Fond funciar

Dosar nr. 537/828/2009*

R O M Â N I A

TRIBUNALUL ARGEŞ

SECŢIA CIVILĂ

DECIZIE Nr. 2328/2014

Şedinţa publică de la 16 Octombrie 2014

Obiectul cauzei:fond funciar

INSTANŢA

Deliberând asupra  recursurilor civile de faţă , constată următoarele :

Prin cererea înregistrată la data de 06.05.2009 pe rolul Judecătoriei Topoloveni sub nr. de dosar 537/828/2009 reclamanţii (...) şi (...) au chemat în judecată pe pârâţii (...) , Comisia Locală de Fond Funciar Răteşti, Comisia Judeţeană de Fond Funciar Argeş pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se constate nulitatea parţială a titlului de proprietate nr. (...) emis pe numele autorului (...) .

În motivarea cererii s-a arătat  că la data de 03.05.1994 autorului reclamanţilor (...) i-a fost eliberat în baza Legii 18/1991 titlul de proprietate nr. 43251 prin reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa totală de 5 ha 0522 mp.

Pentru suprafaţa de 3 ha 6078 mp situată în tarlaua 67, parcela 450 având ca vecinătăţi la (...)  în data de 01.06.1994 Comisia Locală de Fond Funciar Răteşti a emis titlul de proprietate nr. (…) pe numele autorului pârâtului, (...) .

În susţinerea cererii reclamanţii  au învederat  că suprafaţa de teren pentru care i-a fost emis titlul de proprietate pârâtului, se suprapune peste terenul deţinut de aceştia de la autorul comun, iar titlul acestora de proprietate este mai bine caracterizat deoarece a fost emis anterior titlului de proprietate al pârâtului (...) .

În drept au fost invocate disp.art.3 lit. a din Legea 169/1997 raportat la art.27, alin.2 ind.2, teza a II-a din Legea 247/2005, titlul IV, art.274 Cod civil.

La termenul de judecată din data de 04.06.2009 reclamanţii (...) şi (...) au depus la dosarul cauzei cerere precizatoare prin care au solicitat obligarea pârâtului (...)  să le lase în deplină proprietate şi posesie terenul în suprafaţă de 3 ha şi 6078 mp. situat în tarlaua 67, parcela 450, având ca vecinătăţi la (…) precum şi obligarea pârâtului la plata contravalorii lipsei de folosinţă a terenului pe ultimii 3 ani de zile începând cu data introducerii acţiunii.

În motivarea cererii precizatoare reclamanţii au arătat faptul că sunt în imposibilitatea de a lucra acest teren, datorită faptului că pârâtul îl ocupă în mod abuziv şi refuză să îl elibereze.

În drept au fost  invocate disp.art.480 şi urm. Cod civil, 998 Cod civil.

La termenul de judecată din data de 08.10.2009 pârâta Comisia Locală de Fond Funciar Răteşti a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii formulate de reclamanţii (...) şi (...) ca netemeinică şi nelegală având în vedere că autorul reclamanţilor - (...) beneficiază de reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa totală de 5,0522 ha teren arabil intravilan şi extravilan situat pe raza localităţi Răteşti, potrivit titlului de proprietate nr. (...) .

Printre terenurile pentru care i-a fost reconstituit dreptul de proprietate, a fost inclusă şi suprafaţa de 3,6078 ha, situată în sola 67, parcela 450, cu vecinătăţile: (…).

Pentru această suprafaţă de teren, Comisia Locală de Fond Funciar Răteşti a arătat că fost în imposibilitatea de a întocmi şi elibera procesul verbal de punere în posesie, întrucât terenul nu a putut fi identificat, iar vecinătăţile menţionate în cuprinsul titlului de proprietate nr. (...) pentru terenul din tarlaua 67 parcela450 nu sunt conforme cu realitatea.

S-a  susţinut  că această suprafaţă de teren înscrisă în titlul de proprietate emis pe numele reclamanţilor nu se regăseşte fizic în tarlaua 67, parcela 450, raportat la vecinătăţile menţionate în titlu şi la planul parcelar întocmit.

A precizat  că efectuarea planurilor parcelare are ca scop identificarea tarlalelor, numerotarea unitară la nivel de teritoriu administrativ, realizarea corespondentului între actele de proprietate deţinute de proprietari şi amplasarea, poziţionarea fizică în teren a amplasamentului.

Sub acest aspect pârâta a arătat că pârâtul (...)  (moştenitorul defunctului (...) ) beneficiază de reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa totală de 5,3800 ha teren arabil arabil extravilan situat pe raza localităţii Răteşti, potrivit  titlului de proprietate nr. (...) .

Printre terenurile pentru care i-a fost reconstituit dreptul de proprietate, a fost inclusă şi suprafaţa de 4,6300 ha, situată în sola 67, parcela 450, cu vecinătăţile: (...) amplasamentul acesteia fiind individualizat în planul parcelar din tarlaua 67, parcela 450.

În drept au fost invocate dispoziţiile legii nr.18/1991 republicată, ale Legii nr.169/1997, ale Legii nr.247/2005, şi ale H.G. nr.890/2005

Potrivit precizărilor de la acelaşi termen de judecată - 08.10.2009, reclamanţii au arătat că obiectul acestei cauze este nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate nr.(...) emis pe numele moştenitorului (...)  şi acţiunea în revendicare privind terenul în suprafaţă de 3 ha şi 6078 m.p. (fila 30 primul ciclu procesual).

La data de 16.09.2010 reclamanţii au depus la dosarul cauzei note de şedinţă prin care au arătat că pârâtul (...)  a decedat potrivit certificatului de deces seria (…) (fila 158 a dosarului).

La data de 28.09.2010 reclamanţii au solicitat introducerea în cauză a moştenitorilor pârâtului (...) , respectiv (...) , (...) şi (...) (fila 165 a dosarului), stabilindu-se cadrul procesual pasiv în aceste limite.

În vederea soluţionării cauzei în primul ciclu procesual, instanţa a administrat probele cu: interogatoriu, înscrisuri, proba testimonială şi expertiză tehnică specialitatea agronomie şi topografie, din examinarea cărora prin sentinţa civilă nr.1115/22.12.2011 pronunţată de Judecătoria Topoloveni s-au apreciat ca neîntemeiate susţinerile reclamantului, astfel încât s-a respins acţiunea precizată formulată de reclamanţi în contradictoriu cu pârâţii (...) ş.a., Comisia Locală de Fond Funciar Răteşti, Comisia Judeţeană de Fond Funciar Argeş.

Urmare a căii de atac promovate de reclamanţi prin decizia civilă nr.1674/R/30.05.2012 a Tribunalului Argeş, s-a admis recursul împotriva sentinţei civile nr.1115/22.12.2011 pronunţată de Judecătoria Topoloveni, s-a casat sentinţa anterior menţionată şi s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă de fond, stabilindu-se necesitatea administrării probei cu expertiză topografică de specialitate şi a oricăror alte probe ce se vor considera utile în dezlegarea raporturilor dintre părţi.

Potrivit considerentelor deciziei de casare şi în lumina celor statuate de disp.art.315 C.pr.civ., în al doilea ciclu procesual, instanţa a dispus efectuarea expertizei tehnice judiciare  specialitatea topografie, cu obiectivele menţionate în decizia de casare, expertiză ce a fost întocmită în cauză de expert tehnic judiciar (...) şi ataşată (filele 83-94, dosar rejudecare).

La termenul de judecată din data de 23.09.2013 pârâta Comisia Locală de Fond Funciar Răteşti a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a acesteia, în raport de petitul cererii formulate, având ca obiect acţiunea în revendicare, fără a argumenta motivele de fapt şi de drept pe care îşi întemeiază susţinerile.

În contextul disp.art.137 alin. 1 C.pr.civ. deliberând cu prioritate asupra excepţiei invocate de pârâta Comisia Locală de Fond Funciar Răteşti privind lipsa calităţii procesuale pasive, instanţa a  apreciat  că este neîntemeiată, pentru următoarele considerente:

În prezenta procedura judiciară, reclamanţii au solicitat constatarea nulităţii absolute parţiale a titlului de proprietate nr. (...) emis în favoarea pârâţilor în calitate de moştenitori ai autorului (...) cât şi obligarea acestora să lase în deplină proprietate terenul în litigiu în suprafaţă de 3, 6078 ha situat în tarlaua 67 parcela 450.

În acest context, dată fiind acţiunea în constatarea nulităţii absolute a unui act juridic, există un caz de coparticiparea procesuală obligatorie determinat de împrejurarea ca toate părţile actului juridic să fie chemate în judecată pentru a-şi formula apărările, chiar dacă aceasta este invocată pe cale de excepţie, în cadrul unei acţiuni în revendicare, cum este cazul în speţa de faţă.

Sub un alt aspect, s-a  reţinut  că actul a cărui nulitate se invocă priveşte reconstituirea dreptului de proprietate, în temeiul Legii nr.18/1991. Astfel, titlul de proprietate a cărui nulitate de invocă, privit ca act administrativ jurisdicţional, conferă legitimarea procesuală pasivă atât Comisiei Locale de Fond Funciar, cât şi Comisiei Judeţene de Fond Funciar în raport de atribuţiile administrative, respectiv administrativ jurisdicţionale ce le revin, în contextul dispoziţiilor Legii nr.18/1991.

Este cert că reclamanţii au stabilit subiecţii procesuali prin prisma capătului de cerere privind constatarea nulităţii absolute parţiale a titlului de proprietate, iar nu raportat la acţiunea în revendicare, cum neîntemeiat se susţine, înţelegând să cheme în judecată părţile actului emis în procedura de reconstituire criticată şi a cărui nelegalitate se invocă.

De altfel, faţă de acest obiect complex al acţiunii promovate, s-a generat acest raport juridic procesual, fiind necesară soluţionarea ambelor petite în cadrul aceluiaşi litigiu, astfel încât, excepţia invocată nu este întemeiată, urmând a se dispune în consecinţă.

Prin  sentinţa civilă nr. 762/07.10.2013, Judecătoria Topoloveni  a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Comisiei Locale de Fond Funciar Răteşti, a admis în parte acţiunea formulată de reclamanţii (...) , (...) în contradictoriu cu pârâţii COMISIA LOCALĂ DE FOND FUNCIAR RĂTEŞTI, COMISIA JUDEŢEANĂ DE FOND FUNCIAR ARGEŞ, (...), (...), (...), a constatat  nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate nr. (...) (corectat la data de 19.04.2004) emis în favoarea autorului pârâţilor (...)  privind suprafaţa de 2,23 ha teren arabil extravilan situat în (…), tarla 67, parcela 450 identificat pe amplasamentul 8-C-10-8 în schiţa anexă 1 din raportul de expertiză specialitatea topografie, efectuat în cauză de expert tehnic judiciar (…), fila 87 dosar rejudecare.

Prin aceeaşi sentinţă ,au fost obligaţi pârâţii să lase reclamanţilor în deplină proprietate şi posesie suprafaţa de 2,23 ha, teren arabil extravilan situat în comuna (…), tarla 67, parcela 450 identificat pe amplasamentul 8-C-10-8 în schiţa anexă 1 din raportul de expertiză specialitatea topografie, efectuat în cauză de expert tehnic judiciar (...), fila 87 dosar rejudecare, luându-se act de renunţarea reclamanţilor la judecata cererii privind obligarea pârâţilor la contravaloarea lipsei de folosinţă a terenului şi  să plătească reclamanţilor suma de 2460 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Pentru  a dispune  astfel , prima instanţă  a reţinut că, prin cererea înregistrată sub nr. (…) la Primăria comunei Răteşti, judeţul Argeş autorul reclamanţilor a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 5 ha. teren arabil (fila 46 dosar iniţial).

Prin Hotărârea Comisiei Judeţene Argeş de fond funciar nr. 56/1991 s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea autorului reclamanţilor –(...) pentru suprafaţa de 5 ha teren (filele 47,48,49 ale dosarului).

În raport de Hotărârea Comisiei Judeţene Argeş de fond funciar nr. 56/1991 pârâta Comisia Judeţeană de Fond Funciar Argeş a dispus eliberarea titlului de proprietate nr. (…) la data de 03.05.1994 în favoarea reclamantului (...) pentru suprafaţa de 5 ha. 0522 mp. (fila 29 a dosarului) situată pe teritoriul satului (…), din care face parte şi suprafaţa de 3,6078 ha teren arabil extravilan situat în tarlaua 67 parcela 450 cu vecinătăţile : (…)

De asemenea prin cererea înregistrată sub nr. (...) la Primăria comunei Răteşti, judeţul Argeş autorul pârâţilor, (...) a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 5,38 ha situată pe teritoriul satului (…) în calitate de moştenitor al autorului (...)  (fila 41 a dosarului).

Prin Hotărârea Comisiei Judeţene Argeş de Fond Funciar nr. 56/1991 s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea autorului pârâţilor (...) pentru suprafaţa de 5 ha 3800 mp. (filele 42,43 ale dosarului).

Prin titlul de proprietate nr.(...) emis de Comisia Judeţeană de Fond Funciar Argeş pe numele moştenitorului (...)  (autorul reclamanţilor), s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 5,38 ha. situată pe teritoriul satului (…), din care, 4,63 ha teren arabil extravilan, tarla 66 parcela 443 cu vecinătăţile: (…)  (suprafaţă de face obiectul litigiului de faţă, fila 50 dosar recurs).

Potrivit adresei nr. 790/22.03.2004 Comisia Locală de Fond Funciar Răteşti a solicitat OCAOTA, corectarea titlului de proprietate nr.(...) privind pe titular (...) , conform fişei corectoare, în sensul de a se menţiona amplasamentul acestei suprafeţe de 4,63 ha în tarla 67, parcela 450 cu vecinătăţile : (…)

În acest sens, s-a procedat la corectarea/emiterea titlului de proprietate pentru autorul (...)  pe suprafaţa indicată, conform fişei corectoare, modificându-se amplasamentul iniţial din tarlaua 66 în tarlaua 67, cu consecinţa  schimbării vecinătăţilor, în sensul celor menţionate anterior.

În prezenta procedură judiciară, reclamantul invocă nulitatea titlului de proprietate prin prisma acestor modificări ale titlului emis pârâtului, care au avut drept consecinţă suprapunerea cu terenul ce îi revenea, conform titlului de proprietate nr. (...) şi imposibilitatea exercitării prerogativelor dreptului de proprietate.

Sub acest aspect, prin întâmpinarea formulată, Comisia Locală a solicitat respingerea acţiunii, invocând legalitatea actelor de reconstituire a dreptului de proprietate în favoarea moştenitorilor autorului (...)  precum şi împrejurarea că suprafaţa de teren înscrisă în titlul de proprietate emis pe numele autorului reclamanţilor nu se regăseşte în tarla 67 parcela 450, raportat la vecinătătile menţionate în titlu şi la planul parcelar întocmit, aspecte reiterate si prin răspunsurile la interogatoriul administrat in primul ciclu procesual.

Conform disp. art. 315 C.pr.civ şi în raport de considerentele deciziei de casare, instanţa a dispus efectuarea unui raport de expertiza pentru verificarea aspectelor invocate reciproc de părţi, transpunerea in teren a actelor de proprietate ale părţilor în succesiunea acestora, potrivit parcursului reconstituirii şi evidenţierii eventualelor suprapuneri ale imobilelor terenuri în litigiu.

Potrivit concluziilor inserate, în cuprinsul raportului de expertiză tehnică judiciară specialitatea topometrie, expertul desemnat în cauză (...)  a transpus şi evidenţiat în schiţa anexă terenurile proprietatea părţilor – comparativ şi diferenţiat cu argumentarea punctului de vedere -  potrivit actelor invocate în dovedirea dreptului de proprietate (filele 83-94 dosar rejudecare).

În ceea ce priveşte terenul reconstituit în favoarea pârâţilor, expertul desemnat în cauză a transpus titlurile de proprietate atât în varianta anterioară „corectării” acestora – 01.06.1994 cât şi ulterior 19.04.2004.

La stabilirea amplasamentului terenului reclamantului, s-au avut în vedere vecinătăţile menţionate în cuprinsul titlului cât şi a fişei cu date (fila 45 dosar recurs) precum şi cele raportate la aceleaşi corecturi ale actelor de proprietate ale vecinilor săi, (...) .

Referitor la acest ultim aspect, este evidenţiat că, la data de 17.11.2003, s-a efectuat ”corectarea vecinătăţilor” şi amplasamentului terenului aparţinând numitului (...) , conform fişei corectoare (fila 138).

Astfel cum a argumentat în lucrarea efectuată, identificarea suprafeţei de 3,60 ha aparţinând reclamanţilor s-a realizat în raport de eşalonarea titlurilor eliberate iniţial, în tarla 67 parcela 450, reliefate în anexa 2 a raportului de expertiză şi planul parcelar întocmit.

S-a concluzionat că, anterior „corectării” titlurilor de proprietate ale autorului pârâţilor cât şi ale autorului numitului (...) (menţionat în vecinătatea vestică în titlul de proprietate al reclamantului), terenul reclamantului situat în tarla 67 parcela 450 şi cel al pârâţilor de 4,68 ha tarla 66 parcela 443, nu se suprapuneau.

Reliefând succesiunea în timp a actelor de proprietate emise autorilor părţilor, s-a evidenţiat că la data de 19.04.2004, titlul de proprietate al pârâţilor a fost „corectat” (aspect necontestat), în sensul că suprafaţa de 4,63 ha amplasată iniţial în tarla 66 parcela 443 a fost trecută în tarla 67 parcela 450 ca urmare a faptului că în tarlaua 66 parcela 443 au fost emise titluri de proprietate pentru o suprafaţă totală mai mare decât cea fizică.

În acest sens, expertul subliniază că argumentul invocat de comisie în efectuarea acestui demers este infirmat chiar de aceasta, întrucât, aşa cum reiese din adresa nr.5294/06.12.2006 (anexa 3), încă din anul 2000 se constatase o situaţie inversă decât cea învederată, în sensul că în tarla 67 parcela 450, suprafaţa din titlurile de proprietate eliberate era mai mare decât cea fizică.

Expertul a concluzionat după transpunerea actelor de proprietate că, în varianta I, anterior corectării titlurilor de proprietate, terenurile părţilor nu se suprapuneau , în oricare dintre situaţiile privind amplasamentul terenului numitului (...) , menţionat pe latura de V.

Ulterior, după anul 2004, deci după corectarea titlului de proprietate al pârâtului şi schimbarea amplasamentului acestuia din tarlaua 66 în tarlaua 67 parcela 450, terenurile părţilor se suprapun pe o suprafaţă de 2, 23 ha transpusă în perimetrul 8-C-10-8, iar pentru diferenţa de 1,37 ha există suprapuneri cu terenul unei terţe persoane care exercită posesia asupra terenului în litigiu.

Astfel, sub un prim aspect, în raport de condiţiile impuse art.III din Legea nr.169/1997, având in vedere constatările expertului, privind suprapunerea suprafeţelor de teren reconstituite în favoarea părţilor, se justifică interesul reclamanţilor în declanşarea prezentei proceduri judiciare pentru a se verifica respectarea dispoziţiilor legii fondului funciar la emiterea titlurilor de proprietate în favoarea beneficiarilor.

Potrivit disp.art.III din Legea nr.169/1997 sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispoziţiilor legislaţiei civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, actele emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 şi Legii nr.1/2000.

În speţă, analizând parcursul reconstituirii dreptului de proprietate în favoarea autorilor pârâţilor – (...)  în calitate de succesor al autorului (...) , se reţine că reclamanţii nu contestă vocaţia acestora la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 4,68 ha, ci invocă nulitatea titlului emis cu nerespectarea dispoziţiilor legale, pe un alt amplasament decât cel acordat prin procedura administrativă derulată în contextul Legii nr.18/1991 şi prevăzută de aceste dispoziţii legale.

Părţile litigante recunosc deopotrivă împrejurarea că prin titlul de proprietate emis autorului pârâţilor la data de 01.06.1994 s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate asupra trenului în litigiu de 4,63 ha în tarlaua 66 parcela 443 fără ca situaţia juridică astfel creată să genereze litigiul de faţă, întrucât în această variantă terenurile nu se suprapuneau.

Ulterior, Comisia Locală de fond funciar solicită „corectarea” titlului de proprietate nr.43280/1994 emis autorului pârâţilor prin schimbarea amplasamentului şi vecinătăţilor din tarla 66 parcela 443 în tarla 67 parcela 450, fără a efectua acest demers conform dispoziţiilor imperative ale legii, în sensul declanşării procedurii judiciare în scopul modificării titlului de proprietate, aşa cum se impunea, oricare ar fi fost cauza ce a generat această situaţie.

Or, în contextul art.55 din Legea nr.18/1991, modificarea actelor emise în procedura administrativă a legii fondului funciar, reprezintă atributul exclusiv al instanţei de judecată, astfel încât, realizarea acesteia prin nesocotirea acestei dispoziţii legale se circumscrie ipotezei prevăzute de Legea nr.169/1997 ce prevede sancţiunea juridică a nulităţii pentru reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea unor persoane nedreptăţite.

Schimbarea parcelei incluse în titlul de proprietate presupune probarea temeiniciei modificării pretinse, inclusiv stabilirea amplasamentului real al acesteia, prin raportare la planurile parcelare, schiţele terenurilor aflate la dispoziţia comisiei în raport de reconstituirile anterioare, nefiind suficient argumentul invocat privind existenţa în fapt a unei suprafeţe  mai mici decât cea care rezultă din titlurile de proprietate pentru tarlaua respectivă, întrucât aceeaşi comisie a întocmit şi fişele cu date pentru eliberarea titlurilor de proprietate.

În consecinţă, nu este posibil ca pe cale administrativă să fie modificat amplasamentul terenului într-o nouă parcelă (contrar actelor premergătoare întocmite de comisia locală în procedura de reconstituire) câtă vreme în favoarea titularului nu s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra acestui teren, parcurgându-se procedura specială, prevăzută de lege, acestea devenind „persoane neîndreptăţite” în accepţiunea Legii nr.169/1997.

A susţine contrariul, ar echivala cu acceptarea înlocuirii procedurii judiciare cu o procedură administrativă, dincolo de competenţele materiale stabilite în acest sens şi contrar dispoziţiilor imperative ce reglementează în domeniu.

Sub acest aspect, faţă de poziţia procesuală adoptată de comisia locală s-a reţinut  ca neîntemeiată apărarea acesteia.

Potrivit prevederilor art.27 din Legea nr.18/1991 „eliberarea titlurilor de proprietate celor îndreptăţiţi nu poate avea loc decât numai după ce s-au făcut în teren delimitările necesare pentru măsurători, stabilirea vecinătăţilor pe temeiul schiţei, amplasamentului stabilit şi întocmirea documentelor constatatoare prealabile”.

În speţă, deşi Comisia Locală de Fond Funciar Răteşti a emis fişa cu date ca act premergător eliberării titlului de proprietate al reclamanţilor, stabilind amplasamentul terenului în suprafaţă de 3,60 ha în tarla 67 parcela 450 (fila 45 dosar recurs), şi cel al terenului pârâţilor în tarlaua 66 parcela 443 (fila 44 dosar recurs), amplasamente însuşite de beneficiarii reconstituirii, aceasta invocă în privinţa reclamanţilor imposibilitatea „identificării conform vecinătăţilor”, împrejurarea că „nu se regăseşte în amplasamentul indicat în titlul de proprietate”, vecinătăţile nu sunt conforme cu realitatea, elemente care, dacă ar fi confirmate, ele sunt generate de faptele imputabile aceleiaşi autorităţi.

În acest sens, în sarcina reclamanţilor beneficiari ai unui act administrativ prin care se recunoaşte dreptul de proprietate, nu se reţine nici o atitudine culpabilă, iar motivele expuse de comisia locală echivalează cu invocarea propriei culpe a acesteia în ignorarea dispoziţiilor imperative ale legii, atât referitoare la încălcarea obligaţiei de a verifica îndeplinirea condiţiilor anterior emiterii actului cât şi referitor la „corectarea” titlului de proprietate al pârâţilor şi stabilirea unui amplasament pe care anterior aceeaşi autoritate confirmase îndreptăţirea reclamantului la reconstituire.

În acest sens, eliberarea titlului de proprietate în favoarea reclamantului creează o prioritate juridică existând premisa delimitării în plan a suprafeţei atribuite autorului reclamanţilor la momentul originar, acela al reconstituirii dreptului de proprietate.

Obiecţiunile formulate de Comisia Locală de Fond Funciar la raportul de expertiză, vizează chiar aceste elemente expuse în întâmpinare şi în interogatoriul administrat, dar care nu pot fi primite de instanţă prin prisma considerentelor de fapt şi de drept expuse. De altfel, în aceleaşi obiecţiuni pârâta invocă faptul că expertul nu a avut în vedere caietul de măsurători şi evidenţa grafică, cu toate că reprezentantul acesteia a susţinut inexistenţa acestor înscrisuri conform celor invocate la termenul de judecată din data de 14.11.2012 (fila 30 verso).

Deşi pârâţii contestă varianta întocmită de expert conform căreia terenurile se suprapun, întrucât, în opinia lor transpunerea s-a efectuat eronat, concluziile expertului sunt fundamentate pe înscrisurile depuse, iar argumentele inserate în cuprinsul lucrării de expert sunt susţinute chiar de pârâţi în întâmpinare – fila 38 dosar recurs.

Sub acest aspect, din argumentele prezentate în cuprinsul acestui înscris, rezultă că pârâţii recunosc amplasamentul terenului reclamanţilor în tarla 67, parcela 450, aceştia menţionând „în anul 2003 numitul (...) , vecinul recurentului din partea de vest, a fost mutat, din tarla 67, parcela 450 în tarla 66, parcela 443 întrucât terenul său se suprapunea cu terenul reclamantului”.

Aceste elemente expuse chiar de către pârâţi, confirmă două aspecte: reclamantului i-a fost reconstituit prin titlul emis cu respectarea dispoziţiilor Legii nr.18/1991, dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 3,60 ha în tarla 67 parcela 450 (amplasament cunoscut şi care putea fi identificat); suprapunerile terenurilor din titlurile de proprietate au fost determinate tocmai de această corectare a titlului de proprietate al pârâţilor, fără respectarea dispoziţiilor legale.

Atâta timp cât la data corectării titlului de proprietate al pârâţilor 19.04.2004 aceleaşi suprafeţe fuseseră validate în favoarea altor persoane, respectiv autorul reclamanţilor, căruia i s-a şi emis anterior – 03.05.1994 titlul de proprietate ce nu a fost anulat sau modificat, nu se justifică dreptul pârâţilor la reconstituire pe acelaşi amplasament, ceea ce îi include în sfera „persoanelor neîndreptăţite” în accepţiunea art.III din Legea nr.169/1997.

În acest sens, s-a  reţinut  că reclamanţii opun pârâţilor – al căror titlu de proprietate a fost emis cu nerespectareadisp.art.55 din Legea nr.18/1991 prin corectarea acestuia şi atribuirea pe un alt amplasament decât cel iniţial – un drept real concurent, de natura celui contestat, izvorând din reconstituirea dreptului de proprietate.

Eliberarea titlului de proprietate în favoarea reclamantului creează o prioritate juridică, existând premisa delimitării în plan a suprafeţei atribuite la momentul originar, acela al reconstituirii dreptului de proprietate aşa cum s-a reţinut.

Faţă de considerentele expuse, în ceea ce priveşte reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea moştenitorilor (...) pe un alt amplasament faţă de cel avut în vedere în procedura administrativă prealabilă emiterii titlului de proprietate, atribuindu-se suprafaţa de 4,68 ha în tarla 67, parcela 450, instanţa a  apreciat  că sancţiunea ce intervine prin încălcarea normelor imperative este nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate în limitele suprafeţelor ce se suprapun, fiind incidente disp.art.III din Legea nr.169/1997.

Aceeaşi soluţie corespunde şi principiului de drept conform căruia nimeni nu poate transmite mai mult decât ceea ce îi aparţine.

Prin urmare, instanţa a admis  în parte acţiunea formulată şi a constatat nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate nr. (...) (corectat la data de 19.04.2004) emis în favoarea autorului pârâţilor (...)  privind suprafaţa de 2,23 ha teren arabil extravilan situat în comuna (…), tarla 67, parcela 450 identificat pe amplasamentul 8-C-10-8 în schiţa anexă 1 din raportul de expertiză specialitatea topografie, efectuat în cauză de expert tehnic judiciar (...) , fila 87 dosar rejudecare.

Referitor la petitul cererii promovate privind acţiunea în revendicare, instanţa s-a raportat la normele legale incidente.

Acţiunea în revendicare reprezintă acea acţiune reală prin care proprietarul care a pierdut posesia bunului cere restituirea acestui bun de la posesorul neproprietar, persoană care stăpâneşte bunul fără temei.

În speţă, deşi pârâţii au opus reclamantului un titlu de proprietate, instanţa constatând că titlul de proprietate al pârâţilor este ineficient şi dispunând nulitatea absolută parţială a acestuia întrucât nu este conform Legii Fondului Funciar, iar numai titlul de proprietate al reclamantului concordă legii, nu se mai impune compararea acestora.

Faţă de inexistenţa unui titlu de proprietate care să justifice drepturile pretinse de pârâţii (...) ş.a., aceştia au calitatea de „posesori neproprietari” referitor la suprafaţa de 2,23 ha ocupată din terenul reclamanţilor, elemente ce atestă temeinicia pretenţiilor reclamanţilor şi sub acest aspect.

În consecinţă, în temeiul disp.art.480 Cod civil, a obligat pe pârâţii (...) , (...) şi (...)  să lase reclamanţilor în deplină proprietate şi posesie suprafaţa de 2,23 ha, teren arabil extravilan situat în comuna (…), tarla 67, parcela 450 identificat pe amplasamentul 8-C-10-8 în schiţa anexă 1 din raportul de expertiză specialitatea topografie, efectuat în cauză de expert tehnic judiciar (...) , fila 87 dosar rejudecare.

Faţă de manifestarea de voinţă a reclamanţilor exprimată în primul ciclu procesual şi principiul disponibilităţii aplicabil în materie civilă, în temeiul disp.art.246 Cod proc.civilă, a luat act de renunţarea reclamanţilor la judecata cererii privind obligarea pârâţilor la contravaloarea lipsei de folosinţă a terenului.

Reţinând culpa procesuală a pârâţilor în declanşarea prezentei proceduri judiciare, în temeiul disp.art.274 Cod proc.civilă, a obligat pârâţii să plătească reclamanţilor suma de 2460 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat, onorarii experţi şi taxă judiciară de timbru, proporţional cu pretenţiile ce au fost apreciate ca întemeiate în prezentul demers judiciar.

Sentinţa  Judecătoriei Topoloveni a fost  atacată cu recurs  de  pârâţii (...) , (...)  şi (...)  care au invocat  faptul  că expertul  desemnat  în cauză a reţinut că amplasamentul  menţionat  în titlul de proprietate greşit eliberat în  favoarea intimatului – reclamant nu se regăseşte în tarlaua 67, parcela 450  întrucât  vecinătăţile  menţionate în titlu şi în planul parcelar întocmit sunt distincte , neputând  fi încadrat în acest amplasament şi  raportat la actualele  vecinătăţi. Intimatul – reclamant  nu figurează ca fiind prima persoană  pusă în posesie în tarlaua 67, întrucât  între tarlaua 66 şi tarlaua 67 mai există  alte trei terenuri pe care se află puşi în posesie alţi trei  proprietari, aşa încât proprietatea  intimatului - reclamant se află la o distanţă de circa 4,5 ha de limita dintre tarlaua 66  şi tarlaua 67.

Terenul proprietatea recurenţilor în calitate de moştenitori  faţă de defunctul (...)  are o latură comună cu tarlaua 66 ,respectiv  latura din vest , iar pe latura de nord se învecinează cu drumul , în timp ce în titlul de proprietate al intimatului  reclamant  (...) vecinătatea este pârâul (...)  .

Conform fişei corectoare , în anul 2004, autorul (...)  a fost  măsurat  şi mutat din tarlaua 66, parcela  443  în tarlaua 67 , parcela 450  cu vecinătăţile : (…).

Potrivit celor constatate de expertul cauzei , terenul deţinut de intimatul –reclamant se învecinează pe latura de vest cu (...) , care este situat  la sfârşitul  tarlalei 66, parcela 443, şi nu în tarlaua 67, parcela 450 . Nu pot exista suprapuneri între actele de proprietate,  mai cu seamă că , nici actul de  proprietate al  numiţilor  (...) şi (...)  nu se regăsesc în vecinătatea terenului pe care-l au  în proprietate .

Au mai arătat recurenţii că între proprietatea ce le aparţine şi  cea a intimatului reclamant este  o distanţă de circa 2200 mp ,aspect confirmat chiar de  planul parcelar existent la Primăria Răteşti .

În mod greşit  instanţa de fond a reţinut  faptul că suprapunerea între actele de proprietate ale  părţilor  presupunea că recurenţii – pârâţi ar avea  calitatea de posesori neproprietari, calitate necesară pentru  admiterea nelegală a capătului de cerere privind  revendicarea , renunţând la compararea titlurilor de proprietate, iar titlul de proprietate pe care-l  deţin este mai bine caracterizat .

Intimaţii – reclamanţi nu au contestat  în procedura judiciară Hotărârea Comisiei Judeţene  de  Fond Funciar  nr. 56/1991 prin care s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea  autorului recurenţilor pârâţi astfel  încât acesta are caracter  constitutiv de drepturi , producând efecte  definitive în privinţa  întinderii dreptului de proprietate .

Împotriva aceleiaşi sentinţe a declarat  recurs şi  pârâta  Comisia Locală de Fond funciar Răteşti care a formulat  următoarele  critici :

Instanţa de fond,în mod eronat şi cu  încălcarea legii nu a admis  obiecţiunile la raportul de expertiză , deşi prin  acesta a fost identificat un amplasament  estimativ pentru suprafaţa de teren înscrisă în  titlul de proprietate  emis pe numele intimaţilor reclamanţi .

Suprafaţa de teren înscrisă  în titlul de proprietate al  reclamanţilor nu se regăseşte  fizic în  tarlaua 67, parcela 450, neexistând nici  raportat la vecinătăţile  menţionate  în titlu , iar acest amplasament  nu poate  fi individualizat în  planul parcelar  întocmit .

În  trei din cele patru variante de identificare a terenului în litigiu ,expertul a  concluzionat că terenurile  părţilor nu se suprapun , neexistând nici un element care să  conducă cel puţin  la bănuiala  că suprafaţa de teren înscrisă în titlul de proprietate emis pe numele  recurenţilor  pârâţi  se suprapune peste amplasamentul intimaţilor - reclamanţi .

Şi această recurentă a invocat faptul că intimaţii – reclamanţi nu au contestat  în procedura judiciară Hotărârea Comisiei Judeţene  de  Fond Funciar  nr. 56/1991 prin care s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea  autorului recurenţilor pârâţi  , astfel  încât acesta are caracter  constitutiv de drepturi , producând efecte  definitive în privinţa  întinderii dreptului de proprietate .

În drept, au fost invocat disp.art.  304  şi art. 304 ind.1 C.pr.civ.

Aceeaşi sentinţă a fost recurată şi de intimata Comisia Judeţeană de Fond Funciar Argeş care a motivat că hotărârea este lipsită de temei legal , fiind dată cu încălcarea şi aplicarea greşită a legii , conform art. 304 pct.9 C.pr.civ. Este nelegală  obligarea  sa la plata cheltuielilor de judecată ,deoarece acesteia nu i se poate reţine nicio culpă atâta timp cât  Comisiei Locale de Fond funciar îi revine atât obligaţia  verificării în mod  riguros  a îndeplinirii condiţiilor  prevăzute de lege pentru  reconstituirea dreptului de proprietate, cât şi obligaţia de a înainta  comisiei judeţene situaţia definitivă privind  persoanele îndreptăţite să li se atribuie teren.

A mai arătat  recurenta că nu are patrimoniu propriu .

În drept, au fost invocate disp.art. 304 pct.9 C.pr.civ.

Intimaţii (...) şi (...) au depus la data de 18.04.2014 întâmpinare, solicitând respingerea recursurilor.

Analizând  sentinţa recurată ,prin prisma criticilor formulate,precum şi din oficiu,potrivit art. 304 indice 1 C.pr.civ.,tribunalul  constată că  recursurile sunt nefondate, pentru  următoarele considerente :

I.- Recursul declarat de intimaţii – pârâţi  (...) , (...) şi  (...)  .

Prin titlul de proprietate nr. 43251 eliberat la data de 03.05.1994 în beneficiul numitului (...) , autorul  intimaţilor - reclamanţi  (...) şi (...) , a fost  reconstituit  dreptul de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 5 ha  0522 mp situat pe teritoriul (…). Potrivit menţiunilor  inserate în acest titlu de  proprietate , în tarlaua 67, parcela  3 a fost  înscrisă şi suprafaţa de 3 ha 6078 mp ,cu vecinii :  (…)

Recurenţii – pârâţi deţin , în calitate de  moştenitori  ai autorului (...)  , titlul de proprietate nr. (...) care atestă reconstituirea  dreptului de proprietate în favoarea acestui autor , în calitate de moştenitor al defunctului (...) , cu privire la suprafaţa de 5 ha 3800 mp  pe teritoriul  (…) . Acest titlu de proprietate  cuprinde  menţiunea  corectării la data de 10.04.2004.

Conform raportului de expertiză întocmit de  expert  (...) ( filele 83-88 dosar fond ), pentru recurenţi – pârâţi persoane fizice  s-a întocmit  fişa cu date pentru titlu  de proprietate în care a fost înscrisă suprafaţa de 4,63 ha în tarlaua 66, parcela 443 , eliberându-se ulterior ,conform acestei fişe,  titlul de proprietate nr. (…). Ulterior, la data de 22.03.2004 s-a întocmit fişa cu date pentru titlu corectoare şi prin adresa nr. 740/2.203.2004 s-a solicitat OCPI Argeş corectarea titlului de proprietate nr. (…), în sensul că suprafaţa de 4,63 ha să fie trecută în tarlaua 67, parcela 450. Motivul  invocat a constat în faptul că în tarlaua 66,parcela 443 au fost emisE titluri de proprietate pentru  o suprafaţă totală mai mare decât cea  fizică. OCPI Argeş a corectat, pe baza acestei solicitări, titlul de proprietate nr. (…), astfel că suprafaţa de  4,63 ha este înscrisă în tarlaua 67, parcela  450, având vecinătăţile : (…)

Pornind de la justificarea corectării titlului de proprietate nr. (…) în ceea ce priveşte  terenul în suprafaţă de 4,63 ha şi având în vedere conţinutul adresei nr. 5294/06.12.2006 din care rezultă că şi tarlaua 67 , parcela 450 era în aceeaşi situaţie,în sensul că suprafaţa de teren înscrisă în titlurile eliberate era mai mare decât cea fizică , expertul a concluzionat  că această corectare a titlului de proprietate  nu a făcut decât să  genereze litigiul dintre părţi .

Desemnat fiind să efectueze expertiza,expertul (...) a abordat două  variante de analiză , pornind de la împrejurarea  că şi în privinţa titlului de proprietate  nr. (…) eliberat pe numele (...) a  intervenit o corectare  în privinţa suprafeţei de  2,16 ha , care a fost înscrisă iniţial în tarlaua 67, parcela 450, iar după corectare în tarlaua 66, parcela 443 .  Prima  abordare , în care se ignoră  amplasamentul din titlul corectat  nu poate  fi luată în considerare întrucât corectarea  titlului de proprietate nr. (…) este o certitudine,în prezent terenurile fiind deţinute conform titlurilor corectate.

Aceeaşi idee se impune a fi reţinută şi în  privinţa titlului de proprietate nr. (...) eliberat pe numele (...) .

Prin urmare, ţinând seama de realitatea faptică şi juridică  a  corectării titlului de proprietate  nr. (…) şi a titlului de proprietate nr (...) , prin  transpunerea suprafeţelor de teren conform amplasamentului  corectat ,  evidenţiat  în aceste titluri de proprietate, terenurile intimaţilor reclamanţi şi al recurenţilor pârâţi  persoane fizice se suprapun pentru  suprafaţa de 2,23 ha , dată de punctele 8-C-10-8.

În acest sens , expertul a transpus terenul în suprafaţă de 3,6 ha din tarlaua 67, parcela 450 reconstituit autorului intimaţilor reclamanţi conform titlului de proprietate nr. (...) între punctele  1-A-B-8-C-10-1( anexa 1) ,terenul recurenţilor - pârâţi Stancu , dat de punctele  9-10-8-9. Pe baza identificării efectuate prin  măsurători  de către expert , raportul de expertiză a  evidenţiat suprapunerea cu privire la suprafaţa de 2,23 ha în ceea ce priveşte părţile procesului,pentru diferenţa de 1,37 ha , terenul intimaţilor  reclamanţi  suprapunându-se cu terenul dat de punctele  1-A-B-8-1 , proprietatea  (...) .

Tot în cadrul probei cu expertiză a fost verificată şi corespondenţa dintre menţiunile din rolul agricol  al autorului  fiecărei părţi  persoane fizice şi menţiunile din  titlul de proprietate . Sub acest aspect, s-a afirmat că  nu există  corespondenţă,reconstituirea fiind făcută pe  amplasamentele  avute la dispoziţia Comisie Locale de Fond Funciar  Răteşti la acea dată.

Sub aspectul criticii referitoare la analiza greşită a amplasamentelor,tribunalul constată că  expertul desemnat în cauză s-a raportat la titlurile de proprietate eliberate iniţial  în tarlaua  67, parcela 450 cu începere de la  limita  cu tarlaua 66, parcela 443, rezultând că terenul în suprafaţă de  3,6 ha ce a făcut obiectul titlului de proprietate nr. (...)  este situat la 45.580 mp de limita dintre tarlaua  67, parcela 450 şi tarlaua 66, parcela 443. Transpunerea  acestei situaţii pe  planul  parcelat  întocmit de C.L.F.F.Răteşti  în tarlaua 67, parcela 450, avizat de OCPI Argeş sub nr. 11559/10.11.2008  a condus la amplasamentul estimativ al terenului în litigiu , dat de punctele 1-2-3-6-7-8-10-1  evidenţiat pe anexa 1  .Prin urmare , este nefondată susţinerea  potrivit căreia  între proprietăţile  părţilor persoane fizice  s-ar afla o distanţă de 2200 m .

Faptul că intimaţii – reclamanţi nu au contestat Hotărârea Comisiei Judeţene de Fond Funciar Argeş nr. 56/1991 este  lipsit de  relevanţă  întrucât acest act  administrativ  consacră o reconstituire  generică a dreptului de proprietate, intimaţii reclamanţi  neavând  nemulţumiri vis-a-vis  de  întinderea dreptului  astfel reconstituit ,ci numai faţă de  amplasamentul stabilit ulterior  Hotărârii Comisiei Judeţene de Fond Funciar Argeş, în cuprinsul titlului de proprietate  nr. (...) corectat .

În ceea ce priveşte critica referitoare la greşita admitere a capătului de cerere  având ca obiect revendicarea, tribunalul constată că instanţa de fond a efectuat o analiză  temeinică a titlurilor de proprietate în  discuţie,considerentele pentru care a reţinut că se impune constatarea nulităţii parţiale a titlului de proprietate al recurenţilor-pârâţi ,determinând şi  prioritatea care s-a atribuit  titlului de proprietate exhibat de intimaţii -  reclamanţi în detrimentul celui opus de recurenţii – pârâţi .Prin urmare,şi acest capăt de cerere a fost soluţionat în mod corect,în raport de suprapunerea evidenţiată de proba cu expertiză administrată în cauză .

II .- Recursul pârâtei Comisia Locală de Fond Funciar Răteşti .

Susţinând caracterul nelegal al sentinţei recurate , această recurentă  s-a raportat numai la  menţiunile titlurilor de proprietate eliberate pe numele (...) şi (...) . Cât priveşte primul dintre aceste titluri de  proprietate ,trebuie avut în vedere că  numitul  (...) a deţinut  iniţial teren în tarlaua 67, parcela 450 . La fel şi numitul  (...) . Or, astfel  cum a arătat ,  pentru  identificarea terenului intimaţilor- reclamanţi,expertul a  avut în vedere titlurile de proprietate eliberate iniţial în tarlaua 67 , parcela 450.

În aceste condiţii , nu prezintă relevanţă că numiţii (...)  şi (...) ,  înscrişi  ca vecini în titlul intimaţilor- reclamanţi  nu deţin  în prezent teren în această tarla şi parcelă ,edificatoare fiind situaţia existentă la momentul eliberării titlurilor de proprietate ,iar nu cea care s-a creat ulterior corectării acestor titluri.

Referitor la critica adusă modului în care expertul cauzei a procedat la transpunerea titlurilor de proprietate ale părţilor,tribunalul reţine aceleaşi considerente expuse în analiza efectuată cu privire la recursul formulat de recurenţii pârâţi persoane fizice,considerente în raport de care această critică se dovedeşte neîntemeiată.

De asemenea,şi motivul de recurs referitor la necontestarea HCJFF Argeş  nr. 56/1991 de către intimaţii-reclamanţi a fost analizat în cadrul primului recurs,constatându-se caracterul nefondat al acestei critici vis-a- vis de cuprinsul HCJFF Argeş  indicate şi de efectele pe care le produce aceasta .

Recurenta ,ca  şi organ  cu atribuţii largi în  procesul de reconstituire a dreptului de proprietate este răspunzătoare pentru modul cum a  delimitat în teren şi a pus în posesie persoanele îndreptăţite la reconstituire. În acest sens,trebuie reţinută jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului exprimată în cauza Ioan împotriva României. În aprecierea Curţii, faptul că autorităţile competente şi-au îndeplinit faţă de reclamantă obligaţia de a-i reconstitui dreptul de proprietate conform Legii nr. 18/1991 nu este de natură să le exonereze ulterior de orice răspundere pentru atingeri aduse dreptului reclamantei, garantat de art. 1 din Protocolul nr. 1, provenind din fapte ale autorităţilor. Această concluzie se impune cu atât mai mult cu cât din circumstanţele cauzei reiese clar că autorităţile administrative locale şi judeţene au fost cele care au creat şi întreţinut situaţia litigioasă. De asemenea,Curtea a  reţinut că la momentul reconstituirii dreptului de proprietate al reclamantei şi al punerii sale în posesia terenului, respectiv în 1992, comisia locală era singura competentă să stabilească amplasamentul terenului asupra căruia reclamantei urma să i se reconstituie dreptul (cauzele Glod împotriva România, nr. 41134/98, § 39, hotărârea din 16 septembrie 2003 şi Hauler împotriva României, nr. 67703/01, §§ 21, 34-36, hotărârea din 12 iulie 2007).

Deşi nu Curţii îi revine sarcina de a stabili conformitatea titlului reclamantei sau al terţului interesat cu dispoziţiile Legii nr. 18/1991, nici cea de a judeca dacă amplasamentul terenului a fost stabilit corect, ea a constatat totuşi existenţa a două titluri de proprietate valabile asupra aceluiaşi teren, fapt care o împiedică pe reclamantă să folosească bunul său (cauzele Popescu şi Daşoveanu, precitată, § 36, şi, a contrario, Velikovi şi alţii împotriva Bulgariei, nr. 43278/98, 45437/99, 48014/99, 48380/99, 51362/99, 53367/99, 60036/00, 73465/01 şi 194/02, § 159, hotărârea din 15 martie 2007).

Aceste considerente ale Curţii Europene a Drepturilor Omului sunt pe deplin aplicabile şi speţei de faţă întrucât responsabilă de situaţia litigioasă în care se găsesc părţile persoane fizice este tocmai recurenta CLFF Răteşti care a solicitat corectarea titlului de proprietate nr. 43280 ,ceea ce a determinat existenţa a două titluri de proprietate asupra aceluiaşi teren.

III. - Recursul pârâtei Comisia Judeţeană  de Fond Funciar Argeş

Conform  art. 274 alin.1 C. pr. civ., partea care cade în pretenţii va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată.

În speţa dedusă judecăţii de faţă se constată că recurenta Comisia Judeţeană Argeş de Fond Funciar  are culpă procesuală întrucât acţiunea introductivă de instanţă a fost admisă în parte. Chiar dacă nu are personalitate juridică, nici buget propriu de venituri si cheltuieli, recurenta are calitate procesuală pasivă în cauză, astfel că poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată, în cazul în care a căzut în pretentii. Dispozitiile art. 52 alin.3 din Legea nr. 18/1991, republicată , modificată si completată prin Legea nr. 247/2005, dispun că prevederile art. 274 C. pr. civ. sunt aplicabile.

Tribunalul , pentru considerentele arătate si temeiurile legale sus invocat , având în vedere  si dispozitiile art. 312 alin.1 C. pr. civ.,va respinge recursurile ca nefondate.

În raport de disp.art. 274 C.pr.civ. va obliga  recurenţii la 600 lei cheltuieli de judecată, câte 200 lei fiecare  recurent ,către intimaţii-reclamanţi,reprezentând contravaloare onorariu de avocat conform chitanţei depuse la dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge  ca nefondate recursurile declarate de pârâţii COMISIA LOCALĂ DE FOND FUNCIAR RĂTEŞTI - PRIN REPREZENTANT LEGAL (…), COMISIA JUDEŢEANĂ DE FOND FUNCIAR ARGEŞ - PRIN PEŞEDINTE (…),  (...) , (...)  şi (…) împotriva Sentinţei civile nr. 762/07.10.2013 pronunţată de Judecătoria Topoloveni, intimaţi fiind reclamanţii  (...) şi (…). Obligă recurenţii la 600 lei cheltuieli de judecată, câte 200 lei fiecare, către intimaţii-reclamanţi.  Irevocabilă. Pronunţată în şedinţa publică de la 16 octombrie 2014.

Domenii speta

Spete similare