16 alin. 5 din Legea nr. 13/2007 s-a prevazut aceasta procedura doar pentru investitiile ce urmau a fi realizate  dupa intrarea în vigoare a acesteia, deci nu si pentru cele deja existente, iar  cea în speta a fost finalizata anterior, în anul 1969. Exercitarea drepturilor de uz si servitute  asupra  proprietatilor afectate de capacitatile  energetice, cu titlu  gratuit, conform art. 16 alin. 4 din Legea nr. 13/2007, pe toata durata existentei acestora, desi are ca efect lipsirea  celor interesati de  o parte  din veniturile imobiliare, nu se  traduce  într-o expropriere formala sau de fapt, sens în care s-a pronuntat si Curtea Europeana a Drepturilor Omului în cauza  Spornony, Hannroth / Suediei  în anul 1982 si în care s-a stabilit ca, întrucât  autoritatile nu au expropriat imobilele  petitionarilor, acestia  puteau sa îsi foloseasca bunurile, sa le vânda, sa le  lase mostenire, sa le  ipotecheze, sa le doneze.

Acest punct de vedere este conform si practicii Curtii de Apel Oradea - dosar nr. 4394/111/C/2006, dosar nr. 2859/1285/2007.

Pentru toate  considerentele expuse, nefiind aplicabile dispozitiile  art. 304 Cod procedura civila, instanta de recurs în baza art. 312 alin. 1 Cod procedura civila va respinge ca nefondat recursul, mentinând  în întregime  sentinta  recurata ca fiind legala si temeinica.

Domenii speta

Spete similare