Plângere contravenţională

Sentinţă civilă 1 din 01.03.2017


Pentru azi fiind amânată pronunţarea în cauza civilă privind petenta PI în contradictoriu cu intimata PL, având ca obiect plângere contravenţională.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică de la data de …, consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată care fac parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat iniţial pronunţarea pentru data de … şi ulterior pentru data de ...

I N S T A N Ţ A

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin plângerea contravenţională înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de …, sub nr. …, petentul PI a solicitat, în contradictoriu cu intimatul PL, constatarea nulităţii absolute a procesului verbal, anularea procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei seria PL nr. … şi în subsidiar înlocuirea sancţiunii amenzii cu sancţiunea avertisment.

În motivarea plângerii, petentul a arătat că lucrătorii intimatei nu aveau ordin de serviciu pentru control deoarece instituţia din care fac parte nu are atribuţii pe linia verificării condiţiilor de creştere a animalelor, aceste atribuţii avându-le Direcţia Sanitar Veterinară, aspect ce atrage nulitatea absolută a procesului verbal. De asemenea, a învederat petentul că actul normativ indicat drept temei juridic al contravenţiei nu prevede ca faptă contravenţională deţinerea de câini şi nici nu menţionează numărul acestora, astfel că a fost sancţionat pentru o faptă care nu este prevăzută de lege ca şi contravenţie. Totodată, petentul a arătat că nu deţine 20 de câini, agentul constatator nu a pătruns în domiciliu pentru a număra câinii, incinta casei este bine îngrijită, iar cei câţiva căţei pe care îi are sunt bine îngrijiţi şi hrăniţi şi nu sunt crescuţi în condiţii insalubre, procesul verbal fiind încheiat doar pe baza reclamaţiilor făcute de vecinul petentului.

Plângerea nu a fost întemeiată în drept.

Petentul a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri şi proba testimonială cu martorul ...

Plângerea a fost legal timbrată, conform chitanţei de la fila … dosar.

Intimatul a depus întâmpinare (f. …), prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.

În motivare, intimatul a arătat, în esenţă, că la data de …, doamna PI a fost sancţionată deoarece deţine un număr de aproximativ 20 câini în alte condiţii decât cele prevăzute în regulamente. Fapta săvârşită este prevăzută de art. 15.4 pct. 1 din Hotărârea Consiliului Local Ploieşti nr. 228/2006 "Deţinerea şi creşterea câinilor şi pisicilor în alte condiţii decât cele prevăzute în regulamente", constituie contravenţie şi este sancţionată potrivit art. 15.4, cu amendă de la 500 lei la 1000 lei, jumătate din minimul amenzii poate fi achitată în cel mult 2 zile lucrătoare de la data primirii procesului verbal, adică suma de 250 lei.

Intimatul a învederat că procesul-verbal a fost întocmit cu respectarea condiţiilor de formă şi fond impuse de prevederile art.7 din O.G. nr. 2/2001, cuprinzând toate menţiunile prevăzute de lege sub sancţiunea nulităţii absolute, iar susţinerile petentei din cuprinsul plângerii contravenţionale nu sunt relevante sub aspectul înlăturării răspunderii contravenţionale. De asemenea, acestea nu pot fi reţinute ca fiind circumstanţe atenuante.

Totodată, s-a arătat că prin plângerea contravenţională formulată, petenta susţine existenta unei alte stări de fapt decât cea reţinută în procesul-verbal de constatare a faptei şi stabilire a sancţiunii, însa nu aduce nicio probă în sprijinul celor afirmate, fapt ce conduce către soluţia menţinerii acestuia. Astfel, o eventuală înlocuire a sancţiunii amenzii cu avertismentul ar fi, din punctul intimatului de vedere, o soluţie care ar încuraja un comportament lipsit de responsabilitate, îndreptat împotriva unor valori sociale fundamentale si împotriva eforturilor autorităţilor de a le proteja.

Intimatul a considerat că motivaţiile petentei nu pot fi reţinute de către instanţa de judecată, întrucât procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei a fost întocmit în urma constatării directe a agentului, iar procesul-verbal de constatare a contravenţiei întocmit in condiţiile art.15 şi art. 16 din O.G. nr.2/2001 se bucura de prezumţia relativă de legalitate şi temeinicie, iar sarcina răsturnării acestei prezumţii revine, potrivit art.249 Cod procedura civila, petentei.

De asemenea, s-a considerat că agentul constatator a apreciat în mod just gradul de pericol social al faptei săvâşite, stabilind o sancţiune proporţională cu acesta, în conformitate cu prevederile art.21.3 din OG 2/2001.

În dovedire, s-a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.

Contestatorul  a formulat un răspuns la întâmpinare (f. …), prin care s-a  învederat că intimatul a dat o interpretare greşită textelor de lege invocate, asimilând locuinţa petentului cu un adăpost pentru animale.

S-a învederat că nu petentul nu deţine 40-50 de câini ci deţine cu acte în regulă un număr de 13 câini, toţi având carnete de sănătate, fiind vaccinaţi şi microcipaţi, fiind animale de companie.

Petentul a depus înscrisuri în dovedire (filele …).

Petentul a mai arătat că este un mare iubitor de animale şi a învederat că nicio lege în vigoare nu instituie numărul maxim de animale de companie pe care o persoană le poate deţine în mod legal.

Petentul a învederat că agentul constatator nu i-a adus la cunoştinţă dreptul de a formula obiecţiuni, aspect ce atrage nulitatea procesului verbal, astfel că orice îndoială operează în favoarea presupusului contravenient, iar potrivit jurisprudenţei Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, contravenienţii nu sunt obligaşi să îşi dovedească nevinovăţia, agentul constatator fiind cel care trebuie să prezinte toate probele în baza cărora s-a stabilit şi sancţionat o contravenţie.

În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri, apreciind că acestea sunt admisibile şi duc la soluţionarea procesului şi proba testimonială cu martorul ….

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin procesul verbal contestat petentul a fost sancţionat contravenţional cu amendă în cuantum de 1000 lei pentru săvârşirea faptei prevăzute de prevăzută de art. 15.4 pct. 1 din Hotărârea Consiliului Local Ploieşti nr. 228/2006, întrucât la data de …, s-a constatat că deţine şi creşte pe proprietatea sa personală din municipiul Ploieşti un număr de aproximativ 20 de câini în condiţii insalubre, care produc zgomote repetate, ce constituie disconfort vecinilor, iar la momentul controlului nu a prezentat carnetele de sănătate.

Petentul a refuzat semnarea procesul verbal, însă s-a menţionat că recunoaşte fapta.

Potrivit art. 15.4 pct. 1 din Hotărârea Consiliului Local Ploieşti nr. 228/2006 "Deţinerea şi creşterea câinilor şi pisicilor în alte condiţii decât cele prevăzute în regulamente", constituie contravenţie şi este sancţionată potrivit art. 15.4, cu amendă de la 500 lei la 1000 lei, iar potrivit art. 15.3 din acelaşi act normativ, toate animalele de companie vor avea carnet de sănătate cu vaccinurile la zi.

De asemenea, Regulamentul privind gestionarea populaţiei canine de pe teritoriul Municipiului Ploieşti, la art. 2 prevede că deţinătorii de câini au obligaţia de a respecta prevederile sanitare veterinare şi de zooigienă privind adăpostirea, hrănirea, îngrijirea, reproducţia, exploatarea, protecţia şi bunăstarea acestora, fiind obligaţi să asigure adăpost corespunzător, îngrijire şi supraveghere etc.

Instanţa constată că situaţia de fapt a fost corect încadrată juridic, iar sancţiunea a fost aplicată între limitele prevăzute de actul sancţionator, astfel încât constată legalitatea sancţiunii.

Din punct de vedere al legalităţii actului sancţionator, instanţa apreciază că acesta a fost încheiat cu respectarea dispoziţiilor legale prevăzute de art. 16 şi art. 17 din O.G. nr. 2/2001, neexistând nicio cauză de nulitate absolută care să poată fi invocată din oficiu. 

Conform art. 17 din OG 2/2001, procesul-verbal trebuie să conțină ,,numele, prenumele și calitatea agentului constator, denumirea și sediul persoanei juridice, fapta săvârșită, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator”, sub sancțiunea nulității absolute.

Analizând procesul-verbal contestat, instanța constată existența elementelor anterior menționate, astfel că nu se identifică lipsuri ce ar putea atrage nulitatea absolută a acestuia, astfel că va fi înlăturată apărarea petentului în sensul că agentul constatator nu i-a adus la cunoştinţă dreptul de a formula obiecţiuni, obligaţia neîndeplinită de a aduce la cunoştinţă dreptul de a face obiecţiuni fiind sancţionată cu nulitatea relativă a procesului verbal, condiţionată de dovedirea unei vătămări care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea actului. În speţă, petentul nu a dovedit că neîndeplinirea acestei obligaţii i-a cauzat o vătămare, petentul formulând plângere contravenţională prin care a expus toate obiecţiunile privitoare la procesul verbal. Mai mult, la această rubrică sunt efectuate menţiuni, însă petentul a refuzat semnarea procesului verbal contestat, aspect confirmat de martorul asistent ...

Instanţa va înlătura şi apărarea petentului privitoare la faptul că lucrătorii intimatei nu aveau ordin de serviciu pentru control deoarece instituţia din care fac parte nu are atribuţii pe linia verificării condiţiilor de creştere a animalelor, aceste atribuţii avându-le Direcţia Sanitar Veterinară, aspect ce atrage nulitatea absolută a procesului verbal, ca neîntemeiată. Astfel, potrivit art. 6 lit e din Legea nr. 155/2010, poliţia locală are ca atribuţie constatarea de contravenţii şi aplicarea de sancţiuni, potrivit competenţei, pentru nerespectarea legislaţiei privind regimul de deţinere a câinilor periculoşi sau agresivi, a celei privind programul de gestionare a câinilor fără stăpân şi a celei privind protecţia animalelor (...). Astfel, instanţa constată că agenţii din cadrul poliţiei locale acţionează în baza prerogativelor oferite de lege, nefiind necesar un ordin de serviciu în vederea îndeplinirii atribuţiilor specifice.

Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanţa are în vedere, în primul rând, faptul că procesul verbal întocmit cu respectarea formalităţilor impuse de lege de către persoana împuternicită să procedeze astfel, se bucură de prezumţia de legalitate şi temeinicie – prezumţie care nu este prin ea însăşi contrară prezumţiei de nevinovăţie de care se bucură petentul, însă revine organelor judiciare obligaţia de a verifica, în fiecare caz concret, dacă prin modalitatea în care prezumţia de legalitate operează se respectă principiul proporţionalităţii rezonabile între scopul legitim urmărit prin instituirea ei şi mijloacele utilizate.

Art. 249 C.p.c instituie faţă de cel care formulează o pretenţie înaintea instanţei, sarcina dovedirii celor alegate. Doar în situaţia în care fapta pentru care a fost sancţionat petentul poate primi o calificare penală – în sens C.E.D.O. – prezumţia de nevinovăţie (garantată de art. 6 din C.E.D.O.) va prevala asupra celei de legalitate şi temeinicie a procesului verbal, iar organul constatator are obligaţia de a proba în faţa instanţei toate elementele contravenţiei (potrivit hotărârii Curţii Europene a Drepturilor Omului pronunţată în cauza Anghel contra României ).

Însă, faţă de natura faptei contravenţionale reţinute în sarcina contestatorului, regula în materie probatorie instituită de instanţa de contencios european al drepturilor omului nu este aplicabilă în cauză.

În cauza de faţă, dat fiind că este vorba despre contravenţii constatate direct de agentul constatator, instanţa apreciază că situaţia de fapt imputată şi împrejurările reţinute corespund adevărului, atâta timp cât contestatorul nu a reuşit să facă dovada contrară celor reţinute în sarcina sa prin actul administrativ atacat, deşi beneficiază de prezumţia de nevinovăţie şi instanţa de judecată a încuviinţat toate probele solicitate de acesta, în vederea dezbaterii lor contradictorii, relatările petentului neputând fi coroborate cu nicio altă probă.

În ceea ce priveşte declaraţia martorului … (f. …), instanţa reţine că aceasta nu a fost de faţă la momentul constatării faptei contravenţionale, astfel că susţinerile sale referitoare la faptul că petenta are 13 câini microcipaţi şi vaccinaţi, pe care în general îi creşte în condiţii bune, nu sunt de natură a răsturna situaţia de fapt inserată de agentul constatator în cuprinsul procesului verbal atâta timp cât acest martor nu a perceput prin propriile simţuri situaţia de fapt de la momentul sancţionării.

De asemenea, instanţa reţine că înscrisurile de la filele …, constând în carnete de sănătate ale unor câini, nu sunt de natură a răsturna prezumţia de temeinicie a procesului verbal contestat atâta timp cât acestea nu au fost prezentate la momentul controlului, instanţa neputând aprecia dacă acestea aparţin câinilor identificaţi cu ocazia controlului sau altor patrupede.

Instanţa reţine că petentul nu a fost sancţionat din cauza numărului de câini pe care îi deţine (astfel cum a menţionat în plângerea contravenţională), ci pentru faptul că s-a constatat creşterea acestora în condiţii insalubre, iar la momentul controlului nu s-au prezentat carnetele de sănătate pentru aceştia.

Conchizând, în urma analizării materialului probator administrat şi a dispoziţiilor legale incidente, instanţa constată că prezumţia de legalitate şi temeinicie de care se bucură procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, în calitate de act administrativ al autorităţii de stat, nu a fost răsturnată în cauză.

Nu în ultimul rând, instanţa apreciază, în conformitate cu art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, că sancţiunea aplicată prin actul administrativ atacat este proporţională cu gravitatea faptei săvârşite, iar agentul constatator a procedat la o corectă individualizare a acesteia, având în vedere că prin fapta sa, petentul a creat o stare de pericol pentru sănătatea patrupedelor şi disconfort vecinilor acesteia, sancţiunea pecuniară fiind necesară pentru a determina petentul să respecte normele în vigoare privitoare la convieţuirea socială, petentul neputând invoca faptul că este un mare iubitor de animale în detrimentul patrupedelor şi al vecinilor, care ar putea fi predispuşi la disconfortul creat de zgomotul produs de un număr de 13 câini, dar şi de o neîngrijire corespunzătoare a acestora, cu consecinţe asupra sănătaţii animalelor şi calităţii aerului din jurul perimetrului în care acestea vieţuiesc.

Pentru considerentele de fapt şi de drept mai sus enunţate, instanţa va respinge plângerea dedusă judecăţii, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

Respinge, ca neîntemeiată, plângerea contravenţională formulată de către petenta PI în contradictoriu cu intimata  PL.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Judecătoria Ploieşti.

Pronunţarea s-a făcut prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, ….