Acţiune în constatare, succesiune

 Text speţă:

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe  reclamant S  G  (născ.C ), reclamant C  I şi pe pârât C  I , pârât C  N , pârât P  A  (nasc. C ), având ca obiect acţiune în constatare succesiune.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică  nu  se  prezintă părţile . 

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că, pentru  termenul  de  astăzi  s-a  depus  la  dosar  de  către reprezentantul  reclamanţilor concluzii scrise  . De asemenea ,  se  învederează  că  ,mersul  dezbaterilor  şi concluziile  părţilor au  fost  consemnate  în  încheierea de  şedinţă din  19  martie  2015  , care  face  parte  integrantă  din  prezenta hotărâre  ,  iar  pentru  a  da posibilitate reprezentantului  reclamanţilor  să formuleze  şi  să  depună la  dosar  concluzii  scrise , s-a  amânat  pronunţarea  pentru  termenul  de  azi , 26  martie  2015 ,  când  :

INSTANŢA

Prin  acţiunea civilă  înregistrată  la  această  instanţă la  data  de  23 ianuarie  2014  reclamanţii S G  şi C I au  solicitat  instanţei ,  în  contradictoriu  cu  pârâţii C I , C N  , P A ,  ca  prin  hotărârea  ce  o  va  pronunţa , să constate că,  supraedificatele existente  pe  imobilul  cu  nr.  top. 169-170 înscris  în  c.f.  281 S  , au  fost edificate  ,  sub forma bunului  comun  de  către defuncţii  C I ,  decedat  la  data  de  04.04.2008  şi  soţia  acestuia C R (născută N ) în  cota  de 2/3 parte ,  în  menaj  comun  cu  pârâtul de  rândul  1 ,  în  cota  de  1/3 parte ; a  se dispune  întabularea  dreptului  de  proprietate la  Cartea  Funciară  ,  cu  titlu  construire ; să  constate  că ,  masa  succesorală  a  defunctului C I ,  decedat  la data  de  04.04.2008 se  compune  din  cota  de :

- 8/24  părţi  din  supraedificate  (reprezentând  casă şi  anexe  gospodăreşti  ) şi  cota  de  1/1 din  anexele  gospodăreşti ,  grajd  ,  şură , coteţe  de  porci şi  magazie  de  lemne  . 

- 1/1  parte  din  întregile  imobile reprezentând  teren  cu  nr. top.  169-170  din  c.f.  281  Saca  ;  să stabilească că,  vocaţie  succesorală  la această  masă au defuncta C R în  calitate  de  soţie  supravieţuitoare  , în  cota  de  2/24  părţi  din  construcţii şi  în  cota  de  ¼  parte din teren, în  concurs cu  pârâţii  de  rândul  1-2 în  calitate  de  descendenţi , care  au  cotele  de  6/24  părţi  din  construcţii  şi  cota  de ¾ părţi  din  teren ,  în  părţi  egale între  ei  ,  dispunând  întabularea la  Cartea  Funciară  a  drepturilor  de  proprietate  cu  titlu  de  succesiune legală ; să  constate  că,  masa succesorală a defunctei C R , decedată  la  16.03.2013  se  compune  din :

- cota  de  10/24 părţi din  construcţii  , (2/24 părţi cota  succesorală  după  soţul predecedat  şi 8/24 părţi cota  de  bun  comun  din  casa  de  locuit) 

- cota  de ¼  parte  din  teren identificat  cu  nr.  top. 169 – 170  din  c.f.  281  Saca  ; să stabilească  că, vocaţiune  succesorală  la această  masă  au  reclamanţii  de rândul  1-2 în  calitate  de descendenţi şi acceptanţi  ai succesiunii  acesteia  în  părţi  egale  între  ei  ,  respectiv ½ parte  fiecare ;  cu  cheltuieli de  judecată  în  caz  de  opunere  .

În motivarea acţiunii se  arată  că , în  CF  281  S sunt  înscrise  imobilele  cu  nr.  top. 169-170 ,  având  ca  proprietar  tabular sub B.3  pe defunctul C I ,  decedat  la  04.04.2008  , dreptul  său  de  proprietate  fiind  înscris în  baza  certificatului  de  moştenitor nr.  61/1985 ,  emis  de  Notariatul  de  Stat  Local  Beiuş .

La  data  de  15.03.1975  ,  defunctul C I  a  intrat  în  relaţii  de  căsătorie  cu N R , născută  la 02.08.1939  ,  iar  din  căsătoria acestora  nu  au  rezultat descendenţi . Din  prima căsătorie  ,  defunctul C I a avut doi  copii  cu soţia  sa  , respectiv  pe  pârâţii  de  rândul  1-2  ,  C I  şi C N .  La  rândul  său  ,  defuncta C R (fostă  N ) decedată  la 16.03.2013  a avut  din  prima  sa  căsătorie trei  copii  , reclamanţii S  G şi C  I şi pârâta de  rândul  3  P A  . 

Terenul  pe care  s-au edificat  construcţiile  ce  fac  obiectul prezentei  acţiuni  , provine  din  partea  tatălui  defunctului C I ,  decedat  în  anul 2008  , respectiv  de  la  C T .  La  data încheierii  căsătoriei între C R (născută N  ) şi  C I ,  respectiv  15.03.1975  , pe  imobilele  cu nr.  top. 169 şi 170  erau amplasate  o  serie de  construcţii  vechi (anexe  gospodăreşti )  ,  care  au  fost  ulterior demolate, edificându-se construcţiile existente în  prezent  (casa  de  locuit  şi  anexe gospodăreşti  ) . Toate  aceste  construcţii  , ale  celor  doi  soţi  ,  s-au  construit  prin  efortul  comun şi în  menaj  comun  cu  pârâtul C I  ,  cota  de  contribuţie  a  acestora fiind  egală . 

În ceea  ce  priveşte structura bunurilor  imobile construcţii ,  denumite generic  în  petitul  acţiunii „casa  şi  anexe  gospodăreşti „  ,  acestea  se  compun  din  : la  stradă a)  o  casă  de  locuit în  suprafaţă  de  144  mp edificată  în  anul  1988  din  cărămidă  arsă  ,  compusă  din  2  camere  ,  cămară  ,  hol ,  pe temelie  de  piatră  şi  acoperită  cu  ţiglă ,  situată  la  stradă  în  partea  dreaptă în  direcţia  de  intrare  în  curte  ;  b)  o  casă  de  locuit edificată  în  anul  1988 ,  în  suprafaţă  de 28 mp ,  compusă  dintr-o  cameră  ,  hol ,  bucătărie şi  baie  situate  la  stradă  în  partea stângă  în  direcţia  de intrare în  curte  ,  edificată  din  cărămidă  arsă  ,  acoperită cu  ţiglă , cu  poarta  de  legătură  acoperită  cu  ţiglă între  cele  două  categorii  de  construcţii;  în  curte  a) grajd , edificat  din  vaioagă  cu  dimensiuni  de aproximativ de  5/5 mp ,  acoperită  cu ţiglă ;  b) şură  pentru  fân , cămară  şi  un  spaţiu pentru  depozitarea  uneltelor  agricole  ,  c) coteţ  pentru  porci ,  edificat  din  beton  ,  dublu  compartimentat  , d) magazie  de  lemne  . 

Toate construcţiile  de  la  stradă  au fost edificate  de  la stadiul  „zero” ,  până  la  stadiul  în  care  se  găsesc  şi în  prezent  de  către  cei  doi soţi  şi  pârâtul C I ,  cu  care aceştia au  locuit  împreună  în menaj  comun  ,  cota  de  contribuţie  la  dobândirea acestor  edificate fiind egală  ,  iar  construcţiile anexe  vechi  , preexistente  ,  au  fost  demolate  şi  edificate  cele  existente în  prezent în  aceeaşi  formă  de  contribuţie  .

Faţă  de această  situaţie  ,  masa  succesorală  a  celor  doi  defuncţi  şi  cota  de  contribuţie a  pârâtului  de  rândul  1  este  cea  precizată  în  petit  ,  vocaţie  succesorală  având  persoanele  arătate  în  cuprinsul acestuia  .

În  drept invocă dispoziţiile art.  963  şi  următoarele  Noul Cod  Civil  ,  OUG  80/2013 .

În  probaţiune se solicită interogatoriul  pârâţilor  ,  acte  de  stare  civilă  ,  adeverinţă emisă  de  Primăria  comunei  B ,  copie  cărţi  identitate  , extras  c.f.  ,  martori  L  T şi  M R  .

În  susţinerea acţiunii reclamanţii  depun  la dosar  ,  copie carte  de  identitate  a reclamantului C I  , acte  de  stare civilă  respectiv certificatele  de  deces  a defuncţilor  C  I  şi C R , Încheierea  nr.  32  din  31 iulie  2013  privind verificările  efectuate  în  evidenţele  succesorale  ale  Camerei  Notarilor  Publici  şi  ale  Uniunii  Naţionale  a  Notarilor  Publici  din România eliberată  de  BNP  I T , Certificat  din  Registrul  Naţional  de evidenţă  a opţiunilor  succesorale nr.  183390  din  31.07.2013  , adeverinţa  nr.  155  din  30.07.2013 emisă  de  Camera  Notarilor  Publici  Oradea , Încheierea  nr.  33  din  31 iulie  2013  privind verificările  efectuate  în  evidenţele  succesorale  ale  Camerei  Notarilor  Publici  şi  ale  Uniunii  Naţionale  a  Notarilor  Publici  din România eliberată  de  BNP  I  T , Certificat  din  Registrul  Naţional  de evidenţă  a opţiunilor  succesorale nr.  183395  din  31.07.2013  , adeverinţa  nr.  156  din  30.07.2013 emisă  de  Camera  Notarilor  Publici  O ,  acte  de  stare  civilă filele  16-18, copie  in  extenso  după CF  281 S  ,  adeverinţa din  16.07.2013  emisă  de Comuna  B  -  compartimentul  taxe  şi  impozite locale  ,  adresa  nr.  6148/12.06.2013  emisă  de Primăria  Comunei  B  – starea  civilă , acte  de  stare  civilă filele  23- 25 .

La data  de  31 ianuarie  2014 reclamanţii  S G şi  C I au  formulat  cerere de  acordare  a  ajutorului  public  judiciar în  sensul  scutirii  de  la  plata  taxei  judiciare  de  timbru ,  în  principal ,  iar  în  subsidiar  ,  reducerea taxei de timbru  în sumă  de  3052  lei sau eşalonarea acestei taxe . 

Prin  încheierea de  şedinţă  din  20  februarie  2014  şi  31  martie  2014  a  fost  admisă cererea  de acordare  a  ajutorului  public  formulată  de  reclamanţi ,  dispunându-se scutirea reclamanţilor  de  la  plata taxei  judiciare  de timbru  .

La  data  de  16  aprilie 2014 s-a  depus  la  dosar de  către pârâta P A întâmpinare prin  care  arată  că , nu  se  opune  la  admiterea  acţiunii  ,  fiind  de acord  cu susţinerile reclamanţilor .

La  data  de 30  aprilie  2014 pârâţii C I  şi C N au  depus  la  dosar întâmpinare prin  care  arată  că , nu  se  opun  la  admiterea în  parte  a  acţiunii,  dar  se  impune a  se face  unele  lămuriri  cu  privire  la  masa  succesorală rămasă  în  urma  defunctului C I  . 

Astfel  ,  pârâţii  arată  că , recunosc cota  de  contribuţie  de câte  1/3 parte la  edificarea  construcţiilor  constând  în  casă  de  locuit  ,  fără a  fi  incluse  şi anexele  gospodăreşti ,  respectiv construcţiile menţionate  în  motivarea cererii  introductive ca fiind  edificate în  curte  :  grajd  ,  şură ,  coteţ  pentru  porci  şi  magazie  de  lemne  ,  astfel  că ,  această  cotă face  parte  din  masa  succesorală  a  defunctei  C R ,  la  aceasta  din  urmă  adăugându-se cota  legală  pe care  o  culege  soţia  supravieţuitoare  de  ¼  parte  din  masa  succesorală rămasă  în  urma  defunctului  ei  soţ .

De asemenea  ,  nu  corespunde adevărului  faptul  că ,  anexele  gospodăreşti  ar  fi  fost  demolate  după  anul  1975  . A  fost  demolată  doar casa  veche  ,  anexele  rămânând  ,  iar  la  acestea doar  s-au făcut lucrări de  întreţinere  de-a  lungul  timpului  . 

Referitor  la bucătăria  şi  baia  descrise  la  punctul  3 lit. b  , se  arată  că,  acestea erau  făcute  când  a  venit  C R în  gospodărie în anul  1975 ,  acestea fiind doar  modernizate  de  către  pârâtul C I din  resurse  proprii . 

Referitor  la  menţiunile  de  la  punctul  3  ,  „în curte  „  se arată  că:

a) grajdul a  existat  încă  din  anul  1960 ,  iar  după  demolarea  casei  vechi ,  vaioaga a  fost  recuperată  şi  a  fost  folosită  pentru schimbarea  pereţilor  din  lemn .

b) şura  pentru  fân  ,  cămara  şi un  spaţiu  pentru  depozitarea  uneltelor agricole  au  existat  înainte  de  căsătoria  defunctului  C  I cu  C R ;

c)  coteţul  pentru  porci  este  din  lemn  şi  este  acoperit  cu plăci  de  azbociment ,  a  existat înainte  de  căsătoria  defunctului  C I cu  C R ,  fiind schimbat acoperişul  ,  care  anterior a fost din  carton  cu acoperiş  din  plăci  de azbociment  ;

d)  magazia  de  lemne a  existat  înainte  de  căsătoria  defunctului  C I  cu  C R  ,  fiind  construită  din  lemn şi  acoperită  cu plăci  de  azbociment  ;  aceasta  fiind acoperită cu  ţiglă  veche solzi şi  s-a  schimbat  ,  punându-se  plăci  de  azbociment  . 

Nu  corespunde  adevărului că ,  în  legătură  cu  construcţiile  anexe vechi  preexistente  ,  ele  au  fost  demolate  şi edificate  cele  existente  în  prezent . A  fost  demolată  doar  casa  veche  ,  iar  lângă  amplasamentul  acesteia  s-a  făcut  casa  nouă . 

Din  casa demolată  s-a  folosit ţigla  , cca.  800  bucăţi  şi  grinzile  de  lemn  ,  aproximativ  20  bucăţi .  Casa care  a  fost  demolată  a  existat în  gospodărie înainte  de căsătoria  defunctului  C  I cu  C R .

Pârâţii  C I  şi C N ,  în  temeiul  dispoziţiilor  art.  209 C.pr. civilă  , formulează cerere reconvenţională prin  care  solicită a  se  stabili  că , suma  de 3400  lei  reprezintă  pasiv  succesoral  rămas  în  urma  defunctului C  I  ,  iar  suma  de  2350  lei reprezintă  pasiv  succesoral  rămas  în  urma  defunctei C R ,  sume  care  au fost  suportate în  întregime de reclamantul  reconvenţional C I ;  solicită  de asemenea obligarea  reclamanţilor  la suportarea  pasivelor succesorale  rămase  în  urma  celor  doi defuncţi ,  conform  cotelor  succesorale  pe  care  le  culeg  din  moştenirea acestora  ,  respectiv  în ¼  parte în urma  defunctului C I  şi  1/1 parte  în urma  defunctei  C R . 

În motivare se  arată  că ,  reclamantul  reconvenţional C I  a locuit cu  tatăl său  şi  cu C R  şi datorită  acestui  lucru  el  a  fost  cel  care  s-a  ocupat  de înmormântarea acestora  .

Cu  toate  că , reclamanţii  erau  îndreptăţiţi  a  se  ocupa  de înmormântarea  mamei  lor  ,  aceştia  nu  au făcut-o ,  iar reclamanta  S  G nici  nu  a  venit  la  înmormântarea  mamei  sale  . Astfel, ca  bun  creştin  ,  reclamantul  reconvenţional s-a  ocupat  de  toate  cele  necesare pentru  înmormântarea  tatălui  său  şi  a defunctei  C R şi  s-au  ocazionat cheltuieli ,  din  care  o  parte  au  rămas  neacoperite ,  motiv  pentru care  solicită  obligarea reclamanţilor  să-i  achite cota  lor  cu  care  trebuiau să  contribuie  .

Cu privire  la pasivul  succesoral rămas  în  urma  defunctului C I ,  reclamantul  reconvenţional C I arată  că  , suma  de  1783,69  lei  a  reprezentat contravaloare  alimente ,  suma  de  101  lei  reprezentând taxă  îmbălsămare  ,  suma  de  596,80 lei  reprezentând  contravaloare  sicriu . A  mai  cumpărat  cantitatea  de 25 l  ţuică care  a  fost achitată  cu  suma  de 500  lei . A  achitat  suma  de  150  lei  pentru  închirierea veselei ,  necesară  pentru  pomană ,  suma  de 200  lei  a fost achitată  la  gropari , 100 lei la  biserică ,  suma  de  200  lei contravaloarea  hainelor ,  iar  suma  de  100 lei a  fost  achitată  pentru  transportul  de  la  morgă  acasă  , totalul acestor  cheltuieli  ridicându-se la  suma  de  3700  lei . 

Reclamantul  reconvenţional  mai arată  că ,  a  primit ajutor  de  înmormântare  de  la  casa  de  pensii  aproximativ 800  lei  . De asemenea  a edificat  un  monument  funerar  pentru  C  I  ,  care  a  costat  500  lei  .

În  legătură  cu  pasivul  succesoral  rămas  în  urma  defunctei C R reclamantul  reconvenţional arată că , a  achiziţionat alimente în  valoare  de  2614,2  lei ,  150  lei a  reprezentat  taxa  de  îmbălsămare ,  suma  de  800  lei  a  reprezentat  contravaloarea sicriului  .  A  mai  cumpărat  cantitatea  de  20 l  ţuică  a  cărei  contravaloare  a  fost  de  400  lei ;  a  achitat suma  de  150  lei  pentru  închirierea  veselei  necesară  pentru  pomană ,  suma  de  250  lei a  fost  achitată  la gropari ,  suma  de  100  lei  la  biserică ,  transport  cu  maşina  85  lei  ,totalul  cheltuielilor  ridicându-se  la  suma  de  4550  lei .  Arată  că  , a  primit ajutor  de înmormântare  de  la  casa  de  pensii  suma  de aproximativ 2200  lei . 

Potrivit  art.  1155 Cod  civil ,  care  reglementează  plata  pasivului  succesoral  ,  „moştenitorii  universali  sau  cu  titlu  universal  contribuie  la  plata datoriilor  moştenirii  proporţional  cu  cota  succesorală care  îi  revine  fiecăruia  „ . 

Faţă  de  prevederile  acestui  text  de  lege  şi  având  în  vedere  faptul  că ,  toate  cheltuielile cu înmormântarea  celor  doi  defuncţi  şi  cu  monumentul funerar  au  fost  suportate  exclusiv doar  de  către reclamantul  reconvenţional C I  , aceste  cheltuieli  devenind sarcini  asupra  succesiunii deschise  ,  solicită  obligarea reclamanţilor  la  suportarea  pasivului  succesoral  în  limitele  cotelor  succesorale  pe  care  le  culeg fiecare  . 

În drept invocă  dispoziţiile art. 209  C.pr. civilă ,  art.  1155  Cod  civil  .

În  probaţiune solicită  încuviinţarea  probei  cu  înscrisurile ,  interogatoriul  reclamanţilor  şi  proba  testimonială  cu  martorii  L  V  C  şi  C I  .

În  susţinerea întâmpinării  şi  cererii  reconvenţionale s-a  depus  la  dosar în  copii  conform  cu  originalul chitanţe  pentru  plata de  produse  alimentare  ,  panificaţie  ,  sicriu filele  72-78 . 

La  data  de  20  mai  2014 reclamanţii  C I  şi S  G au depus  la  dosar răspuns  la  întâmpinarea formulată  de  către pârâţii C I  şi  C  N  .

În  motivarea răspunsului  la întâmpinare se  arată referitor  la aspectul  că  ,  reclamanţii  reconvenţionali nu recunosc contribuţia  la edificarea  anexelor  gospodăreşti ,  faptul  că  , anexele  nu  au  fost  construite de  către defunctul C I anterior  intrării  sale  în  relaţii de  căsătorie  cu  defuncta  C R ,ci  ulterior intrării  în  relaţii  de  căsătorie  cu  aceasta  .

Au  existat opt  stâlpi  de  lemn  înfipţi  în  pământ ,  peste  care  s-a  pus  un  acoperiş  care  să  protejeze  fântâna ,  prinsă  în  perimetrul  dat  de acei  stâlpi . Acel  şopron  nu a avut  nici  un  perete ,  doar în  partea  din  spate  a  fost prins  în  câteva scânduri . 

Totul  a  fost  construit  din  nou ,  din  bolţari ,  pe  fundaţie  de  beton  ,  pe acel  perimetru  pe  care a  existat acest  şopron .

Astfel  , bucătăria  este  construită  exact  pe  locul  unde  a  existat fântâna , ulterior înfundată ,  iar  unde  este  în  prezent baia  ,  anterior  au  existat  coteţe  pentru găini ,  din  lemn  în  stadiu  avansat  de  degradare  .

De  aici  ,  concluzia că  ,  în  anul 1975  ,  când  cei  doi  soţi  au  intrat  în  relaţii de căsătorie  nu  exista  nici  bucătărie  şi  nici baie şi  probabil  că  nici  un  plan  în sensul  de  a fi  construite  .

Când  au  fost  edificate  casa  şi  anexele ,  după  intrarea  părţilor  în  relaţii  de  căsătorie  , singura  angajată din  familie  a  fost  defuncta  C R ,  care  a şi  contractat  un  împrumut  la  bancă , în  vederea cumpărării  de  materiale  de construcţie .

A  existat într-adevăr un  grajd construit din  lemn  ,  care  a  fost refăcut din temelii  după  intrarea în  relaţii  de căsătorie  a părţilor ,  refăcându-se  în  totalitate  pereţii ,  astfel  cum  arată  în  prezent ,  fiind  făcuţi  din  cărămidă şi vaioagă .

Gardul  împrejmuitor ,  preexistent intrării  părţilor  în  relaţii  de  căsătorie ,  era făcut  din  scânduri , puse  în  plan  orizontal ,  altul  decât gardul  existent  în  prezent  , care  a  fost  edificat  după  căsătoria  celor  doi  defuncţi .

Casa  de  locuit  este  acoperită  integral  cu  ţiglă  nouă ,  schimbată  ulterior  ,  iar materialele din  care  a fost  edificată ,  sunt  noi , fără  să  fi  fost folosite materiale  din  casa  veche demolată ,  aşa  cum  susţin pârâţii  . 

Reclamanţii depun şi întâmpinare la  cererea reconvenţională a reclamanţilor  reconvenţionali  . 

În motivare arată  că , reclamantul  reconvenţional  C I nu  ar fi  îndreptăţit  să  solicite  pasivul  succesoral  al  celor  doi  defuncţi ,  ca reprezentând  contribuţia  sa  proprie la  suportarea acestora  ,  atâta timp ,  cât  în  principiu  s-a  admis  de  către  părţi  ideea că  ,  anterior decesului  celor  doi  defuncţi , reclamantul  reconvenţional C I  a  locuit  în  menaj  comun  cu aceştia  . 

Dacă  se  va dovedi faptul  că ,  acest  pasiv  a  existat  ,  atunci  participarea  reclamantului  reconvenţional la suportarea acestuia  ,  va  trebui  apreciată  cu  raportare  la  cota  sa  de aport  la  menajul  comun - 1/3  parte  ,  restul  de  2/3  parte reprezentând  chiar bani şi valori  care  au  aparţinut  celor  doi  defuncţi  dobândite sub  durata  relaţiilor de  căsătorie  şi  care  ,  la decesul  lor  au  fost folosiţi  pentru  a achita  o  serie de  cheltuieli  legate  de  înmormântare  .

Pe  de  altă  parte  ,  o  serie  de  bunuri ,  cum  ar  fi  cantitatea  de  25 l  ţuică ,  pretins  a  fi  fost  cumpărată  de  reclamantul  reconvenţional  pentru  înmormântarea  tatălui  său  ,  a  existat  în  gospodăria  părţilor  ,  şi  doar o mică  cantitate  a  fost  primită  de  la  pârâtul  de  rândul  2  ,  care  însă  nu  a  formulat  cerere  reconvenţională . 

În  legătură cu  cantitatea  de  20  l de  ţuică pe  care  reclamantul  reconvenţional  pretinde  că  ar  fi  cumpărat-o  cu  suma  de  400  lei  ,  ţuică  ce  a  existat  la  domiciliul  părţilor  ,  fără  să  se  impună  achiziţia  de  cantităţi  suplimentare  . 

Monumentul funerar  pretins  a  fi  edificat pentru  tatăl  său  de  către  reclamantul  reconvenţional , cu  suma  de  500  lei,  a  fost edificat cât  timp defuncta  C R era  în  viaţă şi  nu doar  cu  contribuţia exclusivă  a  reclamantului  reconvenţional . 

Suma  de  85  lei  pentru  transportul  la  cimitir  nu  s-a achitat  ,  acest  transport  fiind inclus  în  costul  general  al  serviciilor funerare ,  achitat  la firma  de  specialitate  .

Nu  s-a  cheltuit  suma  de  100  lei  la  Biserică  , la  înmormântarea  defunctului C  I ,  deoarece  acesta  a  decedat  în  urma unui suicid  ,  situaţie  în  care  nu  se  organizează  o  slujbă  specifică  înmormântării  religioase  . 

Faţă  de  cele  arătate  ,  care diminuează  substanţial  contravaloarea  sumelor şi  bunurilor  pretinse  ca  reprezentând pasiv  succesoral a  celor  doi defuncţi ,  este  de  observat  că ,  în  localitatea  S funcţionează  un  obicei potrivit căruia  ,  la înmormântare  se  contribuie  cu  un  ajutor  sub  formă  de bunuri şi  bani ,  ajutor  care  în  timp dobândeşte  caracter  de reciprocitate  . 

Acest  obicei  a  funcţionat  şi  în  cazul  celor  doi  defuncţi  ,  care  pe parcursul  vieţii  lor au  contribuit  cu bunuri  şi  sume  de bani  la înmormântarea consătenilor predecedaţi ,  astfel  că  ,  acest  obicei  a  funcţionat şi  cu  ocazia înmormântării  lor  . 

În  astfel  de împrejurări  ,  sumele  primite  cu  titlu  de  ajutor  de  înmormântare  se consemnează  într-un  caiet  special ,  ceea  ce  s-a  întâmplat  şi în  cazul  celor  doi  defuncţi  , cu  precizarea că  ,acest  caiet  a  fost şi  este  păstrat  în  secret  de  către reclamantul reconvenţional  pentru  ca reclamanţii  să  nu  îi  cunoască conţinutul ,  însă  din  surse  apropiate au  aflat  că  este  vorba  de  sume  substanţiale  ,  care  ele însele  depăşesc  cu  mult  valoarea  pasivului  succesoral , specificat  în  acţiunea reconvenţională . 

Astfel  solicită a  se  respinge cererea reconvenţională  ca  neîntemeiată . 

De asemenea ,  reclamanţii  arată  că ,  nu  au introdus  în  masa  succesorală  a  defunctului  suprafaţa  de 5  ha  teren arabil  care  a aparţinut defunctului C I şi  care  a  rămas  doar la  reclamantul  reconvenţional  ,  acesta  culegând şi  roadele  . 

În  dovedirea susţinerilor ,  reclamanţii solicită încuviinţarea  probei  testimoniale  cu  martorii  B I  C  şi C A .

La termenul  de  judecată  din  22  ianuarie  2015 a  fost  luat interogatoriul  pârâtului C  I ,  reclamanţilor  S  G şi  C I . 

 Prin  interogatoriul  luat  pârâtului  C I , acesta arată  că, doar casa  a  fost  edificată  de  către  cei  doi  defuncţi după  căsătorie  ,  celelalte  construcţii  : grajd  ,  anexă , coteţul  porcilor  şi magazia  de  lemne existau  ,  dar acestea  au  fost  îmbunătăţite  ,  mai  mult de  către  el  dar erau  şi defuncţii C R şi  C I în  gospodărie  ;  arată  că ,  fântâna  a  fost  unde  este  în  prezent  casa nouă ,  iar baia  este  în  altă  parte  .  În  perioada  edificării  anexelor  şi  a casei  de  locuit era şi  el angajat  cu  contract de  muncă  ,  iar defunctul  C I nu  a avut  nici  un  venit  ,  nefiind angajat  niciodată  ,  acesta muncea  în  gospodărie  şi obţinea venituri pentru întreţinerea gospodăriei  şi plata  impozitului  . Defuncta  C R  a  obţinut  un  împrumut bancar de  la  Banca  de  Credit situat  pe Aleea  Moţilor în Beiuş ,  însă banii i-a dat surorii  lui - P A pentru achiziţionarea  unui  autoturism ;  gardul  a fost  construit  în  anul  1964 ,  acesta fiind situat  pe singură  parte  ,  pe  trei  părţi fiind  construcţii ,  iar gardul  existent  a  fost ridicat de  către  el din  plăci  de azbociment  ,  în  gospodărie fiind şi  cei  doi  defuncţi .  În  ceea  ce  priveşte  cheltuielile  de  înmormântare ,  reclamantul  reconvenţional C I  arată  că  ,  a  depus  la  dosar  înscrisuri  şi  bonuri  de  casă  în  acest  sens  şi  a  ridicat  ajutorul  de  înmormântare  de  2200  lei  .  Banii  au  provenit  din  ceea  ce s-a  strâns  la  persoanele participante, precum  şi  din  ajutorul  de  înmormântare  . Mormântul  funerar  edificat  pentru  defunctul  C I  a fost  ridicat  imediat  după decesul  defunctului ,  iar banii  necesari  au rezultat  din  pensia  de handicap  ,  respectul ajutorul  de  înmormântare  ,  fără contribuţia  lui C R . Arată  că ,  la nivelul satului S există  un  obicei  potrivit  căruia sătenii  contribuie  cu  bunuri  şi  sume  de  bani  la  cheltuielile  de înmormântare  a celor  decedaţi , însă  este  cu  titlu  de  împrumut  ,  sumele  şi  alimentele sunt  înscrise  într-un  caiet care  ulterior  se  restituie celor  cărora le decedează  cineva  în familie  .  Această  listă există şi  o va  prezenta  la termenul  ce  se va  acorda  .

Prin  interogatoriul  luat  reclamantei  S  G ,  aceasta arată  că  , anexele  gospodăreşti  nu erau construite când  mama  sa  a  venit  în  S  ,  fiind  doar casa  veche  ; în  gospodărie nu  exista  baia  şi  bucătăria  la nivelul anului 1975  ,  gardul  a  existat  încă  înainte  de  anul  1960 ;  în  curte era  o  cameră  cu  destinaţie  atelier  ,  şura  şi  grajdurile  . Arată  că ,  C I a locuit  cu cei  doi defuncţi , însă  nu  i-a îngrijit  pe aceştia  ,  pe  tatăl  său  l-a  înmormântat  mama sa  C R ,  iar pe  mama  sa  -  a  înmormântat-o  pârâtul cu  banii  care au  fost  strânşi  cu  acea  ocazie  .  Nu  a  contribuit  cu sume  de bani  la înmormântarea  defunctei C  R , deoarece au  contribuit  fraţii  săi  şi  pentru  ea ; nu  a participat  la  înmormântarea  mamei  sale C R din  motive  personale  .

Prin  interogatoriul  luat  reclamantului  C I  , acesta arată  că, nu  este  adevărat faptul  că , în  gospodăria  din  S nr.  5  ,  anexele  gospodăreşti datează  de  pe  vremea  defunctului C I ;  nu  este  adevărat  că  , în  aceeaşi  gospodărie ,  la  nivelul  anului 1975  a  existat  o  baie  şi bucătărie  ,  care  doar  au  fost  modernizate  de  pârâtul C I ; este  adevărat  că ,grajdul  a  existat  în  gospodărie  încă  înainte de  anul  1960 ; recunoaşte faptul  că ,  şura  pentru  fân , cămara  ,  spaţiul  pentru  depozitarea  uneltelor  agricole  ,  coteţul  pentru  porci şi  magazia  de lemne  au  existat  în gospodărie înainte  de încheierea  căsătoriei dintre C  I  şi C  R , însă  acestea  erau construite  din  scânduri  ,  iar  în  prezent sunt  modernizate  de  către  cei  doi  soţi . De  înmormântarea defunctului C I s-a  ocupat  defuncta  C R împreună  cu pârâtul  ,  iar  de  înmormântarea  lui C R s-a ocupat pârâtul ,  iar banii  au  rămas  la  acesta  ; a  contribuit  cu suma  de cca. 100  lei , însă  nu  poate  preciza  exact  suma  .

La  termenul  de  judecată  din 22  ianuarie  2015 a  fost  audiat martorul L T ,  iar la  termenul  din  5  martie  2015 au fost audiaţi  martorii C I ,  L V C ,C  A  I  , B I  C şi M  R .

Din  declaraţia martorului  L T se  reţine că ,  acesta  cunoaşte  părţile  din  proces  şi  i-a  cunoscut  şi  pe defuncţii C I  şi  R . C  R  s-a  căsătorit  cu  C I  ,  după  ce  aceasta  ,  s-a despărţit  de  primul soţ .  După  încheierea  căsătoriei ,  cei  doi  şi-au  stabilit  domiciliul  în Saca  la imobilul  proprietatea  defunctului C I .  Imobilul  era  constituit  dintr-o  casă  veche ,  un  grajd  din  lemn şi coteţe  pentru  animale  . Martorul  personal  a văzut  existenţa acestora  din  stradă .  După  încheierea  căsătoriei şi  stabilirea domiciliului  conjugal  a fost  începută  construirea  casei  noi  de  către cei  doi  defuncţi  şi ştie  că  doar  C R era angajată şi  obţinea venituri  din  muncă ,  iar defunctul C I  se îngrijea  de  gospodărie  ,  creştea  animale  şi  obţinea  venituri  din  acestea  .  În  ceea  ce  priveşte  construcţia  nouă  ,  aceasta  avea  la  stradă  2  camere  în  partea  dreaptă  şi  o  altă  cameră  în  partea  stângă ,  precum  şi  anexe gospodăreşti,  care  se  întindeau  până  la  gard  , însă  nu  poate  preciza  cu  siguranţă ce cuprindeau aceste  anexe  . În  ceea  ce  priveşte grajdul  din scânduri ,  arată  că ,  şi  acesta  a  fost renovat ,  fiind  construit din bolţari , vaioagă  sau  cărămidă ,  nu  ştie  exact  . Din  spusele  defunctei  C R a  înţeles  că , a  contractat  un  împrumut  pentru edificarea casei  noi ,  iar  după  ce casa  a  fost  terminată ,  casa  veche a fost  demolată,  iar  materialele  obţinute  din  demolare ,  crede  că  o  parte  au  fost aruncate ,  iar  o  parte probabil  a  fost folosită  la construcţie  .  Împreună  cu  defuncţii  a  locuit şi pârâtul C I  ,  care  este  fiul  din  prima căsătorie  a  defunctului C I ,  iar C N ,  fratele  lui C I jr.  s-a  căsătorit şi  şi-a  stabilit  domiciliul  conjugal  separat  . În  ceea  ce  priveşte contribuţia  la  edificarea  construcţiilor  noi  şi  a  grajdului ,  crede  că  C I jr. nu  a  participat ,  însă  nu  ştie  dacă în  perioada  în  care  s-a  efectuat  lucrările  mai  sus  arătate , pârâtul  era  angajat  sau  nu ,  însă  consideră  că ,  contribuţia  majoră  a  aparţinut  defunctei C R . Martorul  arată  că  ,  cu banii  obţinuţi  din  creditul  de  la bancă  au fost  achiziţionaţi bolţarii  şi unele  elemente  pentru baie  ,  iar  lemnul  necesar  a  fost adus de  către  defunctul C I ,  care avea  cai ,  de  la  pădure. În  ceea ce  priveşte  înmormântarea  celor  doi  defuncţi  ,  ştie că , de  a defunctului C I  s-a  ocupat soţia  sa  R ,  iar  de  a  defunctei C R s-a  ocupat  C I jr.  împreună  cu C N  , C I ,  P  A şi S  G  .  La înmormântarea  defunctei  ,  banii  care  s-au  strâns  au  fost  ridicaţi  de  către  C I .  De  monumentul  funerar ridicat  pentru defunctul  C I ştie  că  s-a  ocupat P A ,  care  a  plătit  ridicarea  acestuia  ,  iar lucrarea efectivă  a  fost efectuată  de  către fiul  lui S  G  .  De asemenea , crede  că ,  banii  care  au  fost  strânşi  cu  ocazia  înmormântării  de la colegii  de  muncă  ai copiilor  acesteia ,  rude ,  au  fost  reţinuţi  tot  de  către C I ,  însă  la înmormântare ,  ca  urmare  a  ajutorului  reciproc urmează  să  meargă  ruda  sau persoana apropriată ,  care  urmează  să  dea banii  pe  care  i-a  primit ca  urmare  a  ajutorului . Părăstasele  de  după  înmormântarea  defunctei  C R au fost  suportate  de  către  P  A la 6  săptămâni , 6  luni şi  un  an ,  iar  la  acestea  au  participat  cca. 20  persoane  .  Martorul mai  arată  că  , după  căsătoria celor  doi  defuncţi s-a  mai construit un  coteţ  pentru  porci şi  instalaţie  pentru  vie  . La data  căsătoriei  celor  doi nu  exista  baie  ,  fiind  edificată  ulterior  şi  crede  că  se  află în  corpul  din  partea stângă  a  construcţiei  noi . Construcţiile noi au fost ridicate  în  anul  1988 ,  însă  nu  poate  preciza  când  au  fost finalizate  ,  iar la  domiciliul  celor  doi  a  fost cu  ocazia decesului  lui  C I . Martorul  îi  auzea pe  cei  doi  că  au  făcut  construcţiile mai  sus  arătate  ,  iar  din  spusele  celor  doi  defuncţi  a aflat faptul  că  ,  aceste  imobile  au  fost  construite  prin  contribuţia lor  . Tot  din  spusele defuncţilor  a aflat că C I  achiziţiona materiale  ,  după  ce  îi  dădeau banii  necesari .

Din  declaraţia martorului C I se  reţine  că , este vecin  cu  imobilul  în  litigiu  şi îl cunoaşte  pe C  I jr. Ştie  că  pe locul  respectiv  a  existat  o  casă  veche  ,  anexă ,  grajd  ,  coteţe  de  porci ,  magazie  lemne  , iar  după  căsătoria lui C  I sen. cu C R ,  casa  veche din  faţă a  fost  demolată  şi  a  fost  ridicată  o  casă  nouă  compusă  din  două  camere  ,  poartă  şi încă  o  cameră  alăturată mai  mică . Bolţarii  necesari  pentru  edificarea acestei  case  au  fost  aduşi  de  către  el ,  iar  C I sen.  a  plătit pentru  aceştia  cât  şi  transportul . În  imobilul  în  litigiu  locuia  în  acea  perioadă C I sen ,  soţia  C R , C I jr. de  12-13  ani , C  N  și  mama  lui  C I sen -  C S .  Arată că,  C I sen. a  finalizat  lucrarea  până  la  stadiul  de  locuit  însă  faţada  nu  a  fost  făcută ,  fiind  doar  bolţarii  ,  această lucrare  fiind  efectuată  ulterior  de  către C I  jr.  ,  care  a  tencuit faţada casei ,  a  zugrăvit-o  ,  a  zugrăvit  şi  interiorul  casei  ,  a  pus  jgheaburi la  casa  nouă şi a  schimbat  o  parte  din  ţiglă  şi  olane  . În  ceea  ce  priveşte  anexa  din  curte  ştie  că, C I sen. a edificat-o  ,  iar C I jr. a schimbat  o parte  din acoperişul  la  anexa veche ,  respectiv ciripa  şi  coarnele ,  a  tencuit-o  ,  a  zugrăvit-o  ,  la  fel  ca şi  casa  de la  stradă ,  a  construit  baia  ,  a  construit teracotă  ,  atât  în  anexe cât  şi în  casa  de  la  stradă . În  ceea  ce  priveşte veniturile  realizate  ,  arată  că , C  I sen. realiza  venituri  în  gospodărie  din  creşterea  animalelor  , C R era angajată ,  nu  poate  preciza  pentru  ce  perioadă ,  iar  ulterior  a  beneficiat  de pensie  ,  iar  C I  jr.  a  fost  angajat  în  muncă ,  nu  poate  preciza de  când anume  ,  si  nici  în  ce  stadiu  erau  lucrările  la  casă ,  dar  ştie  că,  s-a  angajat  de  tânăr .  Ştie că , C I  jr.  a  betonat  curtea  ,  sub  poartă  şi în  faţa  casei  în  urmă  cu cca.  un  an  de zile  ,  a  construit gardurile  din  beton şi  le-a  zugrăvit la  fel  ca şi  casa,  în  locul  celor  vechi  din  zapi  de lemn ,  a  făcut  porţile  de  la  casă  , la  intrarea  în  curte  şi  la  grădină . Arată  că , de  înmormântarea  celor  doi  defuncţi C I  şi R s-a  ocupat  C I  jr.  fiind  ajutat de fratele  său C N ,  însă  nu  cu  bani .  C I s-a  ocupat de achiziţionarea ,  alimentelor ,  băuturii ,  pomenilor ,  sicriu . Martorul  ştie  că , la cele  două  înmormântări  s-au  primit  sume  de bani ,  ca  şi  ajutor  de  înmormântare  , însă  banii  astfel  primiţi  trebuie  restituiţi  de  la  cel  care  au  fost  primiţi , în  situaţie  similară .  Sumele care  se  acordă  cu  titlu  de  ajutor sunt  între  20 şi 50  lei  , însă  acest  ajutor nu  acoperă  cheltuielile  de  înmormântare  . Ştie  că,  la ambele înmormântări  s-a  servit  masă  pentru  cei  doi  defuncţi ,  priveghi  în  două  seri  ,  iar  în  ceea  ce  o  priveşte  pe  C R ,  aceasta  a  fost  înhumată  în  B ,  însă  priveghiul  şi  slujba  de  înmormântare  au  avut  loc  în  S . Martorul  a participat  la priveghiul  şi înmormântarea  lui C I  şi C R  , însă  la  înmormântarea acesteia  nu  a  participat  . Sumele  primite  cu  titlu  de  ajutor  ,  conform  obiceiului  se consemnează  pentru  a şti  suma  ce trebuie restituită  , însă  nu  ştie dacă  la  cele  două  înmormântări  s-au  consemnat  sumele  respective  ,  nu  a  participat  la acest  lucru  ,  iar  banii  primiţi rămân  la  cel  care  se  ocupă  de  înmormântare  ,  iar  în  cazul  de faţă  crede  că,  au  rămas  la  C  I  jr.. Ştie că,  la  înmormântarea lui  C R s-a folosit vesela  din  S cât  şi  din  B , iar la  aceasta  din  urmă se  plăteşte  însă  nu  ştie  suma  . Arată  că , tot C I a  renovat bucătăria  de  la  anexă ,  a  introdus apa curentă , a cumpărat  mobilier  ,  a  schimbat  uşile  şi  geamurile în  urmă  cu cca.  1  an  şi  jumătate  ,nu  ştie dacă s-au  făcut renovări  la  instalaţia  de  curent . Arată că , amenajările  la anexă , respectiv baie  ,  bucătărie  ,  teracotă  ,  au  fost făcute în  perioada  în  care trăia  C R ,  iar mobilierul  şi  uşa  de  la  intrare  au  fost  făcute  după  decesul  lui C R . A  fost schimbată  şi  pardoseala  în  anexă  tot  de  către  C I  sen.  ,  în  perioada  când  trăia  C R  .

Din  declaraţia martorului  L  V  C se  reţine  că, cunoaşte  părţile  din  litigiu  şi  este vecin  cu  casa  din S în  care  locuieşte  în  prezent  reclamantul  reconvenţional C I  . Arată  că ,  de  când  s-a născut locuieşte  în  S şi  ştie că , pe  locul  respectiv  a  existat  o  casă  veche  şi  anexe construite  de tatăl  lui C I sen .  împreună  cu  soţia  sa  .  Ştie de asemenea  că,  C  I junior  a  fost  plecat  în  armată  la  P ,  de  unde  a  venit  cu  un CEC  de  10 - 11  mii  lei  şi  s-au început  lucrările  la  casă ,  în  sensul  că ,  casa  de la  stradă ,  casa  veche  a  fost  demolată şi a  fost  ridicată o  casă  nouă  ,  compusă  din două  camere  de  o  parte  ,  poartă  acoperită şi  o  altă  cameră  de  cealaltă  parte  a  porţii . Arată  că,  această  casă  de  la stradă  a fost  finalizată  până  la stadiul  de  locuit .  La  momentul  la  care  s-a  demolat  casa veche  şi  s-a început  construcţia  casei noi, C I sen.  era  căsătorit  cu C R şi  locuiau în imobilul  respectiv  . Arată  că,  C I  sen.  nu  obţinea  venituri  decât  din  gospodărie ocupându-se  de  creşterea  animalelor  ,  iar  C I jr.  a  fost  angajat  încă de  la data  la  care  a  venit  din  armată . În  ceea  ce  o  priveşte  pe C R ,  aceasta  a fost  angajată  o  perioadă  la  Stâna  de  Vale menajeră , însă  nu  poate  preciza  cât  timp  anume  . În  perioada  în  care  s-au  efectuat  lucrările  la  casă , C R a  mai  lucrat  la  magazinul  sătesc  din  localitate  .În  ceea  ce priveşte anexa veche , arată  că , aceasta  a  fost  renovată  de  C I jr.  ,  a  fost  retencuită ,  fiind  din  vaioagă ,  au  fost  schimbate  geamurile  ,  pardoseala  ,  instalaţia  de  curent  ,  a  introdus  apa  , a fost  construită  baia  în  totalitate  deoarece  aceasta  nu  exista  .  Arată  că,  uşa  de  la  intrare  în  anexă a  fost schimbată  de  către  C I jr.  cu  o  uşă  termopan .  Martorul  a participat  la  înmormântarea defunctei C R ,  iar  de  cele  necesare  s-a  ocupat  C I jr. ,  atât de  înmormântare  ,  cât şi  de  parastasele  de  după  înmormântare  . Arată  că, priveghiul  ,  slujba  de  înmormântare  şi  parastasele  au  avut  loc la  S ,  însă  defuncta  a  fost  efectiv  înmormântată  în  cimitirul  din  B .  Ştie  martorul  că, la înmormântarea defunctei s-a  strâns  o  suma  de bani  ca  si  ajutor  de  înmormântare  , însă  nu  poate  preciza cât  , iar conform  obiceiului  locului  ,  aceste sume se  restituie  in  situaţia  situaţii  similare . La  data  căsătoriei lui C I sen. cu  C R , în  curte  mai  exista  şi o sura in  care  este  inclusa  si  grajdul . Arată că , exista  în  curte  coteţe  de  porci ,  de găini  ,  magazie  de  lemne  ,  care  au  existat înainte  de  căsătoria celor  doi si  au  rămas şi în prezent  .Arată  că,  din  demolarea casei  vechi  nu  s-a  putut refolosi  din  materiale  .Arată că ,  de  înmormântarea  defunctului  C I sen .  s-a  ocupat  C  I jr.  ,  el  s-a interesat  de  tot  ce  era  necesar  ,  iar C R trăia  în  acea  perioadă. Ştie  că , la  înmormântarea  lui C I s-a  servit două  feluri  de mâncare  ,  ţuică , suc  ,  pomană  care  au  fost  plătite tot  de  către C I jr.  Nu  poate  preciza  numărul participanţilor  , însă crede  că cca.  100-150  persoane  .Arată  că,  masa  s-a  servit  în  curtea  casei ,  iar  pentru  veselă  nu  se  plăteşte  închiriere  ,  fiind  a  satului . Ştie că ,  groparii  au  fost  plătiţi  de  C I  jr.  ,  câte  50  lei  pentru  fiecare  ,  care  au  fost  4  ,  pomană ,  ţigări ,  ţuică .Chiar  P  A a  i-a  strigat reclamantului  reconvenţional  să  aducă banii  pentru  gropari . Nu  ştie  dacă  a  plătit  la  biserică  şi  nici  pentru  transportul  de  la  morgă  până  acasă ,  dar  crede  că,  suma  necesară  a  fost  plătită  tot  de  către C I jr. Arată  că, şi  la înmormântarea  defunctei C R s-a  servit masă  ,  s-au  servit  două  feluri  de  mâncare  , suc  ,  pancove sau  plăcintă ,  ţuică , pomană  ,  de care  s-a  ocupat  tot C I jr.  şi tot el  s-a  ocupat  de gropari . Ştie că , defuncta  a  fost  transportată de  la  S la B pentru  înhumare  şi  crede  că,  transportul  a  fost efectuat  de  către  firma  de  unde  a  fost  achiziţionat sicriul  ,  iar  preţul  pentru  transport  a  fost  inclus  ,  iar  pentru  sicriu  ştie  că  a  plătit C I jr. Martorul o  cunoaşte pe  S G ,  iar aceasta  nu a  fost  la  înmormântarea lui C R . Arată  că , a  văzut când s-au  dat banii  pentru groparii  din  B ,  deoarece după  terminarea  lucrării  aceştia  au  venit  în  S  ,  unde  au  mâncat  şi li  s-a  achitat  de  către C I jr.  banii .Ştie  că,  cele  necesare  înmormântării  lui C R au  fost cumpărate  ,  nu  exista  nimic  în  gospodărie  şi  nu  are  cunoştinţă  de  existenţa  vreunui  monument  funerar  pentru C I  . La  înmormântare  cei prezenţi participă  cu  sume  de bani  după  cum  consideră . Sumele  de  bani  sunt consemnate cu  acea  ocazie . La înmormântarea  lui  C I sen.  şi  C R ,  sumele  au  fost  consemnate  în  caiet  ,  martorul personal  a  văzut  ,  iar  banii  au  fost daţi  lui C I jr.  care  deţine caietele . Suma  primită  ca ajutor  se  ridică la  50  lei , 100  lei  ,  10  lei  ,  fiecare după  cum  poate  . Sumele primite  cu  acest  titlu nu  acoperă  cheltuielile  de înmormântare  .

Din  declaraţia martorei C  A  I se  reţine  că , a  participat  într-o  seară  de priveghi  a defunctei  C R şi  aceasta  datorită  faptului  că  la decesul  soţului  ei a  participat soţul  lui  P  A primind  din  partea  acestuia suma  de  50  lei  ca  şi  ajutor  de înmormântare  . Arată  că ,  priveghiul  a  fost  în S ,  iar  ea a  stat  cca.  o  oră şi  jumătate  şi  a  restituit  datoria  de  50  lei , însă nu îşi aminteşte  cărei  persoane. De asemenea ,  nu  poate  preciza  din  ce  era  compus imobilul ,  era  seară  şi  nu  are  cunoştinţă cum  a  fost edificat . Din  spusele  lui  C  V a  înţeles  că  înmormântarea a avut  loc  în  B  ,  însă  ea  nu  a  participat .

Din  declaraţia  martorului  B  I  C se  reţine  că ,  acesta  cunoaşte părţile  în  proces  şi  a  participat  la  priveghiul defunctei C R , contribuind  cu  suma  de  100  lei ,  însă nu ştie  ce  destinaţie  au  avut  aceşti bani . Din  spusele soţiei  sale a  aflat  că  a  dat  banii lui  C I .  La  momentul  respectiv ştie  că  în  imobilul  din S locuia C I  sau  N  ,  nu  poate  preciza  numele ,  însă  ştie că cel  care  lucrează  la  spital . Nu  are  cunoştinţă  cine  a  construit imobilele  în litigiu  , a  constatat la  momentul  participării  la  priveghi  că  , imobilul  este  compus  din  2  camere  ,  coridor  ,  anexă  ,  grajd  în  curte  , însă  nu  ştie  cine  a  participat  la  edificarea  acestuia  . Suma  de  100  lei ,  mai  sus  arătată  era  cu  titlu de  ajutor  de  înmormântare  şi  a fost  predată de soţia  sa  şi nu  ştie  dacă  este  un  obicei  local  . De asemenea  ,  nu  crede  că  există  o  reciprocitate în  ce  priveşte  restituirea  de  bani  primită la  înmormântare  ,  cine  vrea  dă  bani ,  cine  nu ,  nu . Priveghiul  a  fost  la S ,  însă  la înmormântare  nu  a  participat şi  nici  nu ştie  unde  a  avut  loc .

Din  declaraţia martorei M  R se  reţine  că ,  aceasta  cunoaşte părţile  din  proces  şi până  în  anul  1997  a  locuit  în  O ,  după  care  s-a  mutat  în  localitatea B . Ştie  că  C I sen.  s-a  căsătorit  cu C R în  urmă  cu  mulţi  ani  şi  şi-au  stabilit  domiciliul conjugal  în S  . Nu  poate preciza cum  a arătat  imobilul  din  S şi  din  ce  era  compus  până  în momentul  încheierii  căsătoriei dintre  cei  doi  , însă  în  anul 1997  când  a  fost  în  vizită  la aceştia a  constatat  existenţa  unei  case  de  gospodari  ,  cu 2  camere  de  o  parte şi una  în  alta a  porţii ,  poartă  acoperită ,  anexă  constituită  dintr-un  hol ,  bucătărie şi  baie  . În  curte  era un  grajd  , însă  nu  poate  preciza  cine  a  participat  la  ridicarea acestor construcţii .  În  anul  1997 ştie  că  în  imobil  locuia  C I ,  C R , mama  lui  C I  şi  fiul  lui C I . În ceea  ce  o  priveşte  pe  C R ,  aceasta  a  fost  înmormântată  în  B  ,  nu  în  S ,  iar  din  spusele lui  P A  a aflat  că  , aceasta  a  contribuit  şi  s-a  ocupat atât  de  înmormântare  cât  şi  de  parastas  .  Martora arată  că,  nu  a  participat  la înmormântarea  defunctei . 

 La termenul  de  judecată  din 19  martie 2015 a  fost  depus  la  dosar  , în  probaţiune , caietul  privind sumele  de  bani  primite  cu  titlu  de  ajutor  la înmormântarea  celor  doi  defuncţi ,  conformă  cu originalul ,  fiind prezentat  în  faţa  instanţei  şi originalul  acestuia  de către  pârâtul  reclamant  reconvenţional  C I ,  iar reclamantul C I a  depus  la  dosar două  fotografii  privind  imobilul  în  litigiu  . 

 La  data  de  26 martie  2015 reclamanţii  au  depus  la  dosar concluzii  scrise prin  care  solicită  admiterea  acţiunii  astfel  cum  a fost  formulată şi  respingerea  cererii  reconvenţionale formulată  de pârâţii  -  reclamanţi  reconvenţionali  ca  fiind  neîntemeiată şi  nedovedită . 

 În  motivare reclamanţii  arată  că  ,cei  doi  pârâţi  nu contestă  că  cei  doi  defuncţi  şi  pârâtul C I au  locuit  în  menaj  comun  şi  nici  cotele indicate  în  acţiune  ,  ca reprezentând  cota  de  contribuţie  la  edificarea construcţiilor .  Aceştia au  obiecţiuni  doar  cu  privire  la  grajd , şură ,  coteţ  şi magazie  pentru  lemne şi nu  invocă  nici  o  altă  cotă  de  contribuţie  cu  referire  la  bucătărie  şi  baie  ,  lipite  de  corpul  din  construcţia  principală  situate  la  stradă  în  partea  stângă  , în  direcţia  de  intrare în  curte ,  susţinând  doar  că ar fi  existat  anterior  anului  1975 ,  fiind  doar  modernizate  ulterior .

Chiar  şi  aşa ,  toate  aceste  construcţii  urmează  a  fi  apreciate ca  reprezentând  efortul  comun  al  celor  trei  ,  în  cote  egale  ,  în  condiţiile în  care  se  recunoaşte  menajul  comun ,  iar  cei  doi  pârâţi  nu  au  formulat  cerere reconvenţională ,  prin  care să  solicite  stabilirea  unor  contribuţii  proprii  la  dobândirea  bunurilor recunoscute  ca  fiind  edificate  sau  modernizate  ,  după  intrarea  celor  doi  defuncţi  în  relaţii  de  căsătorie  în  anul  1975  . Nu  s-a  dovedit  nici faptul  că  ,  din  casa  veche demolată  s-ar  fi  folosit  800  bucăţi  ţiglă  şi  aproximativ  20  bucăţi grinzi  la  edificarea  casei  noi . 

În  ceea  ce  priveşte  stabilirea  pasivului  succesoral  după  cei  doi  defuncţi ,  aceasta  urmează  a fi  respinsă  deoarece ,  locuind  în menaj  comun cu  defuncta C R ,  pârâtul  reclamant reconvenţional  Ciorna  Ioan  s-a  gospodărit împreună  cu  aceasta şi  cu  tatăl  său  ,  astfel  că,  la  decesul  acesteia  din  urmă  ,  în gospodărie  se găseau  suficiente bunuri specifice  şi  necesare  unor  împrejurări  legate  de  organizarea  înmormântării . 

Chiar  şi  monumentul funerar  ridicat  în  cinstea defunctului C I  a fost  edificat  în  timpul în  care  defuncta  C R era  în  viaţă  şi  nu  doar  din  contribuţia  exclusivă  a  reclamantului  reconvenţional  ,  cum  se  susţine . 

De asemenea  ,  o  parte  semnificativă a  cheltuielilor ocazionate  de  înmormântarea  celor  doi  defuncţi  a  fost  acoperită şi  din  acele  contribuţii  care funcţionează  ca  un  obicei  local ,  pe  bază  de  reciprocitate  ,  între  locuitorii  aceluiaşi  sat ,  aceste  sume acoperind  o cotă  semnificativă  din  cheltuielile  de  înmormântare  . 

În  cazul  admiterii  obligativităţii suportării  pasivului  succesoral  de  către toţi  succesorii  recunoscuţi  ai  defuncţilor  ,  proporţional  cu  cota  lor  succesorală  legală , atunci ,  în măsura în care  se vor  considera  dovedite  anumite  pretenţii ,  urmează  ca reclamanţii  ,  în  calitate  de  succesori  ai  defunctei C R să suporte  acest  pasiv  ,  doar  în  limita  cotei  succesorale  legale  . 

 Analizând  întreg  materialul probator  de  la  dosar  ,  instanţa  reţine  în  fapt  următoarele  : 

Potrivit colii  de  Carte  Funciară  nr. 281  S ,  imobilele  cu  nr.  top. 169-170 ,  reprezintă  proprietatea tabulară, sub B.3  a defunctului C I ,  decedat  la  04.04.2008  , dreptul  său  de  proprietate  fiind  înscris în  baza  certificatului  de  moştenitor nr.  61/1985 ,  emis  de  Notariatul  de  Stat  Local  Beiuş . Terenul  identificat  cu  nr.  top. 169,170 înscris  în  c.f.  281 S , provine  din  partea  tatălui  defunctului C I  ,  decedat  în  anul 2008  , respectiv  de  la  C T  .

La  data  de  15.03.1975  ,  defunctul C I  a  intrat  în  relaţii  de  căsătorie  cu C R (născută N ), născută  la 02.08.1939  ,  iar  din  căsătoria acestora  nu  au  rezultat descendenţi . 

Defunctul C I a avut din  prima căsătorie  , doi  copii  cu soţia  sa  , respectiv  pe  pârâţii  de  rândul  1-2  ,  C I  şi C N .  La  rândul  său  ,  defuncta C R (fostă  N  ) decedată  la 16.03.2013  a avut  din  prima  sa  căsătorie trei  copii  , reclamanţii S  G şi C I şi pârâta de  rândul  3  P  A  .

 La  data încheierii  căsătoriei între C R (născută N  ) şi  C I ,  la  data  de  15.03.1975  , pe  imobilele  cu nr.  top. 169 şi 170  erau amplasate  o  serie de  construcţii  vechi , din care  ,  unele au  fost  ulterior demolate. 

 Astfel  cum  rezultă  din  declaraţia  martorilor  L  V  C şi  C I ,  pe  imobilele  în  litigiu  au  existat  o  casă  veche  ,  anexă ,  grajd  ,  coteţe  de  porci ,  magazie  lemne  , iar  după  căsătoria lui C I sen. cu C R  ,  casa  veche din  faţă a  fost  demolată  şi  a  fost  ridicată  o  casă  nouă  compusă  din  două  camere  ,  poartă  şi încă  o  cameră  alăturată mai  mică .

În  imobilul  în  litigiu  locuia  în  acea  perioadă C I sen ,  soţia  C R , C I  jr.  , C N și  mama  lui  C I sen -  C S .  C I sen. împreună  cu soţia  sa  C R şi pârâtul  -  reclamant  reconvenţional  C I  au  finalizat  lucrarea  până  la  stadiul  de  locuit  însă  faţada  nu  a  fost  făcută ,  fiind  doar  bolţarii.

C  I sen. realiza  venituri  în  gospodărie  din  creşterea  animalelor  , C R era angajată , iar  C I  jr.  a  fost  angajat  în  muncă. 

Ulterior  , C  I jr.  a  tencuit faţada casei ,  a  zugrăvit-o  ,  a  zugrăvit  şi  interiorul  casei  ,  a  pus  jgheaburi la  casa  nouă şi a  schimbat  o  parte  din  ţiglă  şi  olane  .

În  ceea  ce priveşte anexa veche , aceasta  a  fost  renovată  de  C I  jr.  ,  a  fost  re-tencuită ,  fiind  din  vaioagă ,  au  fost  schimbate  geamurile  ,  pardoseala  ,  instalaţia  de  curent  ,  a  introdus  apa  , a fost  construită  baia  în  totalitate  deoarece  aceasta  nu  exista  .  Uşa  de  la  intrare  în  anexă a  fost schimbată  de  către  C I jr.  cu  o  uşă  termopan .

C I  jr.  a  betonat  curtea  ,  sub  poartă  şi în  faţa  casei  ,  a  construit gardurile  din  beton şi  le-a  zugrăvit la  fel  ca şi  casa,  în  locul  celor  vechi  din  zapi  de lemn ,  a  făcut  porţile  de  la  casă  , la  intrarea  în  curte  şi  la  grădină . C I a  renovat bucătăria  de  la  anexă ,  a  introdus apa curentă , a cumpărat  mobilier  ,  a  schimbat  uşile  şi  geamurile . Amenajările la anexă  , respectiv baie  ,  bucătărie  ,  teracotă  ,  au  fost făcute în  perioada  în  care trăia  C R ,  iar mobilierul  şi  uşa  de  la  intrare  au  fost  făcute  după  decesul  lui C R . 

Astfel,  construcţiile  -  casa  nouă  , s-au  construit  prin  efortul  comun  al  defuncţilor  C I  şi R şi în  menaj  comun  cu  pârâtul C I jr.,  cota  de  contribuţie  a  acestora fiind  egală . 

Aşa  cum  rezultă  din  certificatele  de  deces existente  la dosar la  filele 8  şi  9  ,  C I sen.  a  decedat  la 4 aprilie 2008  ,  iar  C R la  data  de  16 martie  2013  . 

De înmormântarea  celor  doi  defuncţi C  I şi R  s-a  ocupat  C  I jr.  care  s-a  ocupat  de  achiziţionarea,  alimentelor,  băuturii ,  pomenilor ,  sicriu ,  conform  înscrisurilor  depuse  la  dosar  ,  filele 72-78 . La cele  două  înmormântări  s-au  primit  sume  de bani , din  partea celor care  au  participat  la  aceste  ceremonii  ,  respectiv rude  ,  consăteni ,  colegi  de  muncă ,  cunoştinţe, ca  şi  ajutor  de  înmormântare ,  sume  ce  au  fost  cuprinse între 10  şi  100  lei .

Aceste  sume  de bani  ,  pe  care  pârâtul -  reclamant  reconvenţional  Ci I  le-a  consemnat  într-un caiet  ,  ce  reprezintă  ajutor  de  înmormântare  ,  potrivit declaraţiilor  martorilor  audiaţi  şi a copiei  acestuia  -  existent  la  dosar -  , au  un  caracter  de  reciprocitate  ,  astfel  , aceste  sume trebuie  restituie  cu  ocazii  similare  de  către  cel care a  beneficiat  de ele,  putând fi  considerate  ca  şi  un  împrumut . Reclamantul  reconvenţional  C  I a  primit cu  ocazia ambelor  înmormântări ajutor  de  înmormântare  de  la  casa  de  pensii ,  respectiv  800  lei  cu  ocazia  decesului  tatălui  său  şi  suma  de  2200  lei  cu  ocazia  decesului defunctei C  R  .Sumele astfel  obţinute  nu  au  acoperit  cheltuielile  necesare  pentru  cele  două  înmormântări .

Cele  de  mai  sus rezultă  atât din  înscrisurile  depuse  în  probaţiune la  dosar  , cât  şi  din  declaraţiile  martorilor  audiaţi  ,  confirmând acţiunea reclamanţilor , în  parte  ,  cât  şi  cererea  reconvenţională . 

Având  în  vedere  dispoziţiile art.  650  vechiul  Cod  civil  potrivit căruia „ succesiunea se deferă sau prin lege, sau după voinţa omului prin testament” art. 669 cod civil potrivit căruia „ copii sau descendenţii  lor succed tatălui, mamei, moşilor, moaşelor şi oricăror alt ascendent , fără deosebire de sex şi chiar de ar fi născuţi din  deosebite căsătorii  şi  dispoziţiile art. 963,970, 976 Noul  Cod civil urmează  a admite  în  parte acţiunea  formulată  de  reclamanţi  şi  totodată  va  admite acţiunea  reconvenţională  formulată  de  reclamanţii  reconvenţionali  , astfel  că ,  va  constata  că,  supraedificatele existente  pe  imobilul  cu  nr.  top. 169-170 înscris  în  c.f.  281 Saca , constând  în  casă  de  locuit  ,  fără  anexele  gospodăreşti ,  grajd  ,  şură , coteţe  de  porci şi  magazie  de  lemne  au  fost edificate  ,  sub forma bunului  comun  de  către  defuncţii  C I  ,  decedat  la  data  de  04.04.2008  şi  soţia  acestuia  C R (născută N ) în  cota  de 2/3 parte , în  menaj  comun  cu  pârâtul de  rândul 1,  în  cota  de  1/3 parte.

În  baza art.  885  Noul  cod  civil va  dispune întabularea dreptului  de  proprietate  în Cartea  Funciară  ,  cu  titlu  construire  .

La  luarea  acestei  decizii  ,  instanţa  a  avut  în  vedere  faptul  că ,  la  data încheierii  căsătoriei  între  cei  doi  defuncţi  existau  anexele gospodăreşti ,  grajdul  , şura  ,  coteţele  de  porci , care  ,  ulterior au  fost renovate  şi  modernizate  de  către  reclamantul  reconvenţional  C I  .  Aşa  cum  martorii  au arătat  , C I jr.  ,  la  momentul  când  s-a  întors  din  armată  avea  o  sumă  substanţială  de  cca.  10.000  lei cu  care  s-a  început  renovarea  construcţiilor  ,  iar  ulterior  s-a  angajat  în muncă ,  banii  obţinuţi  folosindu-i în  gospodărie .

Din probele  administrate  în  cauză ,  instanţa  a  reţinut că ,  cei  doi  defuncţi  sub  durata căsătoriei ,  au  edificat  împreună  ,  până  la  stadiul  de  locuit  ,  casa  de stradă ,  demolând  casa  veche existentă. Defunctul  C  I  obţinea  venituri  din  gospodărie  ,  respectiv  din  creşterea  animalelor ,  iar  defuncta C  R a  fost  angajată în muncă obţinând astfel  venituri .

Va  constata că ,  masa  succesorală  a  defunctului C I ,  decedat  la data  de  04.04.2008 se  compune  din  cota  de :

- 8/24  părţi  din  supraedificate  (reprezentând  casă de locuit) şi  cota  de  1/1 din  anexele  gospodăreşti ,  grajd  ,  şură , coteţe  de  porci şi  magazie  de  lemne  . 

- 1/1  parte  din  întregile  imobile reprezentând  teren  cu  nr. top.  169-170  din  c.f.  281  S .

Va  stabili că,  vocaţie  succesorală  la această  masă au defuncta C R în  calitate  de  soţie  supravieţuitoare  , în  cota  de  2/24  părţi  din  casa  de  locuit şi  în  cota  de  ¼  parte din teren, anexele  gospodăreşti ,  grajd  ,  şură , coteţe  de  porci şi  magazie  de  lemne în  concurs cu  pârâţii  de  rândul  1-2 în  calitate  de  descendenţi , care  au  cotele  de  6/24  părţi  din  construcţii  şi  cota  de ¾ părţi  din  teren ,anexele  gospodăreşti ,  grajd  ,  şură , coteţe  de  porci şi  magazie  de  lemne ,  în  părţi  egale între  ei  ,  dispunând  întabularea la  Cartea  Funciară  a  drepturilor  de  proprietate  cu  titlu  de  succesiune legală .

Va  constata că,  masa succesorală a defunctei C  R , decedată  la  16.03.2013  se  compune  din :

- cota  de  10/24 părţi din  construcţii  - casa  de  locuit ,  cota  de  1/8  parte  din anexele  gospodăreşti ,  grajd  ,  şură , coteţe  de  porci şi  magazie  de  lemne,  (2/24 părţi cota  succesorală  după  soţul predecedat  şi 8/24 părţi cota  de  bun  comun din  casa  de  locuit  ) 

- cota  de ¼  parte  din  teren identificat  cu  nr.  top. 169 – 170  din  c.f.  281  S  .

Va  stabili că, vocaţiune  succesorală  la această  masă  au  reclamanţii  de rândul  1-2 în  calitate  de descendenţi şi acceptanţi  ai succesiunii  acesteia  în  părţi  egale  între  ei  ,  respectiv ½ parte  fiecare .

În  baza art.  1155  alin. 1  Noul  Cod  Civil  , potrivit  căruia  „  moştenitorii  universali  şi  cu  titlu  universali  contribuie  la  plata  datoriilor  şi  sarcinilor  moştenirii  ,  proporţional  cu  cota  succesorală  ce  îi  revine  fiecăruia „ va  stabili că, suma  de  3400  lei  reprezintă  pasiv  succesoral  rămas în  urma defunctului C I  ,  iar  suma  de  2350  lei  reprezintă  pasiv  succesoral  rămas  în  urma  defunctei  C R . Apărarea reclamanţilor - pârâţi  reconvenţionali cu  privire  la pasivul succesoral , respectiv că ,  cheltuielile  de  înmormântare au  fost acoperite  prin  contribuţiile băneşti  a  participanţilor la  înmormântare , nu va  fi  luată  în considerare  de  către instanţă , având  în  vedere caracterul reciprocităţii  acestui ajutor,  respectiv  faptul  că,  pentru  a  beneficia de acest  ajutor , reclamantul  reconvenţional  C  I  ,  la  rândul  său  a participat  şi  el cu  sume  de  bani  în  situaţii  similare ,  precum  şi faptul  că ,  şi  pe  viitor aceste sume vor fi  restituite în  caz  de deces , fiind considerate  de  altfel  , un  împrumut . De asemenea ,  sumele  reţinute  ca  fiind pasiv  succesoral au  fost  dovedite  de  către  reclamantul  reconvenţional  prin  chitanţele  depuse  la  dosar  ,  filele  72-78 precum  şi cu depoziţiile  martorilor audiaţi  în  cauză L  V  C şi C  I .

În  baza art.  1155  alin. 2 Noul  Cod  Civil  va  dispune obligarea reclamanţilor  la  suportarea  pasivelor  succesorale  rămase  în  urma  celor  doi  defuncţi conform  cotelor succesorale  pe care  le  culeg  din  moştenirea acestora  ,  respectiv  în  ¼  parte  în  urma  defunctului C I şi  1/1  parte  în  urma  defunctei C R .

În  baza art.  453  alin.  2 NCPC va  dispune  compensarea  cheltuielilor de  judecată  suportate  de  părţi  .

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite în  parte acţiunea formulată  de reclamanţii  S G (născ.C )  , C  I , în  contradictoriu cu pârâţii  C  I , C N ,P  A  .

Admite cererea  reconvenţională  formulată  de  reclamanţii  reconvenţionali C  I , şi  C  N şi în  consecinţă :

Constată  că,  supraedificatele existente  pe  imobilul  cu  nr.  top. 169-170 înscris  în  c.f.  281 S  , constând  în  casă  de  locuit  ,  fără  anexele  gospodăreşti ,  grajd  ,  şură , coteţe  de  porci şi  magazie  de  lemne au  fost edificate  ,  sub forma bunului  comun  de  către defuncţii  C I ,  decedat  la  data  de  04.04.2008  şi  soţia  acestuia C R (născută N  ) în  cota  de 2/3 parte ,  în  menaj  comun  cu  pârâtul de  rândul  1 ,  în  cota  de  1/3 parte .

Dispune  întabularea  dreptului  de  proprietate la  Cartea  Funciară  ,  cu  titlu  construire  .

Constată  că ,  masa  succesorală  a  defunctului C I ,  decedat  la data  de  04.04.2008 se  compune  din  cota  de :

- 8/24  părţi  din  supraedificate  (reprezentând  casă de locuit) şi  cota  de  1/1 din  anexele  gospodăreşti ,  grajd  ,  şură , coteţe  de  porci şi  magazie  de  lemne  . 

- 1/1  parte  din  întregile  imobile reprezentând  teren  cu  nr. top.  169-170  din  c.f.  281  S  .

Stabileşte că  vocaţie  succesorală  la această  masă au defuncta C R în  calitate  de  soţie  supravieţuitoare  , în  cota  de  2/24  părţi  din  casa  de  locuit şi  în  cota  de  ¼  parte din teren, anexele  gospodăreşti ,  grajd  ,  şură , coteţe  de  porci şi  magazie  de  lemne în  concurs cu  pârâţii  de  rândul  1-2 în  calitate  de  descendenţi , care  au  cotele  de  6/24  părţi  din  construcţii  şi  cota  de ¾ părţi  din  teren ,anexele  gospodăreşti ,  grajd  ,  şură , coteţe  de  porci şi  magazie  de  lemne ,  în  părţi  egale între  ei  ,  dispunând  întabularea la  Cartea  Funciară  a  drepturilor  de  proprietate  cu  titlu  de  succesiune legală .

Constată  că,  masa succesorală a defunctei C R , decedată  la  16.03.2013  se  compune  din :

- cota  de  10/24 părţi din  construcţii  - casa  de  locuit ,  cota  de  1/8  parte  din anexele  gospodăreşti ,  grajd  ,  şură , coteţe  de  porci şi  magazie  de  lemne,  (2/24 părţi cota  succesorală  după  soţul predecedat  şi 8/24 părţi cota  de  bun  comun din  casa  de  locuit  ) 

- cota  de ¼  parte  din  teren identificat  cu  nr.  top. 169 – 170  din  c.f.  281  S  .

Stabileşte că, vocaţiune  succesorală  la această  masă  au  reclamanţii  de rândul  1-2 în  calitate  de descendenţi şi acceptanţi  ai succesiunii  acesteia  în  părţi  egale  între  ei  ,  respectiv ½ parte  fiecare .

Stabileşte că, suma  de  3400  lei  reprezintă  pasiv  succesoral  rămas în  urma defunctului C  I  ,  iar  suma  de  2350  lei  reprezintă  pasiv  succesoral  rămas  în  urma  defunctei  C R .

Dispune  obligarea reclamanţilor  la  suportarea  pasivelor  succesorale  rămase  în  urma  celor  doi  defuncţi conform  cotelor succesorale  pe care  le  culeg  din  moştenirea acestora  ,  respectiv  în  ¼  parte  în  urma  defunctului C I  şi  1/1  parte  în  urma  defunctei C R .

Compensează  cheltuielile  de  judecată  suportate  de  părţi  .

Cu  apel în 30  de  zile  de  la  comunicare , care  se  depune  la  Judecătoria  Beiuş  .

Pronunţată  în  şedinţă  publică  azi 26 martie 2015 .

PREŞEDINTE,  GREFIER, 

Domenii speta

Spete similare