Fond funciar

TRIBUNALUL ARGEŞ

SECŢIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ  Nr. 935/2014

Şedinţa publică de la 08 Octombrie 2014

Obiectul cauzei:fond funciar

TRIBUNALUL

Constata ca, prin cererea înregistrată la data de 27.05.2013 sub număr unic 1354/214/2013, reclamanta (...) a chemat în judecată pe pârâtele (...)  şi (...) , solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună modificarea titlului de proprietate nr. (...) eliberat pe numele autorului său (...) , să o oblige pe pârâta (...)  să întocmească fişa cu date rectificatoare în vederea obţinerii titlului de proprietate modificat, precum şi obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat faptul că de pe urma autorului (...)  s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 2 ha şi 9900 mp. Suprafeţele de teren menţionate în titlul nu corespund faptic, unele dintre acestea nu le deţine în prezent şi nici nu cunoaşte unde sunt situate.

A solicitat reclamanta ca la suprafaţa de 3860 mp din tarlaua 59 extravilan să fie adăugaţi încă 1140 mp, pentru a totaliza 5000 mp, cât a avut în acel punct, potrivit actului de schimb pe care tatăl său l-a încheiat cu numitul (...) , în anul 1958, punctul „La Cimitir”.

De asemenea, să fie menţionată în titlul în tarlaua 11, suprafaţa totală de 2400 mp, din punctul „La Gheţărie” şi nu de 3049 mp.

Referitor la această suprafaţă, reclamanta a precizat că în acest punct, autorul său (...) a figurat la rol cu 0,14 ha pe care îi stăpâneşte şi încă 1000 mp dobândiţi prin actul de vânzare-cumpărare din (...) , pe care îi munceşte.

Suprafaţa de 3483 mp situată în extravilan, tarlaua 55, cu vecinii : N-A 1095, E – (...) , S – limită intravilan, V – rest societate să fie scoasă din titlu, iar în locul suprafeţelor scoase să fie inclusă diferenţa de teren de la Coloneşti, respectiv cea dobândită în punctul „Grajd” de 5000 mp, pe vechiul amplasament.

Referitor la această suprafaţă de teren, reclamanta a arătat că a fost dobândită prin comasare în punctul (...) , autorul a deţinut 1,25 ha, conform registrului agricol din perioada 1956/1958, din care i s-au luat 5000 mp, rămânând în punctul (...)  conform menţiunilor din registru agricol cu 0,75 ha.

Atribuirea terenurilor s-a făcut în mod aleatoriu, iar drepturile îi sunt încălcate prin aceea că nici nu stăpâneşte şi nici nu cunoaşte unde sunt situate terenurile respective.

În drept, au fost invocate disp. art. 51 şi urm. din legea nr. 18/1991 şi art. 451 NCPC.

Prin sentinta civila nr.54/27.01.2014, Judecatoria Costesti a respins excepţia autorităţii de lucru judecat,  ca neîntemeiată, si a respins cererea reclamantei (...) , formulată împotriva pârâtelor (...)  şi (...) , ca neîntemeiată.

Pentru a pronunta aceasta solutie, instanţa de fond a reţinut următoarele :

La data de 07.10.2002 a fost eliberat titlul de proprietate nr. (...)  care atestă reconstituirea dreptului de proprietate al numitului (...)  asupra terenului în suprafaţă totală de 2 ha 9900 mp, teren situat pe teritoriul satului (...) , comuna (...)

Conform menţiunilor certificatului de moştenitor nr. (...) emis de Biroul Notarial (...) în dosarul nr. (...) , reclamanta este unica moştenitoare a numitul (...) , în calitate de fiică.

Reclamanta a solicitat prin cererea dedusă judecăţii rectificarea titlului de proprietate mai sus menţionat în ceea ce priveşte suprafaţa de 3860 mp, situată în extravilan, tarlaua 59, prin adăugarea la aceasta a suprafeţei de 1140 mp, diminuarea suprafeţei de 3049 mp, teren arabil intravilan care figurează în tarlaua 11, în aşa fel încât să fie trecută suprafaţa de 2400 mp, excluderea suprafeţei de 3483 mp, înscrisă în extravilan, tarlaua 55 şi înlocuirea suprafeţelor excluse cu suprafaţa de 5000 mp, situată în punctul Grajd.

Din cuprinsul întâmpinării depusă de pârâta (...) , instanţa a reţinut faptul că autorul reclamantei, (...) a fost validat prin HCJFF nr. 72/28.08.1991, anexa 2 a, poziţia nr. 126 cu suprafaţa de 2,99 ha, reprezentând întreaga suprafaţă la care era îndreptăţit.

La filele 79-83 se află copia sentinţei civile nr. 1144 pronunţată la data de 18.12.2003 de Judecătoria Costeşti în dosarul nr. 1079/2003.

Potrivit dispozitivului acestei sentinţe acţiunea reclamantului (...) a fost admisă, dispunându-se, printre altele, diminuarea suprafeţei de teren înscrisă în extravilan în titlul de proprietate al reclamantului cu 3483 mp situată în tarlaua 55, cu vecinii: E – (...) , S – limita intravilan, V – rest proprietate (...) şi modificarea fişei cu date pentru titlul de proprietate întocmită pe numele reclamantului.

În considerentele acestei hotărâri judecătoreşti s-a menţionat faptul că la data introducerii cererii de chemare în judecată reclamantul nu obţinuse titlul de proprietate, acesta fiind eliberat la data de 07.10.2003 şi are nr. (...) .

Având în vedere cele mai sus expuse, instanţa a reţinut faptul că titlul de proprietate al autorului reclamantei a mai fost supus controlului judecătoresc sub aspectul menţionării suprafeţei de 3483 mp, situată în extravilan, tarlaua 55.

Prin decizia civilă nr. 233/23.02.2006 pronunţată de Tribunalul Argeş în dosarul nr. 4520/Cv/2005, aflată în copie la filele 84-88, irevocabilă prin decizia civilă nr. 900/R din data de 07.06.2006 formulată de Curtea de Apel Piteşti în dosarul nr. 2307/46/2006 depusă în copie la filele 89-93, apelul declarat împotriva sentinţei civile nr. 1144/18.12.2003 a fost admis , fiind schimbată în tot sentinţa, în sensul că acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

La data de 10 oct. 2013, Tribunalul Argeş-Secţia Civilă a pronunţat decizia nr. 223/2013, prin care a respins cererea de revizuire a deciziei civile nr. 233/23.02.2006 pronunţată de Tribunalul Argeş în dosarul nr. 4520/Cv/2005, cerere formulată de revizuenta (...) , în calitate de moştenitoare a autorului (...) .

Această decizie este irevocabilă, astfel cum s-a menţionat în dispozitivul său (filele 94-99).

Instanţa a constatat faptul că, reclamanta, care este moştenitoarea numitului (...) ,  reclamant în dosarul nr. 1079/2003 al Judecătoriei Costeşti, a iniţiat prezentul proces tocmai pentru a obţine înscrierea în titlul de proprietate eliberat pe numele tatălui său a suprafeţei de 5000 mp, teren situat în punctul Grajd, solicitare care a făcut şi obiectul dosarului cu numărul de mai sus.

Astfel, din cuprinsul considerentelor sentinţei civile nr. 1144/18.12.2003, pronunţată de Judecătoria Costeşti în acest dosar (fila 80), rezultă că la data de 30.06.2003, reclamantul şi-a precizat cererea de chemare în judecată, în sensul că a solicitat constatarea nulităţii absolute parţiale a titlurilor de proprietate eliberate pârâţilor, diminuarea suprafeţei de teren înscrisă în titlul său de proprietate în extravilan, schimbarea categoriei de folosinţă a suprafeţei de 3049 mp, situată în tarlaua 11 din teren intravilan în teren extravilan şi modificarea fişei cu date pentru titlu de proprietate emisă pe numele reclamantului.

Solicitarea reclamantei din cererea de chemare în judecată care face obiectul prezentului dosar privind diminuarea suprafeţei de 3049 mp şi excluderea celei de 3483 mp, care sunt înscrise în titlul de proprietate eliberat în beneficiul autorului său (...) este  însoţită de solicitarea de a fi inclusă în acest titlu de proprietate  suprafaţa de 5000 mp, teren situat în punctul Grajd, pe vechiul amplasament, suprafaţă care urmează să fie înscrisă în titlul de proprietate în locul celor excluse.

Aşadar, interesul reclamantei este tocmai acela de a obţine înscrierea acestei suprafeţe de 5000 mp în  titlul de proprietate, în lipsa unui astfel de folos practic, cererea sa privind diminuarea suprafeţei de 3049 mp şi excluderea celei de 3483 mp nefiind justificată .

 Or, cu privire la terenul din punctul Grajd în suprafaţă de 5000 mp, instanţa a reţinut că s-a stabilit judecătoreşte, în mod irevocabil, că reclamantul (...) nu a făcut în niciun fel dovada că el sau autorii săi  ar fi avut teren anterior CAP-ului în punctul arătat, respectiv „La Grajd”, sau că ar fi fost îndreptăţit să fie pus în posesie pe 5000 mp în acest punct ( considerentele deciziei cile nr. 233/23.02.2006 pronunţată de Tribunalul Argeş în dosarul nr. 4520/Cv/2005 (fila 88).

Referitor la excepţia autorităţii de lucru judecat, instanţa a reţinut faptul că aceasta presupune tripla identitate de elemente, respectiv părţi, obiect şi cauză.

Având în vedere că între prezenta cauză şi cea înregistrată pe rolul Judecătoriei Costeşti sub numărul 1079/2003 nu se poate reţine identitatea absolută de părţi şi de obiect, instanţa a respins excepţia autorităţii de lucru judecat ca neîntemeiată.

Autoritatea de lucru judecat, pe lângă manifestarea sa de excepţie procesuală, mai cunoaşte şi o a doua manifestare, respectiv aceea de prezumţie, mijloc de probă de natură să demonstreze ceva în legătură cu raporturile juridice dintre părţi.

În virtutea acestei manifestări, autoritatea de lucru judecat demonstrează modalitatea în care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase în raporturile dintre părţi, fără posibilitatea de a se statua diferit.

Astfel cum s-a statuat în jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, această reglementare a autorităţii de lucru judecat în forma prezumţiei, vine să asigure din nevoia de ordine şi stabilitate juridică, evitarea contrazicerilor între considerentele hotărârii judecătoreşti.

Ţinând seama de caracterul absolut al acestei prezumţii, nu se poate introduce o nouă acţiune în cadrul căreia să se pretindă stabilirea contrariului a ceea ce s-a statuat  judecătoreşte anterior.

Întrucât reclamanta din prezenta cauză are calitatea de moştenitoare a numitului (...) , care s-a mai judecat cu pârâtele din prezenta cauză pentru recunoaşterea îndreptăţirii sale la terenul în suprafaţă de 5000 mp din punctul „La Grajd”, pretenţie pe care a reluat-o şi în prezentul dosar, pentru considerentele mai sus menţionate, instanţa a respins cererea reclamantei referitoare la diminuarea suprafeţei de 3049 mp, excluderea celei de 3483 mp  şi includerea celei de 5000 mp în punctul ,,La Grajd,,.

Aceeaşi soluţie se impune şi în privinţa capătului de cerere referitor la adăugarea suprafeţei de 1140 mp la suprafaţa de 3860 mp din tarlaua 59 extravilan.

O eventuală admitere a acestei solicitări, indiferent de soluţia dată celorlalte capete de cerere, ar echivala cu nerespectarea HCJFF, prin care numitul (...)  a fost validat cu suprafaţa de 2,99 ha, titlul de proprietate, fiind eliberat pentru întreaga suprafaţă validată.

În consecinţă, pentru toate cele mai sus arătate, instanţa a respins cererea reclamantei în întregime.

Impotriva sentintei Judecatoriei Costesti a declarat apel reclamanta (...) , invocand, in esenta, urmatoarele motive de nelegalitate si netemeinicie:

Instanta de fond nu s-a pronuntat asupra tuturor solicitarilor reclamantei si nu a raspuns cererilor prin motivarea hotararii. Reclamanta nu a solicitat prin actiune suprafete de teren in plus fata de cele validate, ci atribuirea prin titlu a suprafetei validate, conform mentiunilor din registrul agricol.

In mod neintemeiat instanta de fond a respins administrarea probei cu expertiza tehnica judiciara, prin care se dorea a se dovedi tocmai faptul ca terenurile din titlu nu corespund registrului agricol.

Litigiile anterioare s-au datorat CLFF, care a atribuit terenurile autorului reclamantei unor persoane neindreptatite. Cat priveste procesele-verbale de punere in posesie, ele nu au fost semnate de autor, acesta refuzand sa semneze si fisa premergatoare emiterii titlului.

Inscrisurile depuse la dosar dovedesc faptul ca in pct. Lunca Scolii sau la La grajd autorul reclamantei a detinut suprafata de 0,50 ha. S-a sustinut ca autorul nu a avut terenul neproductiv atribuit in tarlaua 55, iar expertiza (...) , in temeiul careia s-a dat decizia nr.233/2006, este gresita, intrucat retine ca nu exista identitate intre pct. Lunca Scolii si La grajd. Autorul reclamantei a detinut suprafata de 5000 mp in pct. La grajd si s-a inscris cu el la CAP, impunandu-se atribuirea in intregime a acestei suprafete, cu diminuarea corespunzatoare a suprafetelor asupra carora autorul nu a avut drept de proprietate.

In drept, au fost invocate disp. art.466 si urm. C.pr.civ.

Apelanta a solicitat administrarea probelor cu inscrisuri si expertiza tehnica de specialitate.

In apel, tribunalul a incuviintat proba cu inscrisuri, respingand, ca neutila, proba cu expertiza.

Analizand sentinta Judecatoriei Costesti, prin prisma criticilor aduse de reclamanta, tribunalul considera apelul nefondat.

Astfel, prin cererea de chemare in judecata, reclamanta a solicitat modificarea titlului de proprietate nr.(...) /07.10.2002, in ceea ce priveste suprafetele de teren atribuite, sustinand ca nu s-a avut in vedere registrul agricol, neatribuindu-se in intregime terenul detinut in pct. La cimitir si fiind atribuite suprafete mai mari decat a detinut autorul in anumite puncte sau suprafete pe care autorul nu le-a detinut deloc anterior cooperativizarii.

Ceea ce trebuie retinut este, pe de o parte, faptul ca anterior emiterii titlului de proprietate contestat, CLFF Lunca Corbului a intocmit procesele-verbale de punere in posesie nr. (...) , privind suprafata de 3860 mp, nr. (...) , privind suprafata de 3168 mp, nr. (...) , privind suprafata de 2340 mp si nr. (...) , privind suprafata de 3049 mp.

Pe de alta parte, cu privire la procedura de reconstituire a dreptului de proprietate al autorului reclamantei, (...) , a existat un litigiu, demarat in anul 1997, litigiu ce a parcurs mai multe stadii procesuale si care a fost finalizat prin decizia civila nr.233/23.02.2006 a Tribunalului Arges. Ceea ce intereseaza in prezenta cauza este imprejurarea ca, principalul argument de fapt al actiunii precedente, a fost acela ca autorului nu i s-a atribuit in integralitate suprafata de 5000 mp, situata in pct. la Grajd din satul (...) , conform mentiunii din registrul agricol, persoane neindreptatite fiind validate cu aceste terenuri. De asemenea, autorul (...) a solicitat si diminuarea suprafetei de teren inscrisa in extravilan, schimbarea categoriei de folosinta pentru suprafata de 3049 mp, situata in T 11, din teren intravilan in extravilan, modificarea fisei cu date pemtru emiterea titlului de proprietate.

Or, prin decizia civila nr.233/2006 a Tribunalului Arges s-a retinut, cu putere de lucru judecat, faptul ca autorul reclamantei nu a facut dovada ca ar fi avut anterior teren in pct. La grajd sau ca ar fi fost indreptatit sa fie pus in posesie pe 5000 mp in acest punct, actiunea fiind respinsa in integralitate. Solutia a fost mentinuta prin decizia civila nr.900/R/2006 a Curtii de Apel Pitesti.

Asadar, fata de aceasta situatie, in mod corect, prima instanta a dat eficienta prezumtiei puterii de lucru judecat decurgand din hotararile judecatoresti pronuntate in litigiul anterior.

Efectul pozitiv al lucrului judecat, se impune într-un al doilea proces care are legătură cu chestiunea litigioasă dezbătută anterior, fără posibilitatea de a mai fi contrazis. Această  reglementare a autorităţii de lucru judecat în forma prezumţiei vine să asigure, din nevoia de ordine şi stabilitate juridică, evitarea  contrazicerilor între considerentele hotărârii judecătoreşti, fiind  interzisă readucerea în faţa instanţelor a chestiunii litigioase deja rezolvate şi nu aduce atingere dreptului la un proces echitabil prevăzut de art.6 din CEDO, deoarece, dreptul de acces la justiţie nu este unul absolut, el poate cunoaşte limitări, decurgând din aplicarea altor principii.

Potrivit prezumţiei lucrului judecat (art. 1200 pct. 4, cu referire la art. 1202 alin. 2 din Codul civil), o hotărâre irevocabilă exprimă realitatea raporturilor juridice dintre părţi (res judicata pro veritate habetur), neputându-se primi vreo dovadă contrară, faţă de caracterul absolut al prezumţiei (art. 1202 alin. 2 din Codul civil). (ICCJ - Secţia civilă şi de proprietate intelectuală, decizie civilă nr. 5834 din 19 septembrie 2007).

Fiind sesizata cu o actiune de modificare a titlului de proprietate emis autorului reclamantei, intemeiata pe aceeasi cauza juridica ca si pretentiile anterior solutionate irevocabil, prima instanta nu putea face altceva decat sa constate ca problema litigioasa si-a gasit rezolvarea si sa respinga, pe cale de consecinta, cererea, sub acest aspect.

Cat priveste solicitarile referitoare la diminuarea suprafetei din pct.  La ghetarie si scoaterea din titlu a suprafetei de 3483 mp situata in tarlaua 55, acestea nu au facut obiectul analizei in litigiul anterior, desi autorul reclamantei a facut si atunci anumite aprecieri privind modul de atribuire a terenurilor prin titlul de prorpietate, cum reiese din sentinta civila nr.1144/2003 a Judecatoriei Costesti.

Tribunalul constata ca punerea in posesie asupra suprafetei de 3049 mp s–a facut prin procesul-verbal nr.336/2001 (f.7 dosar fond), iar terenul situat in tarlaua 55 a fost identificat prin fisa cu date pentru emiterea titlului, intocmita tot la data de 27.02.2001, acte care nu au fost contestate nici de catre reclamanta, nici de catre autorul sau.

Or, în principiu, obiectul acţiunii în constatarea nulităţii absolute, întemeiată pe art.III din Legea nr.169/1997, îl reprezintă titlurile de proprietare şi procesele verbale de punere în posesie. O astfel de soluţie este justificată de faptul că legile adoptate în materia fondului funciar (Legea nr.18/1991, Legea nr.169/1997 şi Legea nr.1/2000) au instituit o procedură specială de reconstituire a proprietăţii asupra terenurilor agricole şi forestiere, finalizată cu emiterea titlului de proprietate. Fiind o procedură specială, persoanele îndreptăţite la reconstituirea dreptului de proprietate trebuiau să respecte întocmai succesiunea etapelor ei şi să conteste în condiţiile  precis determinate de lege. Aceste etape premergătoare emiterii titlului de proprietate au ca obiect stabilirea întinderii dreptului de proprietate şi a amplasamentului terenului atribuit. Orice nemulţumire a solicitanţilor legată de reconstituire sau punere în posesie trebuie adusă la cunoştiinţa comisiilor de aplicare a legii fondului funciar, care rezolvă acest gen de contestaţii anterior emiterii titlului de proprietate. După eliberarea titlului de proprietate, asemenea contestaţii nu sunt posibile, întrucât acceptarea lor ar presupune o eludare şi o nesocotire a dispoziţiilor legale ce reglementează expres procedurile cu caracter prealabil în reconstituirea proprietăţii.

Prin urmare, in conditiile in care, anterior emiterii titlului de proprietate, autorul reclamantei nu a contestat procesele-verbale de punere in posesie si fisa cu date ce au stat la baza emiterii titlului de proprietate, reclamanta nu mai poate pune in discutie in acest moment, in cadrul actiunii avand ca obiect modificarea (nulitatea) titlului de proprietate, modul de efectuare a acestei proceduri prealabile, chiar daca autorul nu a fost de acord cu ea. Este de observat in acest sens ca intre data punerii in posesie si a emiterii fisei cu date si cea a intocmirii titlului a trecut o perioada destul de lunga, de un an si jumatate, timp in care autorul reclamantei nu a formulat o actiune in anularea acestor acte, ci a exercitat o actiune de obligare a comisiei de fond funciar la punerea in posesie si emiterea titlului de proprietate, actiune respinsa prin sentinta civila nr.1127/2002 a Judecatoriei Costesti . Rezulta asadar ca actiunea de fata nu poate fi primita nici din perspectiva acestor pretentii.

Nu in ultimul rand, tribunalul retine ca, potrivit art.III alin (2) din Legea nr.169/1997, nulitatea actelor de reconstituire poate fi invocată de orice persoană care justifică un interes legitim. Având în vedere sintagma folosită de legiuitor, rezultă că pot solicita nulitatea absolută persoanele ale căror drepturi sunt afectate prin emiterea actelor de reconstituire contestate. Per a contrario, beneficiarul reconstituirii dreptului de proprietate nu ar putea invoca, în principiu, nulitatea propriilor sale acte de reconstituire, pe considerentul că acestea i-ar încălca drepturile sale, având în vedere că actele sale de reconstituire îi conferă un drept, ceea ce exclude ab initio producerea unui prejudiciu în patrimoniul unei astfel de persoane. În consecinţă, beneficiarul reconstituirii nu justifică, în principiu, un interes legitim, în desfiinţarea propriilor sale acte de reconstituire. In cauza de fata, prejudicierea dreptului reclamantei s-ar realiza tocmai ca urmare a modificarii titlului prin diminuarea suprafetei din tarlaua 11 si excluderea celei din tarlaua 55, in conditiile in care cererea de atribuire, in completare, a altei suprafate in pct. La cimitir/La grajd nu poate fi primita, pentru argumentele expuse anterior, iar CLFF nu mai detine terenuri care sa poata fi atribuite reclamantei, cum se arata in inscrisurile depuse la dosar. Cum reconstituirea dreptului de proprietate se face, in principal, in natura, pe vechiul amplasament sau, daca nu este posibil, pe un amplasament echivalent, in mod just prima instanta a retinut ca reclamanta nu justifica nici un interes in formularea cererilor mai sus amintite.

Pentru aceste considerente, tribunalul considera sentinta Judecatoriei Costesti ca fiind legala si temeinica, urmand ca, in temeiul art.480 C.pr.civ., sa respinga apelul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul formulat de reclamanta (...) , împotriva  sentinţei civile nr. 54 din data de 27.01.2014 pronunţată de Judecătoria Costeşti, în dosarul nr. 1354/214/2013, in contradictoriu cu intimatele-pârâte (...) , şi (...) , ca nefondat.

Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 08.10.2014.

Domenii speta

Spete similare